marți, aprilie 16, 2024

Un mini PNDL care lasă în întuneric smart village-ul

Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), conceput de Liviu Dragnea, este contagios, în ciuda acuzațiilor de partizanat, alocărilor netransparente de fonduri publice și a lipsei unor criterii de selecție, implementare și monitorizare clare, care să asigure imparțialitatea și eficiența programului.

După Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, a venit rândul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să-și creeze propriul PNDL.

Este adevărat că doar un PNDL în miniatură: Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, gestionat prin intermediul Administrației Fondului de Mediu (AFM).

SUPRAPUNEREA FINANȚĂRILOR

PNDL are între obiectivele sale construirea / modernizarea / reabilitarea / extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural, așa cum este menționat atât în OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările și completările ulterioare, cât și în Normele metodologice de aplicare a acesteia, adoptate prin Ordinul MDRAP nr. 1851/2013 , republicat.

Îmbunătățirea sistemelor de iluminat public este și obiectivul principal al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Fondului de Mediu (AFM).

Diferențele dintre cele două programe sunt minore, apărute mai degrabă din pregătirea neadecvată a acestora:

  1. PNDL clamează realizarea cu prioritate a sistemelor de iluminat public în mediul rural, dar nu cuprinde niciun criteriu de departajare care să favorizeze mediul rural (programul neavând criterii de selecție, punctaj și / sau departajare), în timp ce programul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prevede 2 praguri maxime ale valorii eligibile a proiectelor (500.000 lei, pentru localități cu maximum 4000 de locuitori, respectiv 1.000.000 lei, pentru localități cu peste 4001 de locuitori) și o cofinanțare proprie de minimum 10%.
  1. Programul MMAP pentru iluminat public, finanțează, în cadrul investiției de bază, doar achiziția și instalarea corpurilor de iluminat LED și a sistemului de dimare / telegestiune, care asigură reglarea întregului flux luminos, conform art. 11 – Categorii de cheltuieli eligibile, din Ghidul de finanțare al programului, anexă la Ordinul MMAP nr. 1162/2020, spre deosebire de PNDL care finanțează sistemul de iluminat public în ansamblu (inclusiv cu infrastructura aferentă, dacă este cazul).

În condițiile existenței PNDL, cu o componentă dedicată iluminatului public este greu de înțeles decizia Guvernului și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a lansa un program pentru același obiectiv și de a nu finanța proiectele pregătite sau depuse și neselectate de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (fostul MDRAP), evident prin completarea documentației tehnico-economice cu elementele dorite de MMAP (certificate fiscale, certificat de atestare privind obligațiile la Fondul de mediu, completarea hotărârii consiliului local privind contribuția proprie, auditul energetic, raportul de audit, etc).

RISCURILE PROGRAMULUI: NOȚIUNILE INTERPRETABILE, CALEA ABUZURILOR ȘI POLITIZĂRII FONDURILOR

Sistemul de iluminat public cuprinde, potrivit legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, actualizată, întreg ansamblul format din elementele de aprindere, cutii de distribuţie și cele de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundații, stâlpi, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare.

Sistemele de iluminat public sunt realizate în principal, în două moduri:

  1. Pe o rețea de stâlpi, împreună cu o rețea de alimentare proprii sistemului de iluminat public;
  1. Pe rețeaua de stâlpi și elementele rețelei de distribuție a energiei electrice, iar punctele de delimitare între sistemul de distribuție a energiei electrice și cel de iluminat public sunt reprezentate de clemele de racord ale coloanelor de alimentare a corpurilor de iluminat public.

Majoritatea covârșitoare a sistemelor de iluminat public, în special în mediul rural, o reprezintă cele din categoria a doua, respectiv cele amplasate pe rețeaua de distribuție a energiei electrice, rețea care nu aparține autorităților locale, ci operatorilor de distribuție a energiei electrice.

În aceste condiții, apare riscul major: cele mai multe proiecte, finanțate în cadrul acestui program, nu se vor realiza direct pe domeniul public, având în vedere că sunt eligibile numai corpurile de iluminat LED și sistemul de dimare / telegestiune, nu și infrastructura aferentă (stâlpi, fundații, etc.), ci pe elemente (stâlpi) ale sistemului de distribuție a energiei electrice, care sunt în proprietatea operatorului de distribuție a energiei electrice, aceste elemente fiind amplasate pe domeniul public / privat al localităților.

Astfel, prevederea din ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, anexă la Ordinul MAAP nr. 1162/2020 (art. 10 – Criterii de eligibilitate a proiectului, lit. a), conform căreia una dintre condițiile cumulative pentru implementarea proiectului este aceea de a se realiza în intravilan pe domeniul public / privat, aflat în proprietatea / administrarea localității, poate da naștere unor interpretări diferite, inclusiv cu impact asupra eligibilității unor proiecte, mai ales în cazul unui audit al Curții de Conturi.

Situația este interpretabilă deoarece o mare parte a proiectelor, așa cum sunt finanțate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Administrația Fondului de Mediu (AFM) nu se realizează direct pe domeniul public / privat al localității, ci pe o infrastructură a unui operator de distribuție a energiei electrice, infrastructură pe care autoritatea locală are doar un drept de folosință gratuită, conform legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, aspect care putea fi menționat expres în ghidul de finanțare de către MMAP și AFM, pentru a elimina orice posibilitate de interpretare a prevederilor art. 10, lit. a din acest ghid.

Claritatea este un element fundamental al programelor de finanțare a investițiilor publice, având inclusiv rolul de a asigura cadrul egalității de șanse la accesarea fondurilor publice, de a elimina speculații legate modul de alocare a sumelor, de o formă subiectivă de dependență autorităților locale față de puterea politică, precum și de rezultatele diferite, de la o localitate la alta, ale controalelor efectuate ulterior de autorități abilitate (de ex. Curtea de Conturi).

DEFICIENȚELE MINI PNDL-ULUI LANSAT DE MINISTERUL MEDIULUI

  1. NECORELAREA CU FONDURILE EUROPENE

La fel ca PNDL (și ca majoritatea programelor guvernamentale de investiții publice), Programul MMAP privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public se evidențiază prin lipsa de corelare cu programe similare, finanțate din fonduri nerambursabile, prin incapacitatea de a veni în completarea acestora, de a fi conceput și de a se plia pe structura și documentația aferentă fondurilor europene.

Nici prin acest program nu sunt prioritizate proiectele depuse și nefinanțate prin programe susținute din fonduri europene (POR – Axa 3, LEADER), care îndeplinesc și condițiile stabilite de Administrația Fondului de Mediu.

  1. DEFICIENȚE STRATEGICE

Programul MMAP și AFM este conceput ca un program rigid, lipsit de o viziune strategică, neadaptat pentru dezvoltări viitoare.

În esență, programul nu pornește de la o strategie integrată în ceea ce privește ansamblul rețelelor tehnico-edilitare din localități și nici măcar de la strategii care să cuprindă întreg sistemul de iluminat public, inclusiv dezvoltările ulterioare.

Lipsa viziune a programului este evidențiată și de faptul că, inclusiv prin modul de alocare a punctajelor, nu încurajează proiectele care fac parte dintr-un plan de modernizare, care continuă proiecte similare finanțate din ale surse (inclusiv din fonduri europene, PNDL sau surse proprii) sau care fac parte dintr-un program de transfer în subteran a rețelelor aeriene (în special a celor proiectate pe baza unor programe de tip smart village).

Mai mult, programul propus de Ministerul Mediului și Administrația Fondului de Mediu exclude din categoria cheltuielilor eligibile panourile fotovoltaice – un element esențial al economiei de energie și încurajării folosirii energiei regenerabile.

  1. DUBLA FINANȚARE ȘI LIPSA VERIFICĂRILOR DIN TEREN

Orice program de finanțare fundamentat pe realități, cuprinde o linie de demarcație față de alte programe, cu care se interferează în finanțarea diverselor activități.

Din nefericire, Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, așa cum a fost conceput prin Ordin al ministrului Mediului, nu cuprinde nicio linie de demarcație față de PNDL și nici față de fondurile europene, alocate pentru activități similare.

Succesul oricărui program de finanțare depinde, într-o mare măsură și de verificările efectuate în cadrul proiectelor incluse în program.

Și din acest punct de vedere, PNDL și Programul propus de Ministerul Mediului pentru îmbunătățirea iluminatului public sunt similare, neavând prevăzute verificări pe teren ale investițiilor, nici înainte de aprobare, pentru a analiza concordanța dintre documentele prezentate și realitatea din teren, nici în etapa de implementare și decontare a cheltuielilor (așa cum se întâmplă în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene).

Lipsa verificării la fața locului a proiectelor, a lucrărilor executate și echipamentelor montate și solicitate la decontare, utilizarea doar a declarațiilor pe propria răspundere, sporește riscul de fraudă, inclusiv pentru decontări fictive.

Vulnerabilitatea Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, aprobat prin Ordinul MMAP nr. 1162/2020, este dovedită de autoritatea care implementează și gestionează acest program, respectiv Administrația Fondului de Mediu (AFM).

AFM și Ministerul Mediului nu dispun de elemente de amenajare a teritoriului, de planuri de dezvoltare și sistematizare teritorială și prin urmare este dificil de a prioritiza proiecte care fac parte din aceste planuri și strategii.

Soluția ar fi fost ca acest program să fie finanțat din bugetul Fondului de mediu, însă evaluarea, selectarea, implementarea și monitorizarea proiectelor să fie delegate Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), care să-l includă ca un subprogram într-unul dintre programele sale, pentru a-l corela cu celelalte investiții publice gestionate.

Ca în cazul oricărui program delegat, MLPDA urma să transmită diverse rapoarte, în special raportări financiare și referitoare la indicatori de mediu și de rezultat către MMAP si AFM.

În loc de concluzii, revin cu aceeași propunere și solicitare adresată Guvernului și autorităților responsabile: să fundamenteze toate programele de investiții publice pe baza principiilor, criteriilor și modelului fondurilor europene (agreat și cu alți finanțatori internaționali: BM, BERD, etc.), să creeze un cadru unic, aplicabil tuturor proiectelor (de la întocmire, proiectare, evaluare, selectare, implementare, decontare și monitorizare), indiferent de sursa de finanțare, pentru a constitui un rezervor de proiecte care poate fi folosit pentru orice tip de finanțare disponibilă și care va determina evitarea dezangajării fondurilor europene sau altor finanțări nerambursabile.

Programele guvernamentale de investiții publice ar trebui să vină în completarea fondurilor europene și a altor surse nerambursabile, să utilizeze aceeași metodologie și să susțină cu prioritate proiectele care nu au fost finanțate din aceste fonduri externe, ca urmare a epuizării lor.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Nu credeam ca un ministru tânăr, cum e Alexe are aceleași metehne ca politicienii vechi. Sa nu te gândești ca iluminatul public nu se limitează numai la corpuri de iluminat, arata limitele politicienilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Horia Banescu
Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro