sâmbătă, aprilie 19, 2025

Un mare cetatean al Republicii Literelor: Tony Judt si utopia Europei Centrale

Intr-un timp al atator abdicari morale, Tony Judt a fost un distins istoric si un mare cetatean al Republicii Literelor. Trecut in lumea celor drepti nedrept de devreme, in luna august 2010, la numai 62 de ani, profesorul de la New York University, directorul Institutului Remarque de studii europene, autorul unor carti esentiale despre viata intelectuala franceza din anii seductiei comuniste, despre personalitati anti-totalitare exemplare precum Raymond Aron, Leon Blum, Albert Camus, despre trecutul, prezentul si viitorul social-democratiei, despre destinul Europei in secolul lagarelor de concentrare si al mesianismelor revolutionare, ne-a lasat o mostenire spirituala inestimabila. Intre cartile sale, toate de mare valoare, favorita mea ramane “Past Imperfect: French Intellectuals, 1944-1956″, aparuta in 1992, in franceza la Fayard si in engleza la University of California Press, una dintre cele mai lucide demistificari a ceea ce Raymond Aron a numit opiul intelectualilor. Motto-ul este din Camus si spune cat se poate de limpede in ce valori a crezut Tony Judt:

“Toute idée fausse finit dans le sang, mais il s’agit toujours du sang des autres. C’est ce qui explique que certains de nos philosophes se sentent a l’aise pour dire n’importe quoi”.

L-am cunoscut bine pe profesorul Judt, am fost prieteni, ne vedeam adeseori cand mergeam eu la New York, cand venea el la Washington, dar si in alte parti. Imi amintesc o discutie la Bloomington, la Universitatea Indiana, impreuna cu Tony Judt si Christina Zarifopol-Illias, profesoara de limbi clasice si sufletul programului de studii romanesti de la Universitatea Indiana. Tony Judt a fost unul dintre cei doi referenti academici (peer-reviewers) ai cartii mele “Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism” aparuta la University of California Press in 2003 si in romaneste, tradusa de Cristina Petrescu si Dragos Petrescu, la Polirom in 2005. Cartea lui Tony Judt despre epoca post-belica va dainui ca o sinteza istorica de o exceptionala acuitate si originalitate. A aparut in romaneste in 2008 la Polirom in traducerea Georgianei Perlea cu o postfata de Mircea Mihaies.

La Polirom a aparut anul acesta, in traducerea semnata de Lucia Dos si Doris Mironescu, volumul lui Tony Judt “Reflectii despre un un secol XX uitat. Reevaluari”:

http://www.polirom.ro/catalog/carte/reflectii-asupra-unui-secol-xx-uitat-reevaluar-4006/

Am stat adeseori de vorba cu Tony despre comunismul si post-comunismul est european, despre ranile deschise ale memoriei post-totalitare, despre incarnarile Raului in istorie, despre avatarele disidentei, despre comunismul romanesc comparat cu alte experiente similare, despre lectiile filosofiei libertatii propusa de Leszek Kolakowski, Jan Patocka, Vaclav Havel, Vaclav Benda, Adam Michnik, Jacek Kuron, Janos Kis si George Konrad. Imi amintesc comentariile sale pe baza unei prelegeri pe care am tinut-o la Institutul Remarque despre relatia comunism-fascism, o tema care a figurat proeminent in preocuparile sale intelectuale si morale. In cartea mea “Fantasmele salvarii” aparuta la Princeton University Press in 1998 imi exprimam rezervele in raport cu un articol al sau aparut in “Times Literary Supplement”, cam prea dur, ziceam eu, cu ceea ce el percepea drept infrangerea disidentilor. Departe de a se supara, Tony a laudat cartea intr-un articol despre Romania aparut in “New York Review of Books”. A fost un extraordinar partener de dialog intelectual, un magistral analist al relatiei dintre idei, istorie si politica, asa cum au putut sa constate cei care l-au auzit conferentiind la Bucuresti, la” New Europe College”, la Iasi, la Chisinau si in atatea alte locuri. Cartea mea “The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century” care va apare anul viitor este dedicata memoriei lui Lezek Kolakowski, Tony Judt si Robert C. Tucker ale caror lucrari mi-au inspirat in chip decisiv propriile investigatii si reflectii.

