vineri, martie 29, 2024

Un film politic cu valoare zero

Nimic mai relevant pentru mizeria morală actuală din rândurile social-democrației române conduse încă de penalul Dragnea Nicolae Liviu decât faptul că printre cei trimiși la înaintare de El Lider Maximo spre a-i acuza de trădare, a-i pune la zid și a-i afurisi pe cei ce optează pentru „soluția Ponta” se află grupul de amazoane Gabriel Firea,Carmen Dan, Rovana Plumb-Pauker, Lia Olguța Vasilescu care fac echipă cu d-alde Paul Stănescu sau Marian Oprișan.
Adică oameni care, fie că au la activ dosare penale grele, fie că sunt specializați în dezinformare, fie că una spun astăzi și alta mâine, fie că întâmpină vizibile probleme în clipa în care se văd siliți să scoată pe gură măcar două fraze care să nu maltrateze încă o dată limba română.
Ceea ce nu înseamnă însă sub nici o formă că partidul PRO ROMÂNIA condus de domnii Victor Viorel Ponta și Daniel Constantin ar reprezenta măcar o șansă firavă în vederea reabilitării ideii de stângă politică în România post-decembristă. Pe veci marcată de păcatul originar de a fi luat naștere sub oblăduirea comunistului Ion Iliescu al cărui copil cu handicap sever este.
Cei care astăzi își spun speranțe în viabilitatea a ceea ce socotesc a fi alternativa reprezentată de creația politică a domnilor Daniel Constantin și Victor Ponta nu ar trebui nici un moment să uite faptul că fostul președinte al PC reprezintă plăsmuirea, invenția politică a fostului general de securitate Dan Voiculescu în vreme ce dl. Ponta are hibe cu nemiluita. De la condiția de serv prea-supus al lui Adrian Năstase ori al Rodicăi Stănoiu, cu implicare, din păcate, încă insuficient lămurită în sinuciderea procurorului Cristian Panait, la prieten politic și nu numai al transfugului Sebastian Ghiță. De la condiția de plagiator incontestabil, iar plagiatul înseamnă furt pe față, adică dovadă a unor grave hibe caracteriale, la aceea de îndelungată vreme asociat pe față cu penalul Liviu Dragnea.
Nimic mai relevant pentru precara condiție morală a d-lui Ponta decât faptul că, în vremea în care domnia-sa se afla în fruntea PSD, cel puțin de 37 foști ori încă actuali membri de seamă ai partidului, printre care Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Ecaterina Andronescu, Mitrea, Dan Șova, Ioan Adam, Victor Mocanu, Bunea-Staicu, Adrian Duicu, Nicușor Constantinescu, erau bine-mersi apărați de cel care astăzi este perceput nu doar de doi foști miniștri, așa cum sunt domnii Bănicioiu și Jianu, ci și de anumiți jurnaliști, bloggheri, analiști sau consultanți politici drept noul Messia. Alesul căruia i-ar reveni misiunea de a salva de la distrugere social-democrația română, de a-l obliga pe Liviu Dragnea să abandoneze conducerea PSD, de a avea contribuția decisivă la alungarea din Palatul Victoria a guvernului condus de formă de sărmana doamnă Viorica Dăncilă. Premierul ai cărui critici au fost supuși zilele trecute atacurilor și nervilor cu spume a tot mai compromisei doamne Alina Mungiu-Pippidi. Politologul și- ce e mai grav- avertizorul de integritate pentru care, pesemne, România curată înseamnă țara incompetenților și a analfabeților funcționali al căror rost ar fi să îi aplaude și aprobe tot mai accentuata degringoladă morală.
Am acutul sentiment că în aceste zile istoria se repetă. Că avem de-a face cu un scenariu politic prost scris și cu toate acestea tras la indigo. Că totul se consumă după modelul destinat eșecului al întâmplărilor de acum un an. Atunci când dl. Ponta a stimulat și s-a asociat răzvrătirii fostului prim-ministru Sorin Grindeanu.
Au existat și la acea vreme comentatori politici care le-au adus elogii atât d-lui Ponta cât și d-lui Grindeanu. Câteva luni mai târziu cel de-al doilea s-a întors spăsit „la bază”, după ce a făcut penitențe, a bătut mătănii, a sărutat milog mâna celui care i-a dat în contrapartidă șefia la ANCOM. În vreme ce primul și-a continuat pe la televiziuni ori pe rețelele sociale răfuielile cu fostul lui prieten declarat. Același Liviu Dragnea care, în 2015, prin vicleșug și șiretenie l-a făcut să piardă șefia partidului și a guvernului.
Ceea ce se întâmplă în aceste zile înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât un episod din serialul de prost gust și cu miză mică Revanșa. Care și-a dovedit definitiv proasta calitate duminică seară atunci când dl. Ponta a afirmat clar că în nici un caz paridul domniei-sale va susține o eventuală moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de d-na Dăncilă.
Trist e că s-au găsit jurnaliști și analiști politici care să îl califice drept film cu cinci stele.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. „…avem de-a face cu un scenariu politic prost scris…”

    Cu toate acestea se poate vedea că sunt destui „spectatori” dispuși „să plece pe fentă”. Unii sunt naivi, unii au memoria scurtă, alții o fac cu speranța apariției în sfârșit a unei formațiuni politice de stânga de tip occidental în România (cum am crezut și eu atunci când dl Ponta, venind de la Tineret, a pășit în „politica mare” a PSD), alții se lasă manipulați cu ușurință de demersurile bunilor consilieri ai PSD.

  2. Nu stiu pe cine vrea Ponta sa pacaleasca, insa tot ce sper este ca DNA-ul sa-si faca treaba si sa-l judece pe putoiul asta oparit. Nu mai avem nevoie de inca un partid obscur si de un lider „tanar si nelinistit” precum domnul Ponta. Este aceeasi marie, dar cu alta palarie.

    • Sigur , idealul acesta era : DNA sa ii judece si pe Ponta si pe ceilalti PENALI. Din pacate Curtea Constitutionala a incaput pe mana unor pesedisti care se agata ca niste carcotasi comunistoizi ce sunt de tot felul de chichite avocatesti – cum ar fi aceea ca nu procurorii ci doar judecatorii pot judeca. Dar asta nu poate dura la nesfarsit. De aceea e bine sa asteptam avizul Comisiei de la Venetia care va reda dreptul procurorilor de a judeca.

  3. In politica suntem nevoiti intotdeauna sa alegem intre doua rele. Acum, raul mai mic este Ponta.
    Asa a fost si cand l-am votat pe Iliescu fata de WC Tudor.

  4. Aveti dreptate! Nu- mi dau seama ce se asteapta de la VVPonta. Revigorarea social democratiei romanesti? Mie , oricum, mi se pare oximoronica expresia. Dar, cel mai mult ma bucura ca cuneva, in sfarsit, a realizat si spus public ca dna Mungiu Pippidi nu este nici avertizor public care se crede, nici promotorul politicilor publice juste, ci o persoana cu un ego exacerbat, care repeta cateva fraze corecte politic care nu- i apartin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro