duminică, august 9, 2020

Un Janus in Biroul Politic: Cazul tovarășului Beria

Cartea despre Beria scrisă de Françoise Thom (Editions du Cerf, 2014) este, nu mă sfiesc să o spun, o capodoperă istorică. In circa 800 de pagini este concentrată o analiză admirabilă a spectaculoasei cariere a lui Lavrenti Pavlovici Beria in universul de intrigi, bănuieli și crime care a fost Olimpul stalinist. Titlul este elocvent: Beria a simulat un stalinism sans peur et sans reproche, era un actor redutabil, un histrion de mare clasă, dar in sinea sa nutrea planuri radical refomatoare. A devenit alter ego-ul tiranului, in ultimii ani, arată istorica franceză, a contribuit deliberat la agravarea stării de sănătate a acestuia, oferindu-i informatii halucinante despre riscurile de a fi asasinat. Era exact opusul a ceea ce avea nevoie hipertensivul scelerat.

Da, ceea ce au scris si alti biografi, inclusiv Amy Knight, este acum probat pe baza unei colosale documentări de arhiva. Reiese că Beria a intervenit in repetate rânduri pentru a salva persoane trecute de-acum pe listele mortii, inclusiv pe Ilya Ehrenburg, in 1939. Nu el a fost organizatorul masacrului genocidar de la Katyn. Dimpotriva, a mentinut relatii cu liderii bundiști, cetăteni polonezi, Henryk Ehrlich si Viktor Alter, uciși in final din ordinul lui Stalin.

In plus, cum imi scria recent Stephen Kotkin, profesor la Princeton si sovietolog de prim rang, al cărui prim volum din trilogia despre Stalin a apărut anul trecut, asemeni cărtii lui Françoise Thom, ceea ce este fascinant in cazul Beria este absenta fanatismului ideologic. Stalin era obsedat de ideologie, Beria indeplinea ordinele fără murmur, dar stia că e vorba de un sistem aberant. A fost un criminal, dar unul care a crezut că e nevoie de modificări revolutionare pentru ca asemenea orori să nu continue la infinit. Mai ales după 1945, l-a urât de moarte pe cel căruia ii cânta osanale delirante. In ultimele luni de viată ale lui Djugașvili, Beria a declansat de fapt de-stalinizarea. La câteva zile după moartea despotului, incepea fără echivoc, dezghetul.

Beria a devenit apoplectic cand Stalin l-a prezentat lui Joachim von Ribbentrop, in august 1939, numindu-l „Himmlerul meu”. Heinrich Himmler a fost un maniac national-socialist, un obsedat al puritătii rasiale, nu se poate spune că Beria a fost un maniac bolșevic. Ceea ce face cazul său și mai interesant. Aici e miezul poveștii, că pe cat era de odios, de amoral, pe atat era de inteligent si, in conditii istorice monstruoase, era gata să reduca un pic din oroare. Teza ar fi că sub masca de bolșevic intransigent s-a ascuns, vreme de decenii, un menșevic impenitent…

Recomandare:

https://www.contributors.ro/global-europa/cine-a-fost-maresalul-urss-lavrenti-pavlovici-beria-gangster-sociopat-reformator/

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Arestat in plina sedinta a CC al PCUS . Unde era membru . Un complot (tipic) pentru dictatura comunista . La noi sefi ( Hrușciov) , se facea „curatenie” cu vechii nomenclaturisti notorii , potentiali periculosi prin ambitile personale de putere . (a fost regula si la romani dar echivalentul lui Beria , Alexandru Draghici va avea viata asigurata)
    Beria , om puternic in stat , acoperit cu functii , decoratii, patronul absolut al NKDV vine arestat de faimosul erou al Uniunii Sovietice , tovarasul maresal Gheorghi Konstantinovici Jukov.
    Si mai interesant , Beria vine executat (se spune) de un general sovietic , Pavel Fedorovici Batițki. Unu dintre cei scapati de la „marile epurari” facute de Stalin (prin Beria si NKDV, ) in Armata Rosie si in ajunul WWII .
    Care subiect (al epurarilor masive din cadrul fortelor armate) ar da o alta explicatie avansarii rapide germane si infrangerilor colosale suportate de sovieti in primele luni a razboiului .

    • Stefan A. Gresesc eu?
      1. NKVD [narodnii komissariat vnutrinih del] nu NKDV
      2. Epurarile din armata au fost facute sub Ejov nu sub Beria
      3. o serie de articole documentate arata ca URSS pregatea un atac spre Europa, iar nemtii au creat surprinderea strategica atacand primii. Documnetle au fost publicate de istorici militari RUSI. Armata sovietica era pregatita de atac nu de aparare.
      4. epurarile au avut loc!

  2. Nu pot fi de acord, domnule Profesor, cu concluzia cartii pe care o prezentati in articol. Sa afirmi ca un psihopat criminal inteligent precum Beria a fost un reformator in simtiri este obscen. Si sa afirmi ca „A fost un criminal, dar unul care a crezut că e nevoie de modificări revolutionare pentru ca asemenea orori să nu continue la infinit” este pur si simplu ridicol. Ca a intervenit personal pt. a salva de la executie cativa este important pt. indivizii in cauza si familiile lor si nicidecum pt. istoria crimelor al caror tatuc a fost Beria. Ce importanta are ca Beria „in sinea sa nutrea planuri radical refomatoare” cand faptele incontestabile ne demonstreaza contrariul? Nici nu stiu cum poate cineva demonstra fara echivoc ce gandea Beria „in sinea lui”. E ca si cum as afirma ca Ted Bundy iubea profund femeile in sinea lui si ca era un umanist convins si pacifist pe masura. Ca-l ura pe Stalin nu e un lucru extraordinar ca doar nu era un personaj placut, iar motivul urii nu vine dintr-o criza de umanitate ci mai degraba dintr-o sete de putere, de a-i lua locul tiranului pe care l-a slujit fara cracnire.
    Inclin sa cred ca interpretarea personalitatii lui Beria si a crezului sau sunt produsul unui oportunism intelectual si nicidecum dorintei de adevar.

  3. Prea putin, domnule Tisaneanu!
    Despre acest monstru (cu toate fatetele sale) ne puteti comunica mult mai mult, noua care nu avem la dispozitie monografia.
    Inaintez o mica presupunere. Despre lichidarea lui Beria exista mai multe versiuni, toate contradictorii. Dupa parerea mea, toate sunt adevarate, pentru ca erau mai multi Beria, originalul si sosiile, toti fiind lichidati, pentru a nu permite aparitia unui „fals Beria”, pretendent la tron asemenea celor trei falsi Dimitri.
    De mentionat caracterul mafiot al luptelor pentru putere dupa moartea lui Stalin.

  4. Imi reamintesc portretele oficiale ale lui Himmler si Beria si sint tentat sa remarc si o asemanare, poate nu direct fizica, dar in atitudine si in privire. Cred ca Stalin avea dreptate si , pe fond, Beria era de fapt Himmlerul lui, un criminal rece si metodic..
    Cred ca acesti doi oameni, Himmler si Beria, ramineau aceeasi criminali, fie ca erau in slujba hitlerismului si fascismului, fie ca si-ar fi gasit alt stapin, in orice regim inchizitorial -am putea astazi sa-i zicem, de pilda, fanatic musluman .
    Si ca veni vorba de portretele celor doi.
    Uitati-va la buzele liniare, lipite strins ale lui Beria, un calau care poate asista impasibil la cele mai odioase schingiuiri si crime. Placerea lui este pur cerebrala.
    Buzele lui Himmler sint mai senzuale, citeodata parca ii simti si un suris, la el sint sigur ca placerea crimei era simtita sadic, aproape de placerea sexuala.
    Care au fost oare cele doua fete, de Ianus, ale lui Beria ? Un criminal dela inceput si pina la sfirsit, cu o fata unica. Incercarea lui de destalinizare, este, cred, o expresie nuimai a setei lui de putere unica si absoluta

  5. Surprinzatoare imaginea pe care domnul Profesor incearca sa ne-o „vanda” despre Lavrenti Beria!Asteptam cu interes din partea istoricilor ceva similar despre-ca veni vorba- Heinrich Himmler, sa zicem!Avea si el ganduri ascunse de reformare, de calmare a nazismului,il detesta pe Hitler etc.! Se observa aceeasi tendinta generala: fara ale scuza, dar a explica intr-un fel,crimele rosii, cele naziste fiind pur si simplu crime odioase!De ce oare?

  6. Concluzia autoarei, Françoise Thom, mi se pare, romaneste spus, cam trasa de par.
    Ca „sub masca de bolșevic intransigent s-a ascuns, vreme de decenii, un menșevic impenitent…” nu cred ca are importanta (se „stie” ca si Iadul este pavat cu intentii bune). Ce se stie sigur este ca a participat alaturi de Stalin la mai toate ororile.
    NB,
    faptul ca Beria „a devenit apoplectic” cind Stalin l-a prezentat lui Ribbentrop drept „Himmlerul meu”, poate fi interpretat si altfel: se simtea ofesnsat sa fie pe aceiasi treapta cu neamtul.
    Se credea mai sus :P

  7. Poate ca nu a „organizat” grozavia de la Katin, dar i-a propus-o lui Stalin, vezi ultimul numar din Magazin Istoric. Si mie mi se pare ca a presupune gandurile unui om cu atatea fapte abominabile, un calau dement pana la urma, este un demers care urmareste altceva, de exemplu o oarecare faima a autoarei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Despre “prigonirea” creștinilor în pandemie și fenomene conexe

Strategia de comunicare marginală vizând faptul că Biserica ar fi fost “prigonită” în pandemie denotă limpede ruperea de prezent a multor credincioși....

Şapte ani de la moartea lui Silviu Olariu – fizicianul care s-a opus proiectului „marelui laser”

Silviu Olariu (1955 - 2013) a fost unul dintre cei mai dotați cercetători români care s-au afirmat din anii '70 încoace. A...

Cum să furi un interviu. Caz rușinos cu stiridiaspora.ro și Antena 3

Julia Sandra Vîrsta este o jurnalistă de origine română stabilită de douăzeci de ani în Italia. Nu și-a părăsit vocația, așadar lucrează...

Un rechizitoriu al școlii românești

Premisele educației românești sunt – ar trebui să fie – doar două, mari și late: Țările occidentale europene...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.