Salut publicarea, la Polirom, a unui tulburator si extrem de necesar volum dedicat de Mircea Mihaies ultimului Tony Judt, acelui Tony care a stiut sa lupte eroic cu o maladie teribila, capabil sa ne ofere lucrari de o rara frumusete stilistica si de o inepuizabila bogatie de idei. Pe langa subtilele comentarii ale directorului revistei “Orizont”, fost bursier al Institutului Remarque si prieten bun cu Tony Judt, volumul include textul discutiilor purtate de profesorul de la NYU la Timisoara cu membrii grupului “A Treia Europa”, remarcabile prin densitate ideatica si fascinante prin intensitate spirituala si deschidere istorica.

Am avut sansa ca Mircea sa-mi trimita pdf-ul cartii acum cateva saptamani. Iata ce i-am scris dupa ce-am citit acest superb omagiu adus unui admirabil intelectual:

Am citit pe nerasuflate cartea. Este un portret empatic si caleidoscopic al unui spirit atat de viu incat este de neconceput ca nu mai este prezent, ca vocea i-a amutit nedrept, scandalos de devreme. Nu e vorba aici doar de o evocare, desi ea exista si este cat se poate de rascolitoare, de o sclipitoare analiza a cartilor lui Tony, dar si de o recuperare, restituire, salvare a unor fragmente de dialog intelectual, real ori imaginar, care dau masura unui timp al renasterii utopiei central-europene dupa catastrofele Gulagului si Auschwitz-ului. O utopie pe care nimeni nu a deconstruit-o mai riguros decat Tony si in care, paradoxal, a crezut.

http://www.polirom.ro/catalog/carte/ultimul-judt-4298/

Reiau aici prezentarea facuta pe site-ul Polirom si textul meu publicat pe coperta a patra:

În prima parte a cartii, Mircea Mihăies analizează cîteva dintre operele esentiale ale faimosului istoric care a fost Tony Judt, evocînd, în acelasi timp, cumplita sa boală şi agonia de dinaintea morţii. Amintirile despre Tony Judt, omul, şi despre vizitele acestuia în România se îmbină cu studiul operelor sale care merg de la vivisecţia dură asupra destinului Europei postbelice pînă la modelul politic şi social propus de el în ultimii ani, unul social-democrat – şi perdant, în opinia lui Mircea Mihăieş. În ultima parte a volumului sînt inserate dialogurile dintre Tony Judt şi membrii Fundaţiei „A Treia Europă” din Timişoara, în care sînt analizate într-un mod pertinent şi incitant subiecte precum: conceptul de Europa Centrală, graniţele şi istoria ei, dar şi locul pe care România îl ocupă în acest spaţiu istorico-cultural.

„Tony Judt a fost un gînditor pentru care moralitatea şi politica nu sînt domenii incompatibile. Spirit polemic, ostil certitudinilor comode, a provocat prin scrierile sale reacţii puternice şi adeseori agresive. Îl exaspera orice formă de fundamentalism. Cărţile sale stau mărturie pentru o atitudine de consecventă respingere a oricăror fixaţii ideologice. Ceea ce a scris, mai ales după 2002, pe teme legate de Orientul Mijlociu a fost adeseori şocant pentru unii dintre cititorii săi. Nimeni nu l-a putut însă acuza vreodată de cinism, de ipocrizie ori de conformism. Detesta ideile preconcepute şi fanatismele de orice natură.” (Vladimir Tismăneanu)

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

    • In anii 50, spunea Monica Lovinescu, stanga marxista a exercitat in Franta o veritabila dictatura spirituala, i-a prigonit prin calomnii, persiflare si ostracizare pe cei care refuzau sa ridice statuie lui Stalin, mai tarrziu lui Castro, lui Guevara si si lui Mao. Tony Judt s-a ocupat inca din tinerete de dilemele socialismului francez, cunostea ca nimeni altul ipocriziile si abdicarile „profesorilor de fericire universala”, ale neo-iacobinilor dispusi sa justifice orice abominatiuni comise in numele Utopiei. Admiratia sa pentru Leon Blum provenea tocmai din faptul ca Blum indraznise sa spuna „Nu” bolsevismului la un ceas istoric cand un Marcel Cachin, tot intelectual, aplauda dictatura leninista. Judt i-a pretuit pe Cornelius Castoriadis si pe Claude Lefort, ganditori post-marxisti intr-adevar originali, si a scris pagini devastatoare despre Louis Althusser si emulii acestuia (unii elogiati si astazi pe varii bloguri gauchiste). In curand va apare la Humanitas cartea lui Angelo Mitchievici despre orbirea intelectualilor indragostiti de URSS (francezi, romani etc), acei pelerini fie naivi, fie stupizi, fie cinici, fie toate laolalata, gata sa cautioneze experimente genocidare. Ganduri bune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro