joi, martie 28, 2024

Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile

The whole aim of practical politics is to keep populace alarmed – and

hence clamorous to be led to safety – by menacing it with an endless series

of hobgoblins, all of them imaginary

H. L. Mencken

În fiecare an, când temperaturile verii cresc, iar incendiile devin mai frecvente, mass-media pune o placă bine-cunoscută: Încălzirea globală produce creșterea temperaturilor, iar această situație favorizează tot mai multe incendii. Recenta catastrofă din Grecia a turnat și ea „benzină peste foc”.

Imaginea mitului de anul acesta este sugestiv prezentată pe coperta revistei The Economist din 4 august 2018:

Alarma apocaliptică trasă de editorialul din The Economist, pretinde că arderea pădurilor a atins anul acesta nivele excepționale, care sparg recordurile: PĂMÂNTUL fumegăie. Din Seattle până în Siberia, flăcările au consumat zone întinse din emisfera nordică.

Din păcate,  The Economist (și alte publicații ejusdem farinae) se bazează pe supoziții, nu pe date. Realitatea (non-mitologică) este cu totul diferită. Iată dovezile:

US National Park Service: Incendiile din păduri (sălbatice) pot fi cauzate de natură, prin trăsnete și curgeri de lavă, dar cele mai multe sunt cauzate de oameni.

Peste 90% din incendiile sălbatice din Statele Unite sunt cauzate de oameni. Incendiile cauzate de om rezultă din focurile de tabără rămase nesupravegheate, arderea resturilor, țigaretele neglijent aruncate și actele intenționate de incendiere.

Datele oficiale ale numărului de incendii sălbatice din SUA pentru perioada 1920 – 4 august 2018 sunt reprezentate în Figura 1:

Figura 1. Variația numărului de incendii sălbatice (stânga) și a suprafețelor arse (dreapta) din SUA în perioada 1926 – 4 august 2018. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a numărului de incendii sălbatice. Sursa datelor: Pentru perioada 1926 – 2017: https://www.nifc.gov/fireInfo/fireInfo_stats_totalFires.html

Pentru perioada 1 ianuarie – 4 august 2018: https://www.nifc.gov/fireInfo/nfn.htm

Datele oficiale reprezentate de mine în Figura 1 permit tragerea unor concluzii diferite de propaganda liberalilor și  ecologiștilor, conform căreia încălzirea globală ar fi răspunzătoare de incendiile din vara asta și din anii trecuți.

Orice om de bună credință, cu o minimă educație și fără prejudecăți poate sesiza cu ochiul liber că suprafețele distruse de incendii au scăzut constant din anii 1920, 1030 și 1940.  După aceea, au fost introduse măsuri pe scară largă de suprimare a focurilor. Dar, pe măsură ce tot mai mult material combustibil nu a fost lăsat să ardă natural, el s-a acumulat an de an și de aici rezultă o ușoară creștere a suprafețelor arse.

O altă concluzie bazată pe date autentice, iar nu pe zvonistică și anecdotică, este faptul că incendiile au fost mult mai distructive în prima parte a secolului trecut, când încălzirea globală era doar în faza de încălzire (pun intended!), nu așa virulentă cum se dovedește de la Al Gore citire.

Pe scurt, suprafețele devastate de incendii în SUA în anul 2018 vor reprezenta probabil 20% din media suprafețelor arse în anii 1930. Cu alte cuvinte, America fumegăie mai puțin decât vor să sperie lumea Casandrele de serviciu.

Un alt set de date oficiale atestă că suprafețele ocupate de păduri în SUA au rămas stabile cu începere din anul 1900, în jur de 301±5% milioane ha, având doar o singură valoare minimă în 1920, de 297 milioane ha (Figura 2).

Figura 2. Variația suprafețelor împădurite din Statele Unite ale Americii în perioada 1760 – 2000. (Sursa)

La nivel mondial, se repetă situația descrisă mai sus în cazul Statelor Unite.

În 2014, un grup de cercetători au reconstruit istoria incendiilor sălbatice din secolul al XX-lea și începutul secolului actual (Figura 3). Ei au concluzionat că aria medie globală distrusă de incendii în perioada 1901 – 2007 a fost de ~442 × 10^4 km^2/ an, cu o notabilă rată de scăderea a ariilor arse de 1,28 × 10^4 km^2/an.

Figura 3. Variația decadală a ariilor globale arse de incendii sălbatice. Barele de eroare se referă la o variație standard a ariei arse într-un deceniu. În perioada studiată, concentrațiile de CO2 au crescut de la 295,7 ppm la 383, 4 ppm. (Sursa[1])

Printre cauzele răspunzătoare de micșorarea constantă a suprafețelor pârjolite de incendii se numără, contrar propagandei actuale, tocmai creșterea concentrației de CO2 din atmosferă, adică intensificarea încălzirii globale!!. Explicația dată de Yang et al., 2014, este următoarea: CO2 poate suprima declanșarea incendiilor pentru că reține mai multă apă în sol prin reducerea transpirației.

Și NASA a confirmat că există un declin al incendiilor globale (Figura 4).

Figura 4. Suprafața planetară a terenurilor arse în fiecare an a scăzut cu 24% între 1998 și 2015, potrivit analizei datelor satelitare efectuate de către oamenii de știință de la NASA și colegii lor. Cel mai mare declin a fost observat în toată zona de savană din Africa. Cauza principală: schimbarea mijloacelor de subzistență (Sursa)

Ce se întâmplă în Europa?

Vara aceasta este cald în Europa, de la Cercul Polar la Oslo, din Marea Britanie în Portugalia. Iar tragedia din Grecia a sensibilizat și mai mult opinia publică. Acum, aproape fiecare persoană obișnuită, pe baza relatărilor din mass-media, gen The Economist, crede cu tărie schimbările climatice au declanșat incendiile din Europa.

Încă o dată, recomand să ne menținem capul limpede și să nu sucombăm în fața isteriilor ecologiste. Vă propun să privim situația actuală prin perspectiva datelor oficiale existente.

Europa menține o bază de date a incendiilor sălbatice pentru ultimii 36 ani pe site-ul European Forest Fire Information System (EFFIS). Ultimul lor raport  – Forest fires in Europe, Middle East and North Africa, 2016, este accesibil gratuit și oferă informații utile, similare celor pe care le-am prezentat în cazul SUA.

Am compilat datele referitoare la 5 state sud-est europene (Portugalia, Spania, Franța, Italia și Grecia) a căror arii, împreună, reprezintă 90% din totalul suprafețelor afectate de incendii în ultimii 36 ani (1980 – 2016) (Figura 4).

Figura 5. Variația suprafețelor afectate de incendii sălbatice din 5 state sud-est europene în perioada 1980 – 2016. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a suprafețelor incendiate. (Sursa datelor)

Ca și în cazurile anterioare (SUA, glob), și în Europa, pe fondul creșterii constante a concentrației de CO2, respectiv a încălzirii globale, se înregistrează o înjumătățire a suprafețelor arse, de la cca. 600.000 ha în 1980 la cca. 300.000 ha în prezent.

CONCLUZII

Incendiile sălbatice au fost întotdeauna un important proces natural, afectând suprafața Pământului de peste 350 milioane ani și fiind esențial pentru un sănătatea unui sistem ecologic. Când li se permite să ardă în zone care nu afectează dezvoltarea umană, incendiile sunt regenerative pentru păduri, revitalizează bazinele hidrografice, reînnoiesc solurile, creează noi nișe biologice și resetează ceasurile ecosistemelor. Multe păduri de conifere, de exemplu, nu se pot susține fără intervenția incendiilor sălbatice.

La începutul anilor 1900, agențiile americane care se ocupau cu managementul terenurilor au căutat să suprime toate incendiile pentru a conserva materia lemnoasă. De-a lungul deceniilor următoare, excluderea incendiilor a condus la acumularea  vegetației vii și moarte, ceea ce a condus la creșterea materialului combustibil. De aici, riscuri mai mari pentru apariția unor incendii devastatoare în parcurile și pădurile naționale, în zone agricole și în apropierea așezărilor omenești.

Cu toate acestea, este năucitor să vezi/citești în anumite segmente ale mass-mediei că incendiile sălbatice sunt o problemă accelerată și agravată de schimbările climatice, aka încălzirea globală antropogenică. Datele, relativ puține, pe care le-am prezentat, indică toate, fără nici o excepție, că incendiile sălbatice au scăzut ca număr și suprafețe afectate peste tot în lume, în condițiile în care încălzirea globală a crescut.

În loc de date reale, mass-media manipulează din greu percepții anecdotice despre o așa-zisă corelație între creșterea concentrațiilor de CO2 și a numărului ori intensității incendiilor. Când oamenii de bună credință, imuni la manipulări grosiere, jignitoare chiar și pentru o inteligență medie, nu e de mirare că interesul lor pentru schimbări climatice a scăzut constant (Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală).

Așa cum am scris de la început, incendiile declanșate natural sunt o minoritate (10%) în comparație cu cele cauzate de oameni (90%).

Când am vizitat prima oară Parcul Național Yellowstone, cu mulți ani în urmă, am remarcat multe atenționări făcute de faimosul Smokey Bear:

Numai TU poți preveni incendiile din pădure

Mi se pare un sfat de mare bun simț și demn de urmat. Ursul Smokey poate preda o lecție de decență multor eco-activiști și mass-mediei.

NOTA__


[1] Yang, J., H. Tian, B. Tao, W. Ren, J. Kush, Y. Liu, and Y. Wang, 2014, Spatial and temporal patterns of global burned area in response to anthropogenic and environmental factors: Reconstructing global fire history for the 20th and early 21st centuries, J. Geophys. Res. Biogeosci., 119, 249–263, doi:10.1002/2013JG002532.

Distribuie acest articol

175 COMENTARII

    • Esti cam credul! Domnul masoara incalzirea globala incendii de padure, nu in temperaturi medii anuale pe glob, vezi link-ul meu de mai jos.
      Banuiesc ca putem sta linistiti, si in 1920 se foloseau avioane cisterna Boeing 747 la stingerea incendiilor asa ca nu avem de ce sa ne facem griji. Insa cei de la NOOA (agentie guvernamentala americana) arata ca in peste 90% de pe suprafata globului temperaturile au crescut in unele locuri cu peste 0.5°C pe deceniu.

      https://www.ncdc.noaa.gov/sotc/service/global/map-trend-mntp/198801-201712.gif

      In zonele alea peste 100 de ani (daca progresul e liniar, si nu pare a fi, pare a fi exponential) temperaturile medii vor creste cu 5 °C. Toate bune si frumoase, numai ca in 1000 de ani acolo temperaturile ar trebui sa creasca cu 50°C. Ma indoiesc ca o sa mai fie cine sa masoare temperaturile respective daca se ajunge acolo.

      • Fioroase estimari, intr-adevar! Si doar ca urmare a cresterii concentratiei de CO2? Oare de cate ori se estimeaza ca va fi aceasta crestere? De 100 de ori sau mai mult? In Cambrian concentratia a ajuns la nivelul maxim cunoscut de 7000 de ppm, iar temperatura estimata a fost numai cu 6 grade Celsius mai ridicata. Ba inca aceasta temperatura este pusa mai degraba pe seama lipsei curentilor oceanici, urmare a existentei continentului unic, decat nivelului marit de CO2.

    • Da, ducem mare lipsa de informatii si atunci cind le primim nu le trecem prin filtrul nostrum. Si nici nu le verificam!
      Sa apari cu un asemenea articol in momentul in care lumea e inca in stare de soc si comemoreaza victimele din Grecia si California este cel putin o lipsa crunta de empatie si bun simt. E o atitudine perfect normal pt cei ce au drept credinta St. Proffit and Holy Cash.

      Da, temperature creste, si asta se datoreaza si cantittatii de gaze emise de activitatea umana (industrie, transport, agricultura)

      USGS (agentia geologica US) spunea acum doi ani ca omenirea emite in TREI ZILE tot atitea gaze poluante cit TOTI vulcanii activi INTR-UN AN – practice un an de acum echivaleaza cu fondul natural de emisie a 122,67 ani!!! 10 ani in acest ritm deja echivaleaza cu 1226,7 ani!! Sint valori ce trebuie luate in considerare.

      USGS
      https://volcanoes.usgs.gov/vhp/gas_climate.html

      acelesi calcule facute de ACS – American Chemical Society

      https://www.acs.org/content/acs/en/climatescience/greenhousegases/industrialrevolution.html

      EPA – Environment Protection Agency, USA
      https://www.epa.gov/ghgemissions/sources-greenhouse-gas-emissions

      NOAA – National Ocean and Athmosphere Agency
      https://www.climate.gov/news-features/climate-qa/which-emits-more-carbon-dioxide-volcanoes-or-human-activities

      Daca luam in considerare datele expuse , ar trebui sa citim cartusul de dinainte de table:
      „The National Interagency Coordination Center at NIFC compiles annual wildland fire statistics for federal and state agencies. This information is provided through Situation Reports, which have been in use for several decades. Prior to 1983, sources of these figures are not known, or cannot be confirmed, and were not derived from the current situation reporting process. As a result the figures prior to 1983 should not be compared to later data” – in grafice apar insa date de dinainte de 1980.

      Adunind datele din tabelul indicat obtinem un rezultat in jur de 140 milioane de acri (56,656 milioane hectare dintr-un total de aprox 300 milioane hectare) si asta intr-o perioada de 23 ani.
      Asta reprezinta aprox 19% din total paduri.
      Personal nu inteleg cum aria impadurita a ramas neschimbata! Mai ales ca exista exploatari, taieri ilegale, imbolnaviri la arbori.

      Probabil pe hirtie au fost realizate plantari de puieti („impaduriri” sau mai nou „reforestrari”). Pt a putea semana cit de cit cu o padure ar fi nevoie de 35-40 de ani, pt a fi o padure undeva peste 300 ani; mai ales ca depinde daca au plantat o singura specie sau au respectat cit de cit compozitia naturala de dinainte de incendiu

      Asa cum au observant multi din cei care v-au raspuns ar fi trebuit sa ne oferiti in parallel cu datele de mai sus si cheltuielile facute pt a stinge incendiile, nr de oameni implicati annual, mijloacele tehnice si cantitatea totala de apa folosita.

      Incendiile au fost stinse TOCMAI datorita implicarii ecologistilor si societatii civile care a impus dezvoltarea de echipe, planuri, tehnici de interventie si stingere. Sa spuneti ca incendiile au fost provocate si au crescut ca numar in urma protejarii padurilor si cresterii masei lemnoase pare mai curind un concept udmr…..

      Credibilitatea petrolistilor si a celor ce vorbesc in numele lor este in continuare grav afectata de scandalul cu tetraetilul de plumb adaugat in benzina – petrolistii scoteau „specialisti” si „medici” pe banda rulanda pt a demostra cit de sanatos este tetraetilul. America abea prin 1988 a denuntat tetraetilul de plumb ca fiind toxic. E sufficient sa cautati pe net, veti gasi suficiente referinte.
      La fel de multa credibilitate aveti si atunci cind vorbiti de fracking!
      https://wilderness.org/blog/fracking-dangers-7-ugly-reasons-why-wilderness-lovers-should-be-worried
      https://www.sourcewatch.org/index.php/Environmental_impacts_of_fracking
      Probabil articolele dumneavoastra ar trebui sa fie notate cu PR, altfel nu va inteleg agresivitatea anti-eco, si nici aceeasi atitudine a celor citiva epigoni ce va sustin neconditionat.
      De fiecare data cind citesc ceea ce scrieti o imagine ma bintuie: un cowboy fericit ce strabate calare tinutul Marlboro si ii savureaza aromele prin intermediul unei „papiroase”; cowboyl respectiv a fost in cele din urma ucis de un cancer la plamini, chiar daca el se chinuia sa ne convinga de contrariu
      La

      • Focuri au mai fost si chiar mai grav. Cel putin ca suprafata in 2007 in Grecia. Au fost si atunci 87 de morti, recunoscu cu umulinta ca lipseau 5 si egala 2018.
        Trebuie sa ai grija sa nu uiti, deoarece degeaba etalizi date, daca nu ai cu ce le compara sunt inutile.

      • Efectul de seră al CO2 în concentrații ridicate poate fi probat experimental folosid două sticle de apă, așa cum v-am arătat la:

        http://www.contributors.ro/editorial/despre-agnotologie-cu-doua-studii-de-caz-fracturarea-hidraulica-%C8%99i-consensul-celor-97-exper%C8%9Bi-care-sunt-de-acord-cu-incalzirea-globala-antropogena/#comment-332103

        Se pot face de asemenea exoperimente mult mai sofisticate și mai precise, numai că NICIUNUL nu poate dovedi efectul de seră semnifictiv al CO2 la concentrații aproapiate de cea atmosferică. Nici măcar dacă concentrația e de 2-3 ori mai mare. Dacă există așa ceva ce vă oprește să ne luminați pe toți ignoranții de pe aici?! Cum puteți crede cu fanatism ăn nilte chestii ce nu pot dovedite experiental?! Cele mai abstracte elemente ale teorii relativității sau ale fizici cuantice, la fel ca temeliile minuscule și ascunse ale vieții (genele, ADN-ul etc.) au putut fi dovedite experimental, Numai efectlul de seră al CO2 la cocentrații mici nu poate fi divedit experimntal Nu vi se pare straniu?

        Se poate observa ceva efect de seră începând de la concentrații de CO2 de 12-25 de ori mai mari ca cea atmosferică. E ceea ce majoritatea grădinarilor ce au sere cu generatoare de CO2 știu foarte bine. După cum v-am mai spus și cu alte ocazii evitați să vă mai tot exhibați în public incultura crasă. E degustător și ridicol. N-ar fi mai bine să vă specializți pe susținerea existenței fantomenlor & spiritism?! Alea măcar au așa o aură de mister :)

        • Experimentul este gresit. Plecam de la premisa ca CO2-ul provoaca incalzirea in timp ce este vorba de CO2 nu permite racirea. Intr-un sistem inchis ca si o sticla nu poti demonstra efectul de sera datorat gazului deoarece emisia este la suprafata sticlei. Ai nevoie de o cantitate de gaz mult mai mare. In fine, este un exemplu eronat din mult mai multe puncte de vedere decat am eu timp sa gasesc.

        • https://climatekids.nasa.gov/greenhouse-effect/

          https://www.epa.gov/ghgemissions

          http://www.environment.gov.au/climate-change/climate-science-data/climate-science/greenhouse-effect

          Hai ca poti!
          Incepi cu ceva ff usor, si apoi mergi mai departe.
          E ciudat ca numai petrolistii au aceasta problema de pricepere! Ea devarat solventii, benzinele, produsele petroliere pot provoca demielinizarea fibrelor nervoase si de aici o suma de probleme.
          Link-urile sint catre publicatii oficiale si reprezinta punctul de vedere OFICIAL al diverselor organisme de stat USA. Nu sint pareri ale unor angajati in firme din domeniul petrolier.
          A, si link-uri catre chestia cu problemele ce apar la expunerea la solvent:

          https://www.osha.gov/SLTC/solvents/index.html

          https://www.cdc.gov/niosh/nioshtic-2/20024416.html

          Tot USA

          • Domnu’

            Ce ar fi sa-mi descrieti cu cucintele dumenavoastra un experiment care fovedeste efectuld e sera al CO2 in concentratii de ~ 0.04%cea atmosferica) ?!

            Dati tot soiul de link-uri care fac afiamtii dar care nu DOVEDESC NIMIC.

            Pana veti avea capacitatea se exprimati ceva coerent, va dau si eu link-ul d-lui Don Quijote, care va descrie perfect:

            http://www.youtube.com/watch?v=rGV6rneGPek

            • Ca să puteți concepe sau înțelege un experiment privind efectele climatice ale concentrației de dioxid de carbon, ne trebuie totuși niște noțiuni științifice elementare. De exemplu, din experimentul cu sticlele de apă minerală pe care l-ați conceput, reiese că nu înțelegeți distincția dintre convecție și radiație. La scară mică, rezultatele sunt dominate de convecție, transferul direct al energiei prin ciocnirea moleculelor de gaz – e firesc deci ca o concentrație de 1-2% CO2 sa nu aibă niciun efect măsurabil, întrucît dioxidul de carbon nu este un izolator sau un acumulator de energie termică mult mai bun sau mult mai prost decît alte gaze.

              Efectul de forțare radiativă care este important pentru încălzirea globală nu are nimic de-a face cu convecția; dacă lucrurile ar sta așa, am fi în perfectă siguranță – poate ați auzit că spațiul cosmic e vid, deci convecție zero, nici nu ne încălzim, nici nu ne răcim. Problema se pune în termeni de radiație, unde dioxidul de carbon are un spectru de absorbție specific care se potrivește destul de bine peste cel al energiei solare. Iar absorbția asta are loc, la concentrațiile atmosferice, pe distanțe planetare – într-o sticlă de apă minerală sau într-o seră probabilitatea ca moleculele de gaz să absoarbă cuantele energetice e complet neglijabilă. „Efectul de seră” e o metaforă, clima planetară funcționează pe alte principii: într-o seră compoziția gazelor e irelevantă, fundamentală fiind barieră mecanică care împiedică dispersarea aerului cald în exterior. Pe o planetă, perfect izolată termic prin milioane de Km de vacuum, tot ce contează e balanța radiativă, radiație absorbită versus radiație reflectată sau radiată în urma încălzirii proprii.

              Ăsta e unul din efectele nefaste ale politizării problemei climatice. Dacă nu avem încredere în oamenii de știință care au tranșat proprietățile termice ale gazelor încă de acum vreo 100-200 de ani, începem să dăm voce egală oricărui Moș Teacă de pe internet care face experimente cu sticle de lapte, că și el e om.

            • @Moș Teacă – este tocmai ce scriam mai sus: se discută la 50 de articole despre efectul de seră, cete întregi de progresiști îl invocă la nesfârșit, iar când devine evident că numai un retardat ar mai invoca efectul de seră după toate dovezile împotrivă, apare și @Moș Teacă, inocent ca un nou născut: ”nu dom’le, efectul de seră e numai metaforă, în realitate există un perpetuum mobile în care moleculele de CO2 generează mai multă energie decât primesc”.

              În oamenii de știință om fi având sau nu încredere, că e și ei oameni și mai greșește, dar într-un perpetuum mobile pe care l-a mai prezentat și @Hantzy în urmă cu vreo două luni (butoiul de CO2 care genera energie de nebun) este inakzeptabel să nu avem încredere.

              P.S. În urmă cu vreo 10 ani, pe un alt forum, era o moderatoare pe care o simpatizam. Iar motto-ul ei era ”Mergi, mă!”. Ca să nu spună în franceză, că ar fi fost urât :)

            • Domnule Harald, nu știu dacă dvs. pătrundeți pe deplin diferența între radiație și convecție, dar dacă ați desprins asemenea concluzii aiuristice despre molecule care generează spontan energie și perpetuum mobiluri, mi-e din păcate clar că nu ați depus destul efort pentru a desluși cele scrise mai sus – asta ca să fiu elegant.

              Evident, Pământul și atmosfera sa nu sunt surse de energie, exceptând o cantitate redusă de energie geotermală și cea dată de fisiunea spontană a izotopilor radioactivi din scoarță. Altfel, temperatura medie e dată de nivelul de radiație solară primită, care e relativ constant la scara milioanelor de ani. E de asemenea unanim acceptat că, pe termen lung, planeta radiază înapoi în spațiu fix aceiași cantitate de energie cât primește – altfel s-ar încălzi continuu, ceea ce e evident absurd.

              Deci Pământul primește, reflectă și radiază continuu energie, temperatura de echilibru fiind stabilită de această balanță energetică. Când reflexia este mare (de exemplu, in timpul glaciațiunilor, care acoperă suprafețe întinse cu un albedo ridicat), temperatura scade, ceea ce scade și radiația proprie, specifică oricărui obiect fizic încălzit (radiația corpului negru, poate ați văzut pe la TV așa zisele camere cu termoviziune). Dacă temperatura crește prea mult, nivelul radiației infraroșii crește și el, permițînd răcirea și stabilizând temperatura la o valoare ridicată. Ăsta e punctul unde moleculele de dioxid de carbon alterează balanța, întrucât au un spectru de absorbție puternică în zona infraroșie, îngreunând răcirea planetei prin radiație înapoi spre spațiul cosmic. În absența gazelor cu efect de seră din atmosferă, CO2, NO, CH3, O3, etc. temperatura de echilibru ar fi undeva la -18C.

              Să ne înțelegem, astea sunt chestiuni de fizică elementară pe care le acceptă și încălziștii și negaționiștii alfabetizați. Unde există (mai exact, se simulează) o oarecare dezbatere este în construcția modelelor climatice globale care încearcă să estimeze efectele creșterii concentrației de carbon, cu modelele negaționiste subestimând contribuția dioxidului de carbon în favoarea altor teorii. Mă bucur, de fapt deloc, să raportez că modelele negaționiste au fost larg infirmate de realitate, evoluția concentrațiilor de carbon și a temperaturilor globale corespunzând în mare cu ce prevedeau modelele încălziste încă din anii `70. Asta a împins negaționiștii într-o deloc confortabilă poziție de a căuta cu disperare explicații alternative pentru fenomenul măsurabil al încălzirii globale, uneori la limita și dincolo de limita științei respectabile.

              Indiferent de rezultatul discuției științifice (care în fapt s-a încheiat între cercetătorii respectabil), cred că orice om care vrea să emită o concluzie, mai ales una categorică de tipul „climatologii de top din academiile de științe ale celor mai importante țări ale lumii, reuniți în IPCC, sunt toți niște cretini și niște escroci”, ei bine, un asemenea om trebuie să aibă măcar o fluență elementară în ABC-ul acestei științe, măcar lucrurile pe care le poți înțelege din fizica de liceu. De exemplu domnul Crânganu având din belșug aceste noțiuni, nu-și permite o afirmație categorică ca cea de mai sus […]

              În concluzie, lecturi plăcute vă urez, vă asigur că nu doare.

            • @Moș Teacă – nu știu dacă dvs. pătrundeți pe deplin diferența între radiație și convecție

              Irelevant pentrru discuția de față, strategie tipică de comunicare patologică.

              temperatura medie e dată de nivelul de radiație solară primită, care e relativ constant la scara milioanelor de ani.

              Atât fals – a se vedea Milutin Milanković – cât și irelevant în privința presupusei încălzirii globale antropogene.

              E de asemenea unanim acceptat

              Irelevant, logical fallacy

              Când reflexia este mare (…) Ăsta e punctul unde moleculele de dioxid de carbon alterează balanța

              Ăsta e punctul când stupiditatea maximă este enunțată cu emfază maximă, după o atentă punere în scenă. Tu nu trebuia să treci de clasa a XII-a.

            • @Moș Teacă

              Eu le înțeleg foare bine. Dumneaboastră habar nu aveți ce vorbți. Sticlele sunt un lângă alta. Convecița are exact același efect asupra ambelor sticle.

              Dacă chiar s-ar fi lipit ceva de dumenvpastă cu ocazia zacerii în școală ați fi știut că CO2-ul e mult mai greu ca aerul așa că rămâne întotdeauna la mică altitudine, deci e supus încfuenței convecției. Ajunge în straturile superioare al atmosferei numai davă-l rdcațiu găleata acolo :)

              Aici nu e vorba de a avea sau nu încredere în oameni de știință, ci de a nu pune botu’ la găiăriile șarlatanilor. Evident că la ăștia o mușcă numai creaturile cu educație precară și intelignță undeva la bariera intre om și cimpanzeu…

            • Švejk,
              „Sticlele sunt un lângă alta. Convecița are exact același efect asupra ambelor sticle.”

              Păi tocmai asta e: convecție nu trebuie să existe absolut deloc, pentru că, la volumul infim al sticlelor respective, cantitatea de căldură schimbată astfel este cu multe ordine de mărime peste cea pe care de fapt dorim să o măsurăm, anume cea schimbată prin iradiere.
              Faptul ca co2 e într-adevăr mai greu și, având o capacitate calorica ceva mai ridicată, reține o parte din căldură la altitudine mică, este irelevant pentru procesul de iradiere. Indiferent ca e vorba co2, NO, O3, de vapori de apă, Pământul nu pierde căldură in spatiu prin contact termic, deci prin ciocniri moleculare (în vid nu există materie). Prin contact termic sau prin convecție energia calorica se plimbă de la o moleculă la alta sau de la un atom la altul dar rămâne în interiorul amestecului de gaze, chiar dacă nu e uniform distribuită pe altitudine.
              În schimb, moleculele de apă sau de co2 se comportă ca niște oglinzi pentru radiația ir emisă de suprafața încălzită a pământului, ceea ce fac ca energia calorica de care ar vrea să scape terra, trimițând-o înapoi în spațiu, să rămână captiva în atmosferă.

              Se cunoaste faptul că co2 emite și absoarbe radiație infrarosie cu lungimea de undă 4,26 și 14,99 µm. Radiația ir emisă de solul încălzit de soare are în spectrul său tocmai aceste valori. Rezultă deci că co2 poate opri această radiație. Radiația solară are în schimb un spectru mai bagot, astfel că gazele din atmosfera terestră permit trecerea unei părți mai mari spre pământ, dar blochează o parte din radiația de întoarcere mult mai discretă dpdv al spectrului. Ăsta e efectul de seră planetar. Până la un punct efectul de seră este dorit întrucât întreține viata pe planetă. Dacă însă echilbrul se modifică planeta fie se răcește, dacă „scapă” prea multă căldură înapoi în spațiu, fie se încălzește, dacă prea puțină energie este returnata în spațiu.
              Dacă clima se încălzește, atunci și cantitatea de vapori de apă în atmosferă va crește, accentuând efectul de seră. Simultan însă, condițiile de formare a norilor cresc și ele, iar norii pot bloca o parte din energia solară să ajungă pe pământ și susține răcirea climei. Ăsta reprezintă cel mai important factor al mecanismului autoreglant al climei. Există însă multi alții, ale căror efecte directe sau indirecte sunt dificil de cuantificat. Dar toate procesele sunt demonstrate experimental, se știe că au loc, iar aportul dioxidului de carbon la efectul de seră, chiar și la procente de concentrație mici, nu poate fi negat. Se prezuma că, la o dublare a co2 panal 560 ppm temperatura medie ar crește cu circa 3°C, dar relația nu este descrisă matematic.

            • @Hantzy – Pământul nu pierde căldură in spatiu prin contact termic, deci prin ciocniri moleculare (în vid nu există materie).

              Ăsta e modul tău tipic de a crea ținte false, folosit și de @Moș Teacă. Molecula de CO2 nu se excită în sinea ei. (exagerând proporțiile, nu ajunge ca o bilă de rulment incadescentă în atmosfera normală din jur). Molecula de CO2 cedează căldură miilor de molecule din jur, la cea mai mică diferență de temperatură care apare. Iar când o moleculă de CO2 revine la 2.500 de molecule non-CO2 aflate în jurul ei, creșterea de temperatură devine pur teoretică. Nu e chiar zero, dar tinde la zero.

            • Harald, încă n-ai priceput mecanismul, nu?!
              Moleculele de co2, împreună cu celelalte gaze cu efect de seră din aer, captează radiația ir, mai exact la nivel molecular vorbind, efectuând saltul cuantic către un mod mai complex de vibrație. Prin vibrația mai complexă crește agitația termică, iar moleculele respective cedează din nou energia lor cinetica de vibrație moleculelor din jur, revenind la un nivel energetic mai redus și putând din nou absorbi energie iradiata, apoi ciclul reîncepe. Spre deosebire de cele biatomice, Moleculele complexe, triatomice sau cu mai mulți atomi, au mai multe moduri de vibrație, putând crește chiar mai multe nivele energetice, înainte de a ceda energie prin ciocniri eficace.
              Radiația terestră transportă energie, energie care astfel rămâne în atmosferă și încălzește suplimentar absolut toate moleculele și particulele din atmosferă, nu doar pe cele de co2 sau h2o, care rămân responsabile doar cu inițierea procesului. Pe toate, deci, și cu același delta T. Ținând cont că diferitele gaze atmosferice au capacități calorice diferite, ele absorb diferite cantități de energie calorica pentru a-și modifica temperatura cu aceeași valoare. Cum căldura specifică molară, precum și masa molară a co2 este ceva mai mare, acest gaz va absorbi o cantitate ceva mai mare de căldură, rămânând la altitudini reduse. Ăsta rămâne doar un factor „agravant”, ce ține mai mult de confortul termic din troposfera, decât de efectul planetar de încălzire.

            • @Hantzy – cu numai o postare in urma, moleculele de apa si CO2 erau oglinzi. Iar locomotiva electrica livra energie in retea in timp ce tracta trenul, corect? :) CO2 produce doar un histerezis, o intarziere in pierderea caldurii. Asa se si manifesta efectul de sera, sera nu incalzeste, doar pierde mai lent caldura.

            • @Hantzy – tu n-ai priceput mecanismul, descrii doar o secventa din el. Ce descrii tu ar fi valabil daca n-ar exista alternanta zi-noapte si vara-iarna si daca radiatia terestra ar proveni de la un perete ideal. In realitate, descrierea ta expica doar de ce in mlastini e mai cald decat in verf de munte.

      • @CetateanulRoman – omenirea emite in TREI ZILE tot atitea gaze poluante cit TOTI vulcanii activi INTR-UN AN – practice un an de acum echivaleaza cu fondul natural de emisie a 122,67 ani!!! 10 ani in acest ritm deja echivaleaza cu 1226,7 ani!! Sint valori ce trebuie luate in considerare.

        Au fost luate în considerare. Când Angela Merkel și ceilalți lideri de state neomarxiste au avut nevoie de o scuză ca să nu se ducă la înmormântarea președintelui Poloniei fiindcă l-ar fi supărat pe Putin, au interzis traficul aerian în toată Europa sub pretextul unui vulcan din Islanda. Era o vizibilitate de 50 de mile în toată Europa în duminica aceea, se vedea din satelit numai coloana de fum a vulcanului, extinsă cu câteva sute de kilometri deasupra Atlanticului, iar în rest niciun nor.

        Evident că orice om de bună credință s-a îndoit de-atâta cenușă vulcanică, mai ales că Traian Băsescu s-a dus cu un zbor militar până la Satu-Mare și de-acolo cu mașina până în Polonia la înmormântare, dar regula e una singură pentru toți: oamenii n-au voie să creadă ce văd cu ochii lor, trebuie să creadă ce li se spune. Ce zici, te încadrezi? :)

        • Harald, intervin doar pentru un scurt drept la replică, datorat unei afirmații false pe care o faci despre mine:
          „dar într-un perpetuum mobile pe care l-a mai prezentat și @Hantzy în urmă cu vreo două luni (butoiul de CO2 care genera energie de nebun)”

          Pentru conformitate, butoiul respectiv era lansat în discuție de comentatorul Prototipescu Fanel. Cum falsitatea afirmației am mai corectat-o în trecut, repetarea minciunii nu o pot de această dată decât interpreta ca fiind rea credință, mizând pe inducerea în eroare a interlocutorului.

          • @Hantzy – la vremea aceea l-ai păcălit pe @PF să intre într-un scenariu în care butoiul de CO2 genera energie de unul singur. Omul e de bună credință, i-am apreciat multe postări, oricine poate fi păcălit dacă nu e atent, iar cel care l-a păcălit să accepte scenariul ai fost tu.

            • @Hantzy

              A acuza pe altul că minte când tu însuți ai fost dovedit că ești mincinos mi se pare obscen, patologic chiar.

              Vă atrag atenția că încă sunteți sub rigorile cartonașului galben pe care l-ați primit pentru fals intelectual (minciună) și uz de fals (manipulare).

              Dacă nu mai țineți minte de ce v-am acuzat, deși au trecut doar 9 zile de la demascare, găsiți detalii aici:

              Despre experimentul R. W. Wood (1909) și un comentariu fraudulos, semnat @Hantzy

            • @Hantzy – 5 comentarii mai jos de cel pe care l-ai citat, pe tine te aduceam la realitate. E adevarat ca @PF si-a cam sapat singur groapa cu propunerea de a muta soarele in butoi, dar tu ai dezvoltat ideea. N-ai nicio urma de rusine.

            • Dle Profesor Crânganu,
              Am apucat abia ieri spre seară să citesc despre cartonașul galben, pe care mi l-ați administrat. Mărturisesc că sunt pe de o parte dezamăgit de greșeala-mi, pe care o recunosc, dar și oarecum onorat că îmi cunoașteți opiniile și cunoștințele de specialitate, în ciuda neatenției pe care pare că o acordați comentariilor mele, după cum spuneți, ideologic extremiste.

              Da, am meritat cartonașul, deși am facut o eroare involuntară de atribuire, dar, așa cum ați putut chiar dumneavoastră constata, nu a fost una de conținut. Trebuie să spun că am fost și eu surprins atunci când am citit de „auto-demolarea” experimentului lui R. W. Wood. Nu sesizasem că pe web-site-ul unde găsisem informațiile, în continuarea descrierii experimentului lui Wood, era de fapt publicată nota lui C. G. Abbot și am presupus că e vorba despre un singur autor. Este evident că nu aș fi avut niciun interes să atribui altuia o notă a unui specialist, iar asta o scriu nu pentru a elimina eroarea, ci doar ca un argument pentru o circumstanțialitate atenuantă: minciuna nu a fost săvârșită cu intenție, ci dintr-o impardonabilă neatenție, dar pe care o regret sincer.
              Vă întrebasem cu o altă ocazie, dle Profesor, dacă va notați studenții în funcție de acuratețea redării informațiilor primite de la dumneavoastră sau dacă le permiteți să folosească și alte surse de documentare. Din răspunsul dumneavoastră retinusem implicit că sunteți deschis prezentării unor opinii contrare. Faptul că am căutat în internet mai multe detalii despre experimentul respectiv cred că poate fi, măcar sub acest aspect, apreciat. Un alt studiu pe marginea experimentului din 1909 al lui R.W. Wodd, realizat de Vaughn R. Pratt de la Stanford University scoate în evidență unele carențe ale experimentului original.
              http://clim.stanford.edu/WoodExpt/

              Privitor la faptul că, prins fiind cu minciuna, îndrăznesc totuși să acuz un alt comentator că ar minți, sunt puțin dezorientat. Chiar comentatorul @Harald își recunoaște în final greșeala, dar mă acuză în continuare că „n-aș avea pic de rușine”. Mie tocmai asta mi se pare cu adevărat patologic. Dar cum nu suntem medici, diagnosticele propuse de noi nu pot fi luate în considerare.

          • @Hantzy – ce greșeală își recunoaște @Harald?

            De luni întregi insiști cu aberații, ba cu Pământul care s-ar afla în echilibru termic în raport cu Soarele, ba cu molecula de CO2 care generează energie ea însăși, ba cu lipsa atmosferei de pe Lună responsabilă pentru diferențele față de Pământ, de parcă apa lichidă ar exista din plin pe Lună ș.a.m.d.

            Pentru molecula de CO2, n-ai decât să iei în calcul două fluxuri paralele de schimb energetic cu exteriorul, cel caloric și cel de IR, iar dacă energia o să treacă din când în când de pe un flux pe celălalt, asta nu înseamnă că molecula are bilanț energetic supraunitar. Forțarea ta radiativă e doar un mecanism care explică transferul de energie de pe un flux pe altul, dar pe ansamblu molecula nu ajunge ever veci să genereze mai multă energie decât primește. Nici sub formă de căldură, nici sub formă de radiație IR, că nu e radioactivă.

            Ți-am mai spus și altădată că folosești modele ultra-simplificate și îți argumentezi aberațiile cu ele. La tine, Pâmântul e un singur obiect și atmosfera e formată dintr-un singur strat de molecule, fără alternanță zi-noapte și fără alternanță vară-iarnă. De câte ori îți mai vine să scrii că molecula de CO2 generează mai multă energie decât primește, adu-ți aminte că toată energia vine de la Soare, că acea energie scade sau lipsește cu totul când e noapte sau când e iarnă. De câte ori bilanțul energetic al moleculei de CO2 îți dă cu plus, adu-ți aminte că asta încalcă principiile termodinamicii și abține-te să mai scrii aberații, e clar că iar ai greșit undeva în modelele tale ultra-simplificate.

            • Harald,
              1. Te provoc să cauți postarea sau postările în care eu să fi scris sau măcar să fi sugerat ca moleculele de co2 generează energie sau că cedează mai multă energie decât primesc sau că vreun bilanț energetic ar fi supraunitar. Până găsești așa ceva, te rog abtine-te să îmi atribui afirmații pe care nu le-am făcut niciodată! Cer prea mult?!

              2. Oceanele de pe Terra fac ca diferențele termice de la zi la noapte, de la vară la iarnă să fie mai mici. Două cazuri ipotetice:
              2.a. Presupunând că pe Terra nu ar fi existat atmosferă, temperatura medie terestră ar fi fost aceeași ca pe Selena, dar diferențele de la noapte la zi ar fi fost ceva mai estompate decât pe satelit.
              2.b. În ipoteza ca Terra ar avea aceeași atmosferă ca acum, dar ar lipsi oceanele și mările terestre, temperatura medie ar fi tot undeva la 114°C ca în prezent, dar diferențele de temperatură dintre zi și noapte ar fi cu mult mai mari. Parțial asta este măsurabil în zonele deșertice, cu climă specific continentală, unde influența redusă a oceanului face ca diferențe de temperatură de la zi la noapte să depășească uneori 45°C.

              3. Cele două afirmații ale tale de mai jos nu pot fi simultan adevărate. Am considerat -o pe cea de-a doua ca fiind o recunoaștere a greșelii, dar dacă tu insiști ca ambele sunt adevărate, eu las altora să judece capacitățile tale analitice.

              Harald spune:
              09/08/2018 la 21:43
              (…) dar într-un perpetuum mobile pe care l-a mai prezentat și @Hantzy în urmă cu vreo două luni (butoiul de CO2 care genera energie de nebun) (…)

              Harald spune:
              10/08/2018 la 18:01
              (…)E adevarat ca @PF si-a cam sapat singur groapa cu propunerea de a muta soarele in butoi (…)

            • @Hantzy – nu mă provoci în niciun fel, te folosești de adevăruri trunchiate și citezi doar jumătăți de fraze ca să reiasă că tu ai avea dreptate. Până și în comentariul pentru care te-a admonestat Dl.Crânganu, tu de fapt răspundeai pe-alături. Ăsta e un pattern la tine, îl folosești mereu.

              Molecula de CO2 primește și cedează tot timpul energie sub diverse forme, dar întotdeauna cedează mai puțină decât primește, chiar dacă o cedează mai lent. Iar molecula are un timp de viață finit, nu e o bilă de rulment cu existență eternă. Moleculele de CO2 sunt create cu consum de energie și distruse tot cu consum de energie. Energie care provine tot de la Soare, în cazul fotosintezei.

              Procesul e exact ca mersul unui tren, ocazional vagoanele pot împinge ele locomotiva la vale, dar pe ansamblu vagoanele primesc energie și sunt tractate, întotdeauna. În modelele tale ultra-simplificate, vagoanele există, ele nu sunt fabricate și nici dezafectate. Ele stau tot timpul, sunt teleportate instantaneu dintr-o poziție în alta fără consum energetic și tu prezinți doar momentele când împing ele locomotiva la vale, că asta ai tu de demonstrat.

              În rest, nu e vorba doar de oceane, e vorba de toată apa, inclusiv cea conținută de ființele vii (plante și animale) și inclusiv cea din atmosferă, sub formă de vapori, nori, ploaie în cădere etc.. Și în cazul ăsta, tot Soarele ar fi locomotiva, exact ca în cazul moleculei de CO2.

            • Harald,

              Nu folosesc niciun adevar trunchiat! Daca poti sa dovedesti ceea ce sustii, atunci fa-o! Daca nu, te rog nu-mi perverti spusele!

              Dlui Cranganu i-am dat un raspuns sincer: am facut o eroare de atribuire a unui studiu, eroare pe care am recunoscut-o si o regret sincer. Ce anume am raspuns pe alaturi?
              Observa ca eu nu fac presupuneri despre ce te mâna pe tine in lupta si despre ce strategii de comunicare folosesti, ci iti raspund politicos cat mai la obiect. Poate incerci si tu! Ar fi un castig pentru toata discutia.

              Energia nu se pierde si nu se castiga, dar se transforma.
              La nivel molecular, CO2, ca orice alt gaz, nu cedeaza mai multa Energie decat primeste. Dar nici mai putina, deoarece orice gaz acumuleaza orice fel de Energie, trasformand-o 100% in Energie cinetica, caracterizata prin modurile de vibratie si agitatia termica de care vorbeam mai sus. Moleculele se misca in vidul intermolecular, deci la acest nivel frecarile sunt nule. Ca urmare si pierderile de Energie sunt nule. Ceea ce se poate intampla e ca energia primita Sub o anumita forma, de exemplu radiatie infrarosie, sa fie acumulata ca Energie cinetica moleculara si apoi eliberata Sub o alta forma, de exemplu caldura. Caldura pe care gazul o transmite prin ciocniri perfect elastice tuturor celorlalte gaze din amestec. Deci tot fara pierderi. Datorita densitatii foarte mari de molecule in conditii normale (Avogadro) si vitezelor mari (pana la 3000m/s) in raport cu distantele intermoleculare, numarul de ciocniri eficace este foarte mare, iar procesul de absortie/cedare a caldurii este quasiinstantaneu.

              Timpii de viata ai moleculelor sunt mai lungi sau mai scurti. Moleculele de azot atmosferic pot trai, de exemplu, mii de ani. Dar intr-un amestec fizic, deci in care nu au loc reactii chimice, in unitatea de timp se creeaza din ionii sau atomii rezultati prin disocierea unor molecule exact tot atatea molecule noi din aceesi substanta ->legea de conservare atomica. Concentratiile constituentilor Amestecului nu se modifica deci in timp.

              Ajung acum si la afirmatia ca, atat pentru crearea moleculelor cat si disocierea lor, ar fi nevoie continua de energie. Daca ai aprofunda ceva chimie fizica, respectiv capitolul caldura si entalpiile de reactie, ai afla si tu un fapt arhicunoscut: energia de reactie este aceeasi dar are semn contrar la reactiile reversibile. De exemplu, la oxidare se elibereaza, la nivel molecular, exact aceeasi Energie care este absorbita la reducere. Dizolvarea sarii in apa cedeaza caldura amestecului, pentru cistalizarea sarii dintr-o solutie suprasaturata e nevoie de exact aceeasi cantitate de caldura. Doar pentru initierea vreunui proces chimic e necesar aport energetic, dar el se regaseste 100% in bilantul energetic final. Repet: nimic nu se pierde, nimic nu se castiga!

              In rest, e vorba de absolut tot. Da, pana si apa din organismele vii sau din baltile de pe soseaua Bucuresti Pitesti contribuie la Status quo-ul termic al planetei, dar, datorita cantitatilor infime in raport cu apa oceanelor, am ecnomisit timp sa o mai mentionez. Sper ca esti Multumit acum!

        • @Hantzy – continui să descrii lucruri pe care nu le înțelegi, invocând modele teoretice simpliste. Uite un pasaj pe care îl repeți ad nauseam, cred că l-ai expus de vreo 5 ori până acum, în forme ușor diferite: Ceea ce se poate intampla e ca energia primita Sub o anumita forma, de exemplu radiatie infrarosie, sa fie acumulata ca Energie cinetica moleculara si apoi eliberata Sub o alta forma, de exemplu caldura

          Realitatea de pe teren arată cam la modul următor: molecula de CO2 preia radiația IR de la o piatră încălzită de razele soarelui, dar pe timpul nopții transferul are loc și în sens invers. Transferurile astea reciproce nu au loc cu randament 100%, o parte din căldură se pierde întotdeauna în material. Ce reciți tu este enunțul unei probleme de fizică ”se dă o ciocnire perfect elastică și un transfer de căldură fără pierderi”, dar asta e o aproximare grosieră a realității. Tu nu faci distincție între realitatea din mlaștină și realitatea din sala de curs, ăsta e nivelul tău de înțelegere.

          Alt exemplu de inepție tipică pentru sala de curs: la oxidare se elibereaza, la nivel molecular, exact aceeasi Energie care este absorbita la reducere . Asta e valabil în cadrul unui proces ideal, dar în natură lucrurile arată altfel. E ca și cum ai spune că la încărcarea unui camion cu saci de ciment e nevoie de aceeași cantitate de energie ca și la descărcarea lui. Așa o fi, dar tu va trebui să depui munca de două ori, nu poți să dai roll-back la procesul de încărcare al camionului și să recuperezi și energia folosită împreună cu cimentul :) Asta faci numai la olimpiada de matematică, așa ai ajuns să gândești în realități paralele.

          Prin urmare, dacă revenim la CO2, într-o zonă de vegetație unde se execută lucrări de fotosinteză :) va fi întotdeauna mai răcoare decât pe stânca goală unde nu se execută asemenea lucrări. Iar asta e valabil chiar și pe timp înnorat, când stânca nu se încinge. Dar astea sunt lucruri din lumea reală, nu din sala de curs. Efectul de seră natural din mlaștină, atât cât e, ajunge canibalizat chiar de vegetația care îl creează: temperatura crescută înseamnă un ciclu de vegetație mai lung, fie și doar cu 3 zile în primăvară și 3 zile în toamnă. Asta înseamnă mai mult CO2 captat și procesat, mai multă faună care prosperă pe baza vegetației disponibile, iar întregul proces are astfel o reglare automată, nu se încinge mlaștina până la fierbere.

          Chiar și la nivelul urmelor de condensare (contrails) lăsate de avioane între 7 și 12 km, exemplul favorit al ecologiștilor pentru forțarea radiativă, care e problema dacă în loc de -40°C, crește temperatura la -39°C într-o zonă de câțiva metri în jur? Asta e de fapt un lucru bun. Majoritatea activităților umane au de fapt un rol moderator asupra climei: nopți ceva mai calde și zile ceva mai răcoroase, ierni ceva mai calde și veri ceva mai răcoroase etc. Efectele negative ale aglomerărilor urbane, în special prin cantitățile astronomice de beton folosit și prin cantitățile uriașe de vapori de apă pe care le generează, nu ar deveni mai reduse dacă s-ar reduce cantitatea de CO2 din atmosferă. Motivele pentru care ar fi de dorit trecerea termocentralelor de pe lignit pe gaz metan au destul de puțină legătură cu emisiile de CO2.

          • Ma bucur să văd că ai înțeles că repet același lucru. E un început!
            În rest, n-ai dreptate.
            Nu are importanță că energia reținută de gazele cu efect de seră e absorbită în litosfera, atmosferă sau hidrosferă. Important e că ea rămâne într-o formă oarecare intr-una sau mai multe geosfere și nu evadează în spațiu. Piatra, din exemplul tău, încălzită în timpul nopții are în dimineața următoare o zecime de grad mai mult decât avea ieri.
            Greșeala pe care o faci tu, dar mă acuzi pe mine ca aș face-o, este că În cazul ăsta nu mai lucrăm cu sisteme delimitate precum camionul cu saci de ciment, ci cu întregul planetar. Energia folosită de motostivuitor la încărcarea sau descărcarea camionului a fost obținută din sistem și este încă în sistem. Sistemul a primit-o însă în carbonifer de la soare, a salvat-o într-un material cu potențial energetic mare și a eliberat-o acum prin ardere sub formă de căldură. Deci a venit de la Soare și a rămas pe Pământ.
            Da, procesele care ne interesează, toate activitățile umane au un anumit randament. Dar energia pe care o considerăm „pierdută” pentru acel proces, se regăsește deplin în întreg. Nu a dispărut niciunde: a rămas pe pământ.

            • @Hantzy – nu se regaseste nimic in sistem, energia pentru transformarile de azi abia vine azi de la Soare, iar energia pentru transformarile de maine o sa vina maine. In fiecare zi cand rasare soarele, zona respectiva incepe sa primeasca energie pe care inainte de rasarit n-o avea.

        • @Hantzy – exemplul tău cu dizolvarea sării și cristalizarea ei se potrivește foarte bine pentru discuția noastră. Dacă ai sarea cristalină într-un recipient, vei avea nevoie de o cantitate de energie ca să obții dizolvarea ei, indiferent dacă asta înseamnă că torni tu apă cu găleata peste sarea respectivă (energie mecanică) sau se evaporă niște apă de undeva (energie calorică) și plouă peste sarea respectivă.

          Ulterior, pentru a obține cristalizarea, vei avea din nou nevoie de niște energie calorică, astfel încât să se evapore apa din soluție și să obții cristalizarea. În industrie chiar se practică recristalizarea sării, pentru a o purifica și a obține un produs vandabil, dar asta nu e gratis, chiar se face cu consum de energie, bazat pe aport din exterior. Exact așa funcționează lucrurile și în natură, fiecare transformare necesită o nouă cantitate de energie, ea nu se poate obține de la sine, doar recuperând energia din transformarea precedentă. Astea sunt simplificări din sala de curs, dar în natură nu merge așa.

  1. Chiar daca toata Suedia ar arde, petrolistul Cranganu ne va spune ca „Suedia e doar x% din toata suprafata Europei, nu va impacientati”, fiindca e un petrolist si are un interes in negarea evidentei, in loc sa accepte ca a trecut vremea combustibililor fosili si sa se reprofileze – asta ar implica munca!

    • A trecut vremea combustibililor fosili? Avand in vedere ca la nivel global 80-84% ne luam energia din combustibili fosili, cat de mult mai tii la afirmatia asta?
      Dar sa mergem mai departe un pic, daca ar fi sa dublam sursele de energie alternativa sau nucleara, ne ar lua vreo 20 de ani si costuri imense plus utilizare masiva de combustibili fosili in productie si transport.
      Ca si specie momentan suntem complet dependenti de combustibili fosili si renuntarea la acestia ar duce direct la reducerea populatiei la un sfert prin foame si razboi.
      Orice crestere economica este direct proportionala cu consumul de combustibili fosili. Asta nu e o teorie a mea este realitatea economica a lumii. PIB (PPP) mare consum combustibili fosili proportional.

    • Deocamdată petrolistul Crânganu a venit cu cifre iar comentatorul marcel a venit cu un atac la persoană. 1-0 pentru petrolist.

      • Cifre da, dar nu destule!
        Logistica și utilajele de acum sunt net superioare celor din 1926. Cred că în primul rând acestora li se datorează suprafețele incendiate mai mici decât cele din interbelic.

    • Geofizicianul Cranganu, petrolistii is aia de lucreaza in oilfields si is de multe soiuri, drilleri, geologi, roghnecks, welders…etc. Incalzirea globala e lasata moarta pt ca temperaturile s-au aplatizat in ultima perioada. S-a schimbat paradigm pe climate change, care culmea se schimbi mereu. Buba e ca politicienii te pun la plata, te forteaza sa cumperi porcariile alea de masini electricce care distrug mai mult Pamantul decat cele normale. Omul, in loc sa se adapteze schimbarilor, vrea, cica, sa le opreasca….gulama zilei. Vrea sa se lupte cu Miscarea Orbitala si cu Activitatea Solara.

  2. O demonstrație perfectă!

    Vă rog încă o demonstrație cu inundațiile de la noi, care au cauza principală taierea pădurilor.

  3. Probleme sunt doar 3 la numar.
    1. In ziua de azi cam mor oameni in incendii.
    2. In ziua de azi se cam afla ca mor oameni in incendii.
    3. Stirile sunt prea alarmiste.

    Acum 50-100 de ani, chiar daca mureau oameni (si probabil era mai rar), nu se afla. Clar omul din cine stie ce orasel din Romania nu afla ca au murit atatia oameni langa Atena.

    Pe langa faptul ca stirile zboara cu o viteza ametitoare, pentru a „capta” cati mai multi cititori (vizualizari, clickuri, ..) stirile devin din ce in ce mai bombastice si mai alarmiste, mai ales cand e vorba de catastrofe.

    Incendiile sunt doar o mica parte din ecuatie. Oamenii trebuie sa invete sa filtreze informatia, ca aproape nimeni nu are interesul sa o faca pentru ei.

    Poate ca articole ca al dvs le vor deschide unora ochii si mintea si vor fi mai atenti ce citesc. Desi, daca citesc articole de pe contributors, deja au facut pasi in directia buna.

  4. nu stiu ce spune exact The Economist, ca articolul e cu plata, insa eu am inteles altfel: ca incendiile sint din ce in ce mai mari ca suprafata afectata. In California, in ultimele 8 luni a fost de 2 ori batut recordul istoric de suprafata afectata: https://www.washingtonpost.com/news/post-nation/wp/2018/08/06/wildfires-continue-to-char-california-but-one-fire-is-in-a-destructive-league-of-its-own/?utm_term=.ac61cf3efd5f
    In ce priveste scaderea suprafetei anuale afectate, ea trebuie corelata cu faptul ca padurile au scazut dramatic la nivel global in suprafata. Mai putine paduri, mai putine suprafete afectate de incendii, nu?
    In fine, eu peste tot am vazut accentul pus pe cresterea cantitatii de CO2 in atmosfera, provenita din arderea combustibilului fosil. Vad in articol ca nu contestati aceasta crestere. De aceea mi-e greu sa inteleg tonul critic la adresa ecologistilor. Ce ziceti de articolul de peste 80 de pagini din NYT, in care se povesteste cum ecologistii au dovedit din 1979 incoace cresterea temperaturilor globale cu circa 3° si efectele catastrofale confirmate de toata lumea, de la oameni de stiinta la politicienii cei mai incapatinati?

    • Da e oarecum bizar sa spui ca o crestere de 3 ori a concentratiei de CO2 din 1850 pana acum, gaz cu efect de sera, nu are nici un efect asupra climei si ca ecologistii sunt niste isterici. Multi sunt. Totusi, cand s-a inceput fumatul in masa, dupa razboi, multi credeau ca nu are nici un efect nociv asupra sanatatii oamenilor, erau reclame, fumau toate vedetele in filme, etc. Datele au venit dupa 20-30 de ani si au fost catastrofale. Noi avem dpar 150 de ani de ardere a combustibililor fosili si calotele polare se topesc vazand cu ochii. Chiar daca nu se poate face inca legatura directa intre incalzire si nivelul de CO2, ar trebui sa fim mai precauti. La o adica, daca ar fi vorba de un singur individ. nu cred putem face o legatura directa intre fumat si cancerul de plaman. Putem spune ca e o coincidenta, fac cancer de plamani si nefumatorii. Numai ca in cazul oamenilor statisticile sunt clare ca lumina zilei, facute pe un numar mare de indivizi. Pamantul, din pacate e numai unul. Daca am avea mai multe planete pe care sa experimentam diverse nivele de CO2 si sa putem corela statistic cu incalzirea, am putea trage concluzii statistice, ca la fumatori. Dar avem o singura planeta si trebuie sa fim si mai atenti. De-aia zic, mai ales oamenii de stiinta, ar trebui sa fie mai rezervati deoarece: schimbari asa bruste ale compozitiei atmosferei nu prea au mai fost. Si cand au fost ( meteoriti, super-vulcani ) au avut loc extinctii in masa.

      • @Gigel
        Cresterea nivelului CO2 a fost de la 280 ppm in perioada preindustriala la 410 ppm in momentul de fata. Deci de 45%, nici vorba de triplare. Poate parea enorm, dar nu e chiar asa. Nivelul CO2 in atmosfera a variat de la 7000 ppm-nivlul maxim din Cambrian la 180 ppm – nivelul minim din Cuaternar . Asta inseamna ca suntem inca foarte aproape de limita de jos, poate chiar in nivelul de alarma. Rolul CO2 in incalzirea climatica este destul de modest, comparat cu cel al restului gazelor de sera. Insa acesta are rol extrem de important in fotosinteza plantelor de care depindem.
        De ce sa nu ne facem mai bine griji pentru fotosinteza plantelor? Pentru ca lor nu le-ar strica deloc o crestere de trei ori a nivelului de azi. De ce sa nu sa ne facem mai bine griji ca suntem atat de aproape de limita minima a nivelului de CO2? Poate ar trebui sa ne bucuram ca punem o marja de siguranta intre noi si aceasta limita. Nivelul maxim e departe de noi, in directia aia ne putem extinde fara grija.

      • Gazul cu cel mai puternic efect de sera este… apa. Are aproximativ 40-80% din total. CO2 poate afecta 5-15% maxim. Are o limita superioara la o concentratie de aproximativ de 3 ori mai mare decat momentan dupa care nu mai are efect orice crestere a sa.
        De altfel CO2 din atomosfera este 90% vulcanic/biotop, 10% omul.
        Mai tin sa amintesc ca pentru a reduce emisiile de CO2 momentan trebuie sa accepti o recesiune economica proportionala cu reducerea de emisie, cele doua fiind strans legate.
        Din acest motiv toti semnatarii acordului de la Paris au crescut emisiile de CO2. Din culmea ironiei SUA fiind singura ce a inregistrat o scadere drastica a emisiilor, datorat doar din cauza trecerii la gaze naturale versus petrol/carbune, dar ironia faptului este imensa asupra asa numitului acord de la Paris.

          • @Explorer
            Nebulozitatea ridicata a atmosferei provoaca racire, cea redusa provoaca efect de sera si incalzire. Apa are rol de termostat. Evaporarea e mai redusa a oceanelor in perioadele reci favorizeaza efectul de sera, cea mai ridicata din perioadele calde efectul de racire. Evident insa ca sistemul e mult mai complex.
            Au existat glaciatiuni si in perioadele in care nivelul CO2 era de 10 ori mai ridicat decat azi, si interglaciatiuni in perioade in care nivelul de CO2 era mai redus decat cel de azi. Deci, cum spui chiar tu, sursa incalzirii trebuie sa fie alta.

          • Cum ramane cu activitatea soalra?! N-o fi de fapt asta factorul principal ce influenteaza incalzirea/racirea planetei?!

            • @Josef Svejk – n-are cum să fie activitatea solară, soarele e ca un bec de 100 W, cu radiația perfect constantă și uniformă, Soarele și Pământul sunt întotdeauna egal depărtate între ele, iar petele solare nu le vede nimeni în realitate, sunt doar mofturi de-ale astronomilor. De unde și expresia ”a căuta pete în soare” :)

            • @ Explorer
              Inteleg. Activitatea solara, din 1950 incoace este la un nivel exceptional, care nu a mai fost atins de 9000 de ani. Dar in ciuda acestui lucru, nu putem pune incalzirea actuala pe seama activitatii solare, deoarece, cutoate ca activitatea solara a ramas la un nivel foarte ridicat pana in prezent, mult superior nivelului dinainte de 1950, acesta activitatate nu a suferit o crestere continua de la un deceniu la altul comparativ cu maximul atins in anii ’60. Cu alte cuvinte, daca ai 16 grade in camera si pui termostatului caloriferului pe 40 de grade iar dupa cateva minute te razgandesti si reduci la 35 de grade, trebuie musai sa te astepti la o racire, nu? Iar daca temperatura nu ajunge rapid pe la 11 grade, te gandesti ca musai e de vina dioxidul de carbon acumulat in camera.

          • Influentele sunt vizibile in spectru de absorbtie emisie. Un grafic face cat o mie de cuvinte.
            https://en.wikipedia.org/wiki/Greenhouse_gas#/media/File:Atmospheric_Transmission.png
            https://en.wikipedia.org/wiki/Greenhouse_gas#Impacts_on_the_overall_greenhouse_effect
            CO2 acopera o portiune semnificativa ce apa o transmite. Dar deja nu prea mai are unde sa creasca. O dublare a concentratiei de CO2 nu ar duce la dublarea efectului. Ar fi un 10-15% efect de sera in plus doar din contributia CO2ului. Asadar aproximativ 1% efect total.
            De remarcat ca spectrul de emisie/absorbtie a metanului este acoperit complet de apa. Asadar efectul acestuia este foarte slab.

    • Never ending story …

      După ce se discută la 50 de articole despre fiecare mit ecologist în parte și sunt demontate pas cu pas, vine mereu câte un ”inocent” care nu înțelege ce are lumea cu ecologiștii, că doar ei e băieți buni, salvează planeta.

      Domnu’ @cristian dragnea, ecologiștii puteau să dovedească și creșterea temperaturii cu 300° de grade, dacă-și puneau mintea. Problema e: v-a interesat vreodată să căutați mai multe surse, ca să vedeți care a fost cifra reală?

      • @Cristian Dragnea

        Da, există ceva încălzire globală. Da, a crescut concentrația de CO2. Problema e alta: poate cineva demonstra cauzalitatea dintre aceste două evenimente și activitatea umană ? Sau măcar cauzalitatea între cele două evenimente (adică între ele) ? Răspunsul e simplu: NU

        • E drept: o relație definitivă intre concentrația de co2 în atmosferă și încălzirea globală nu a fost (încă) găsită. Dar e putut fi ea negata? Răspunsul e la fel de simplu: NU. Până la demonstrarea empirica sau științifică a uneia dintre cele două posibilități, prezumam că există o relație. The worst case este principiul ce trebuie aplicat în astfel de cazuri.

          • Nu a fost demonstrata deocamdata nici NEexsistenta vreunei legaturi definitive intre lacrimi de unicorn si tuberculoza.

            Proba stiintifica nu functioneaza intr-o asemenea maniera.

            • Absurdistan, spre sfârșitul secolului XVIII C.W. Scheele și J. Priestley au descoperit, independent unul de altul, existența gazului care permite arderea: oxigenul. Oare cum respirau viețuitoarele până la proba științifică a existentei acestuia?

          • O chestie atat de sofisticata si abstraca ca Teoria Relativitatii a putut fi dovedita experimental inca din timpul vietii lui Eisntein si de nuneumarate ori de atunci incoace. Cele mai exotice microparticule prezise de fizica cuantica, cele mai marunte si abstracte temelii ale vieti precum ADN-ul si genele au putut de asemeena fi descoperite experimental, numai efectul de sera al CO2 in concentratii apropaiate de cea atmosferica nu poate fi dovedit :) Uimitor, nu-i asa?! :)

            Vad ca ati dat cu totul in mintea inchizitorilor vremii lui Galilei: „Crede si nu cerceta!”

            • S-a demonstrat experimental teoria relativității?! E deci Legea Relativității!
              Nu, domnule Švejk, teoriile respective sunt încă teorii, fiind în continuare bazate pe postulate. Dar constituie un instrument puternic folosit în cosmologie.

            • @Hantzy – sistemul tău de navigație habar n-ar avea unde se află mașina ta, dacă efectele relativității nu ar fi fost demonstrate, măsurate și introduse în calcule. Sateliții care te ajută să-ți determini poziția reală pe teren iau în calcul și efectele relativității.

            • @Hamtzy

              Puneți mâna pe carte. Dumneavostră n-ați fost la liceu?! Că scria în manualul de fizică. Teoria relativității fost dovedită experimental pentru pirma oară în 1919 prin observarea alineirii plaentei Mercur trecând peste discul solar. Apoi cam toate elementle eie ei eu fost probate experimental sau prin observații de-a lungul timpului.

              https://en.wikipedia.org/wiki/Tests_of_general_relativity
              https://en.wikipedia.org/wiki/Tests_of_special_relativity

              Și efectul de seră al CO2 în concentrații ridicate poate fi probat experimental folosid două sticle de apă, așa cum v-am arătat la:

              http://www.contributors.ro/editorial/despre-agnotologie-cu-doua-studii-de-caz-fracturarea-hidraulica-%C8%99i-consensul-celor-97-exper%C8%9Bi-care-sunt-de-acord-cu-incalzirea-globala-antropogena/#comment-332103

              Se pot face de asemenea exoperimente mult mai sofisticate și mai precise, numai că NICIUNUL nu poate dovedi efectul de seră semnifictiv al CO2 la concentrații aproapiate de cea atmosferică. Nici măcar dacă concentrația e de 2-3 ori mai mare. Dacă existp așa ceva ce vă oprește să ne luminați pe toți ignoranșii de pe aici?!

              Se poate observa ceva efect de seră începând de la concentrații de CO2 de 12-25 de ori mai mari ca cea atmosferică. E ceea ce majoritatea grădinarilor ce au sere cu generatoare de CO2 știu foarte bine. După cum v-am mai spus și cu alte ocazii evitați să vă mai tot exhibați în public incultura crasă. E degustător și ridicol. N-ar fi mai bine să vă specializți pe susținerea existenței fantomenlor & spiritism?! Alea măcar au așa o aură de mister :)

            • Švejk,
              Nu a fost „dovedită”, ci confirmată. De mai multe ori. Dar există încă lucrări științifice și observații care o infirmă. Nu spun că cercetătorii respectivii n-ar fi, poate, tentați de succesul pe care l-ar aduce infirmarea renumitei teorii a lui Einstein, dar deocamdată teoria relativității nu este oficial considerată a fi dovedită. Deși e utilizată, cum am mai scris.
              Revenind la oile noastre, propuneți un experiment care să dovedească inexistenta unei legături între variația concentrației de co2 și cea termică a planetei. Doar susțineți că ar trebui să fie mai ușor decât în cazul relativității.
              Exemplul cu sticlele de apă e incorect și arată că nu înțelegeți mecanismul planetar al efectului de seră cauzat de co2. El nu este descris de schimbul caloric prin contact termic, ca în cazul termometrelor cu co2 sau al serei din grădina dumneavoastră, ci de unul prin iradiere, singurul posibil în spațiu.
              Dacă aveți timp, Puneți ceva nisip pe fundul sticlelor, pline cu un amestec gazos stratificat după modelul planetar și cu concentrații diferite de co2, duceți-vă cu ele dincolo de exosfera și repetați testul, ținând suprafața nisipului perpendicular pe direcția radiației solare. După aia reveniti și publicați rezultatele.

            • @Hantzy

              Efectul de sera al CO2 in concentratii mici ~0.04% e la fel de confirmat ca si povestea cu fantomele. Nu pote fi detectat, nu poate fi reprodus, dar nu trebuie sa ne indoim ca exista pentru ca tot souiul de cersetri lacomi isi trag zielele de urma lui :)

              Ce ar fi sa mai inceracti si pe la alte mese, sau daca nu sa veniti cu un experimt clar care sa va dovedeasca afirmatiile elucubrante? cine stie?! Poate cineva chiar pune botu’…

            • @Švejk,
              Eu nu am scris nicăieri că nu trebuie să te îndoiești. Dimpotrivă, chiar am scris că o relație definitivă intre variația concentrației de co2 și cea termică nu este dovedită. Tu pari cel convins că nu există nici o legătură, deci bănuiesc că ai și dovezi. Hai, curaj! Cu cuvintele dumitale.

              Nu eu am venit la masa matale, ci dumneata m-ai imoportunat, cerând un răspuns.

            • @Hantzy

              După cum v-am spus, dacă ați fi și prins ceva din statul la școală ați fi știut că teoria relativității a fost nu numai observată (cazul plnetei Mercur ce trece prin aura solară în 1919) ci pote fi probată experimental foarte ușor în acceleratoarele de particule. Și e probată continuu de mai bine de 80 de ani.

              Și ca să ne demonstrați dincolo de oricie dubiu inutilitatea zaverii dumneavoastră prin școli ne demonstrați vă nu nici știți că CO2-ul e mult mai greu ca aerul așa că rămâne întotdeauna la mică altitudine, deci nu ajuge la limita superioară a atmosferei. Și v-am mai spus asta :) decâteva ori. Deci ne dovediți că pe lângă faptul că prindeți greu mai și scăpați ușor. Tocmai într-un spațiu închis precum e sticla sau sera efectul de seră al diferitelor gaze (metan, vapoti de apă, etc.) se manifestă mai pregnant ca într-un spațiu deschis, decie mult mai ușor de cunatificat.

              Când un mitoman pretinde că s-a dat cu bicicleta pe Lună alaltăieri nu eu trebuie să demonstrez că minte, ci el trebuie să dovedească că chiar a fost acolo. Nu-i așa?! Deci dacă există vreo-un efect de seră detectabil si semnifucativ al CO2 la concentrații apropiate de cea atmosferică, sau chiar și de două trei ori mai mult, băgați mare și spuneți-ne cum se poate dovedi experimental… Până aunci rămân exact două opțiuni: Fie sunteți in mitoman a la Ponta fie aveți o capacitate intelectuală atât de precară încât binemritați gjija societății :).

          • Sigur ca da, putem prezuma acest lucru precum si multe alte lucruri. Spre exemplu, putem prezuma ca emisiile de dioxit de carbon datorate activitatii umane ne-au aparat de o glaciatiune iminenta, asa cu facea dl. Crangaru intr-un articol anterior. Sau putem de asemenea prezuma ca daca aceasta relatie exista, ea probabil ca e nesemnificativa, daca tinem cont de faptul ca glaciatiunile nu au fost impiedicate de concentratii de CO2 de zece ori mai ridicate decat cele contemporane, dupa cum incalzirile globale s-au putut declansa si in perioade cu concentratii semnificativ mai scazute decat cele din perioada preindustriala.

            • Da, putem prezuma multe alte implicații conexe ale structurii atmosferice. Cert e că pe satelitul nostru natural, inexistenta unei atmosfere face ca „clima” să fie constantă de-a lungul tuturor vârstelor Pământului, oricât ar fi fost Soarele de nărăvaș și nestatornic în emisiile sale. Atmosfera noastră determină deci clima pământului.
              Da, nu am uitat de beneficiile ce ni le aduce sau ni le-a adus incalzirea globală. Și nici de situațiile aparent inexplicabile când temperaturile terestre par a evolua altfel decât ne-am aștepta. Poate și pentru că avem mania de a simplifica lucrurile, extrăgând din complexitatea legată de climă doar câteva elemente pe care le postulam a fi singurele edificatoare. Dar „greșeala” asta o fac și unii și alții, mizând alternativ pe complexitate doar când doresc a respinge teoriile părții adverse.
              Putem deocamdată doar explica trecutul, mai puțin putem prevedea viitorul climatic al Terrei. Nimeni n-a putut, de exemplu, prognoza temperaturile demne de un nou record în peninsula iberica din această vară. Sau că uscăciunea din Germania va da naștere unui nou fenomen, încă neobservat: inițierea și propagarea unor incendii locale de vegetație la trecerea trenurilor superrapide.
              O fi ajutând co2 la menținerea apei în sol, prin reducerea transpirației, dar întrebarea este cât timp. Când mai bine de trei săptămâni nu cade un strop de ploaie, solul e ca betonul uscat. Iar vreo răpăială nu ajută: apa nu reușește să se infiltreze în solul uscat, ci se adună depășind albiile, dar în câteva ore rămâne la fel de uscat ca înainte de aversă.

              Ozonul formează un strat de doar 3mm grosime, dar reușește astfel să oprească o bună parte din radiația uv. Concentrația de co2 a înregistrat cea mai dramatică variație în istoria recentă, dublându-se în decursul a doar două secole. E deci candidatul principal pentru variația climatică. Într-o altă eră, concentrația enormă de co2 din atmosferă a determinat evaporarea completă a apei, prin temperaturile extreme atinse. Efectul de seră era perfect: ploaia nici nu mai ajungea pe pământ înainte ca picăturile să se evapore din nou. Părea a fi un ciclu vicios, fără final. Dar tocmai norul dens creat a făcut ca temperatura solului să scadă continuu și cândva ploile au început să ajungă la solul mai rece.
              În cazul unui cer senin aportul co2 ca gaz cu efect de seră este considerat ca fiind de 26%. Vaporii de apă contribuie cu 60%, dar concentrația de vapori de apă din atmosferă depinde, conform ecuației lui Clapeyron, doar de temperatura medie terestră. Asta face ca variația concentrației de co2 să fie decisivă în variațiile climatice. Iar el funcționează cam în același fel ca stratul de ozon de care vorbeam mai sus, doar că invers: în loc de a reflecta în spațiu radiația uv de la soare, blochează radiația ir venită dinspre solul încălzit de soare.

            • @Hantzy
              de curiozitate, cam cum e clima aia relativ constanta pe Luna, calda, rece, temperata ?

            • @Hantzy – diferența principală între Lună și Pământ e lipsa apei, nu a atmosferei. Apa ar stoca mult mai multă căldură decât orice compoziție a atmosferei și ar elibera-o mai lent decât orice compoziție a atmosferei. Am mai avut discuția asta, dar acum ai probabil impresia că a uitatv toată lumea și îți spui din nou poezia.

              ”Într-o altă eră”, temperaturile au determinat evaporarea apei și creșterea nivelului de CO2, nu invers. Du-te la Frankfurt sau la Londra ca să vezi personal cum arată efectul de seră în realitate și du-te pe dealurile din Taunus sau din Chiltern ca să vezi cum arată lipsa efectului de seră în regiuni imediat adiacente. Nu există un efect de seră global datorat CO2, există doar regiuni restrânse cu efect de seră, iar acolo efectul principal tot vaporii de apă îl au. Cel mai pronunțat efect de seră îl poți simți în pădurile ecuatoriale care emană și vapori de apă și CO2 în cantități mari, ar trebui să le defrișezi tocmai pe ele ca să elimini efectul de seră, ceea ce ar fi absurd.

              Iar radiația UV nu are niciun amestec aici, introduci o analogie gratuită acolo unde nu e cazul. În Anglia oamenii se bronzează și la 18-20 de grade, nivelul radiației UV depinde în mult mai mare măsură de grosimea straturilor atmosferei, de asta e mult mai redus dimineața și seara, deși stratul de ozon sigur nu se face de câțiva metri grosime dimineața și seara. Asta e tot din colecția de mituri ecologiste, care n-ar deranja pe nimeni dacă ar rămâne doar povești pe care să vi le spuneți unii altora în jurul focului de tabără.

            • @Hantzy – când ai scris ”variație dramatică”, deja ai apelat la o judecată de valoare, cu credibilitate zero. Un singur adjectiv a dus instantaneu lucrurile pe terenul propagandei, te-ai dat de gol că ai o țintă unde vrei să ajungi, un obiectiv. ”Dramatic” e din arsenalul abordărilor fearmongering și nicio persoană cu stimă de sine nu ar folosi o asemenea abordare, dacă are de prezentat date științifice. Dar tu ai de manipulat date științifice.

            • Harald,
              Tocmai pentru că am mai avut discuția asta, mă miră că revii cu aceleași inepții. Apă a fost dintotdeauna pe pământ, iar cantitatea ei, deși sub diferite stări de agregare, poate fi considerată constantă. Și totuși clima a suferit variații dramatice (în sensul propriu, fără valențe propagandistice). De ce? Pentru că și compoziția atmosferei a suferit modificări la fel de dramatice. Aceste schimbări au influențat clima. Oceanul planetar are doar rolul de amortizor, încetinind tendințele de răcire sau încălzire ale climei, prin înmagazinarea sau cedarea surplusului de căldură. Doar sub formă de vapori, deci în componența atmosferei, participă apa la variația climatică, iar concentrația de vapori în atmosferă depinde de temperatura medie și e dată, așa cum spuneam, de ecuația Clausius Clapeyron.

              Prin exemplul cu ozonul și radiația uv am arătat, pentru cei predispuși să neglijeze asta, că până și o concentrație mai mică decât cea a co2 poate influența cantitatea de radiație de o anumită lungime de undă ce trece prin atmosferă. În acest sens trebuia înțeles exemplul respectiv. Deoarece, pentru a pierde căldură în spațiu, pământul are o singură opțiune: iradierea, deci emisia ir. Dacă iradierea este blocată, fie și parțial, rezultă că rămâne mai multă căldură pe Terra, nereturnata în spațiu. Căldură care poate fi înmagazinata și prin creșterea temperaturii oceanului planetar.
              Sănătate!

            • @Hantzy – Doar sub formă de vapori, deci în componența atmosferei, participă apa la variația climatică

              Asta e o inepție cât casa. După tine, apa care eliberează căldură când se mută din oceane în calote glaciare și care absoarbe căldură când se mută din calote glaciare în oceane, nu are nicio influență asupra climei.

              Iar pentru tine ”atmosfera” a devenit brusc fermă ca o maioneză, nu mai contează că diversele gaze din componența ei se comportă diferit și tot circul pe care-l faci tu e doar pentru CO2. Nu mai contează nici că 1 mc de CO2 are abia 2 kg și se adună din 2.500 mc de aer atmosferic, în timp densitatea vaporilor de apă e 0.8 g/L, deci 2.500 mc de de aer înseamnă 2 tone de apă.

              Ție chiar nu ți-e un pic rușine? în același volum de aer atmosferic ai 2 kg de CO2 și 2 tone de apă.

            • Harald, încă un amănunt! Ai scris:
              „temperaturile au determinat evaporarea apei și creșterea nivelului de CO2, nu invers.”

              Cu evaporarea am lamurit-o prin ecuația Clapeyron.
              Temperaturile ridicate nu măresc concentrația de co2, ci dimpotrivă: carbonatul de calciu din roci este dezagregat de acidul carbonic, transformându-se în bicarbonat de calciu, care este solubil în apă. Acidul carbonic se formează prin diluarea dioxidului de carbon în apă, iar temperaturile ridicate măresc reactivitatea reactantilor respectivi.
              Concentrația de Co2 în atmosferă a crescut în erele pământului în urma activităților tectonice, cum ar fi vulcanism puternic sau deplasarea continentelor.

            • @Hantzy
              Nici dioxidul de carbon dizolvat in oceane nu e influentat de cresterea temperaturii? Parca capacitatea apei de a dizolva si stoca CO2 e influentata direct de temperatura si e suficient sa creasca temperatura oceanelor cu cateva grade pentru a multiplica cantitatea de CO2 atmosferic. Sau numai mecanismul lent de captare in scoarta terestra a CO2 ne intereseaza, pentru ca ne sustine util argmentatia?

            • Ventidius,
              E drept că acidul carbonic e instabil, iar variațiile de temperatură îl descompun ușor. Dar variația temperaturii apei în ocean e mult prea lentă pentru a explica acumulările de peste 6000 ppm de care vorbeam. Și, simultan cu eliberarea co2 în atmosferă, datorată încălzirii apei, o bună parte e folosit de animalele coralifere pentru scheletele proprii și o alta se precipita saub formă de roci calcaroase. E cam tanda pe manda.

              Dar uitați-vă de unde a pornit discuția despre „era terestră”! Pe atunci toată apa era în stare de vapori, deci nici vorbă de ocean în care să fi fost co2 dizolvat. Evident mă refeream la prima atmosferă terestră, formată din 80% vapori de apă, 10% co2, iar în rest H2S, urme de N2 și CO.

    • Care reducere a suprafetelor impadurite? In articol se arata clar ca din 1900 suprafata padurilor din SUA e cam aceeasi, cu mici variatii.

  5. Ar trebui mentionat ca posibilitatile de prevenire si lupta impotriva incendiilor au evoluat si ele. Scaderea suprafetelor afectate poate fi o consecinta directa a acestui fapt. Sa discuti despre incalzirea globala doar din perspectiva incendiilor de vegetatie e cel putin naiv. Chiar si asa, nivelul ridicat al temperaturilor pe o perioada mare de timp determina acea uscaciune propice propagarii incendiilor (naturale sau antropice).

  6. Caldura mare. Adevarat. Incendii. Adevarat. Societatea romaneasca este incendiata de piromani inconstienti de multi ani . Intelectualii au o responsabilitate speciala pentru indreptarea ei. Sunteti invitat d-le profesor. Pe 10 august.

  7. Buna ziua,

    Pot intelege logica dumneavoastra legata strict de aparitia incendiilor.

    Insa cand vine vorba de propagarea acestora, cred ca incalzirea globala joaca un rol, in sensul in care vedem fenomene din ce in ce mai extreme, astfel ca un vant puternic poate propaga mult mai usor un incendiu.

    Nu stiu dumneavoastra, dar eu am trait pe propia piele, furtuna din toamna trecuta de la Timisoara si va pot spune ca un vant atat de puternic nu s-a mai vazut de decenii bune la Timisoara.

    Acum, trecand la exagerarea mass-media. Probabil ca e adevarat ce spuneti, dar comparand o astfel de anecdota cu propaganda conservatorilor americani care in mare parte neaga ca incalizirea globala ar fi influentata de catre oameni e mult mai periculoasa daca ma intrebati pe mine.

    O zi buna va doresc!

    • pt. Alex.
      Furtuna de anul trecut din Timisoara nu este un unicat.Una mult mai mare decit ce ai vazut anul trecut in seprembrie , a fost in 1982 in august.Orasul a fost devastat total.Nu a mai existat acoperis intreg in tot orasul.Un noroc am avut atunci.Nu a plouat.Dar distrugerile au fost imense.Aceste furtuni din zona Banatului si Pusta maghiara se intimpla periodic, in perioada august, septembrie, dar ca sa se produca trebuie sa indeplineasca anumite conditii climatice si de temperatura.

  8. E frumos argumentată opinia Dvs. și e clar că incendiile ”de vară” nu s-au inventat împreună cu ideea de încălzire globală. Impactul vizual însă este greu de ignorat dacă mergi în parcurile Londrei sau în Irlanda, ambele îngălbenite ca niciodată:).

    O statistică globală poate însă ascunde detalii importante, de exemplu unde au loc incendiile, de exemplu în zone care nu au avut în general nevoie de pompieri, pe lângă Cercul Polar (https://www.theguardian.com/world/2018/jul/30/the-swedish-town-on-the-frontline-of-the-arctic-wildfires ).

    O referință mai științifică găsiți aici – http://www.pnas.org/content/early/2018/07/31/1810141115 – clima este totuși un sistem gigantic, care se modifică relativ încet (vezi și timeline-ul propus inițial în secolul trecut de NASA pentru efectele găurii din stratul de ozon, respectiv 40 de ani). Important pentru viitorul omenirii este de a studia și testa prin toate mijloacele științifice posibile ipoteza unei eventuale apocalipse climatice înainte să fie validată de realitate. Nu putem să fim toți ca Trump, să ne uităm la metrul de zăpadă de pe peluza Casei Albe și să ignorăm că în același timp la Cercul Polar, în miezul iernii, sunt temperaturi peste zero, sau să spunem că una o anulează pe cealaltă și global statistic totul e bine.

    Din punctul meu de vedere, până la un eventual ”hothouse Earth”, încălzirea globală se manifestă în primul rând ca instabilitate climatică, modificarea pattern-urilor meteo mai degrabă decât o deșertificare uniformă (pentru că feedback loops, sistem complex, rezistenta la schimbare până la un punct etc). Nu combat datele Dvs., dar prefer să cred că în statele mai dezvoltate efectul unei mai bune gestionări a fondului forestier a depășit momentan impactul schimbării climatice.

    • Depinde si unde anume langa Cercul Polar, pentru ca sunt zone dincolo de Cercul polar cu clima destul de blanda, unde gerul nu prea se intalneste nici macar in miezul iernii, cum e si cazul Norvegiei, din cauza influentei Gulfstream-ului. Iarna adevarata ai in Norvegia la Oslo, care are infuente continentale, nu pe tarmul nordic, din zona cercului polar, unde climatul e oceanic cu ierni foarte blande.

  9. “Ca și în cazurile anterioare (SUA, glob), și în Europa, pe fondul creșterii constante a concentrației de CO2, respectiv a încălzirii globale, se înregistrează o înjumătățire a suprafețelor arse, de la cca. 600.000 ha în 1980 la cca. 300.000 ha în prezent.“
    Important de notat “pe fondul creșterii constante a concentrației de CO2, respectiv a încălzirii globale”. Deci recunoasteti ca incalzirea globala exista, nu e un mit!
    Oricum, faptul ca concentratia de CO2 creste astfel incat lemnul nu mai poate sa arda, e o gluma buna! Poate ajungem sa ne sufocam din cauza concentratiei de CO2 si scapam de a muri de caldura! Slava Domnului! ;)

    • Sigur că a există încălzire globală. Ea a existat la nivele mult mai ridicate între secolele IX-XIII câdnse făcea agricultură în Groenlanda și cultura viței de vie er răspâdită în arhipeșagul Britanic sau înghețatul (azi) Newfoundland.

      O încălzire globală și mai dihai ca cea de azi și chiar ca cea din secolele IX-XIII a existat în Holocen între anii 9000 î.Ch. și 4000 î.Ch. – tip de 5000 de ani!!! Pe astea ce activități umane le-au provocat?!

      Cum de încălzirile globale mult mai intense ca cea de azi ce au durat 400 de ani respectiv 5000 nu au provocat sfârșitu lumii?! Despre cea medievală știm că de fapt a generat o perioadă de înflorire și prosperitate a Europei. E epoca constririi marilor catedrale, când mlaștnile secate au redus bolile pustiitoare și cînd recoltele bogate au permis apariția surplusurilor.

      Mitul #1 e caracterul antrpogen al încălzirii globale

      Mitul #2 e faptul că. concentrația atmosferică de CO2 ar fi cauza principală a avetei încălziri. De fapt crsșterea concentraiei de CO2 e precedaă de ca a temperaturlor și nu invers. Cel mai bine se observă ast în perioada 1940-1975 cînd industria a avu o creștere fuminntă în întreaga lume. N u existau nici un fel de eforturi de reducere a emsiilor de CO2 iar temparturile în loc aă crească a scăzut până într-acolo încât iecologiștii propovăduiau o nouă eraă glaciară cauzată de emisiile de CO2 ce resping cădura solară .)

      Nu în ultimul rând CO2 e 0.04% din atmosfera pământului. Pricipalul gaz cu efect de seră, vaporii de apă, sunt în jur de 25% in atmosfera pâmăntului.Adivă de vreo 600 de ori mai mult :) Iecologiștii nu se luptă cu ei pentru că știu că n-au cum să-i reducă.

      MItul #3 acela că omul (și ctivitățile sale) ar fi principaul generator de gaze efec de seră. Pentru moment omul produce de fapt mai puține gaz cu efect de seră ca animalele. Iar oamenii și animalele la un loc genereză mult mai puțin CO2 și metan ca vegetația în putrefacție.

      • @ Josef Svejk
        Este absolut suprinzator cum puteti pune semnul egal intre ceea ce poate fi considerat o evidenta bazata pe aproximari si corelari din Holocen sau dovezi din evul mediu cand cei care credeau in stiinta erau arsi pe rug, si dovezile stiintifice despre man-made climate change incepand cu era industriala si bazate pe masuratori infinit mai exacte.

        Iar contributia animalelor si a agriculturii sunt tot man-made stimabile domn. Industrial farming este tot mana omului, iar in Holocen sau la 1200, nu erau chiar 7.5 miliarde de suflete pe planeta asta care trebuiesc hranite, astfel incat sa influenteze atat de mult range-ul foarte mic de variatie al CO2 sau al altor gaze cu effect de sera. Deci size does matter, suntem prea multi pe o planeta prea mica pe care o consumam prea repede.

        • @Calin – hai să vedem cât suntem de mulți: dacă toată populația planetei ar fi mutată în Texas, ar sta la 10 metri unul de altul (cam ca în București +/- 10%) și tot restul planetei ar fi pustiu. Tot restul planetei, nu doar Statele Unite și nu doar America de Nord.

          Într-o zi când te plictisești, ia un tren de la Brașov la Cluj (prin Toplița sau prin Sighișoara, la liberă alegere, nu contează) și ai să te convingi că România e de fapt pustie, deși trenul trece prin zonele cele mai aglomerate de pe traseu. Ar putea trăi lejer 100 de milioane de oameni în România, dar asta nu se va întâmpla nici în câteva secole. În Rusia ar putea trăi lejer miliarde, dar tot nu se va întâmpla.

        • @Calin – știi de ce e aglomerată India și pustie Rusia? Pentru că doar în India e destul de cald încât specia umană să prospere în mod natural. Norvegia poate fi populată de 5 milioane de oameni, dar toată Europa de Vest cumpără petrol și gaz natural de la ei, adică primesc asistență economică. Altfel ei n-ar putea trăi în clima de-acolo, deși ar fi loc ar fi pentru sute de milioane de oameni. Norvegia e cu peste 60% mai mare decât România.

          La ritmul actual de încălzire al planetei, nici în câteva mii de ani nu ajunge clima din Rusia ca în India.

          • @Stimate Harald: faceti cateva erori grave si de neiertat in ceea ce priveste schimbarile climatice caci nu este vorba doar de o incalzire cu cateva grade a unor regiuni terestre unde sau de unde vor migra oameni a caror teritorii devin prea calduroase. Cele 2C inseamna o bariera peste care evenimentele climatice extreme (acele one in a 100 year events de pana acum) devin one in a decade sau one in 5y events. Fie ca vorbim de furtuni, de secete prelungite, de canicule. Apoi urmeaza cresterea nivelurilor oceanelor (modellingul facut de cercetatori soune ca daca toti ghetarii s-ar transforma in apa, nivelul marilor si oceanelor va creste cu 50-55m. Coasta Texasului n-ar mai exista spre exemplu. Olanda ar disparea si Bruxelles ar fi port la mare. Nici macar zonele de campie din Romania nu ar rezista.

            In al doilea rand, nu este vorba de catra populatie concentram pe m2, ci cat consumam pentru a mentine acea populatie in viata si a-i satisface nevoile consumeriste. In medie, consumam pe an mai mult decat ne permit resursele. Anul acesta prin August ne-am cam consumat ratia de resurse la nivelul mediei globale, iar unele tari cum ar fi spre exemplu Franta, si le-a consumat de prin luna mai. Tot acest consum are nevoie si de energie, energie pe care ne-o producem in mare parte fosil, deci producem CO2 si alte GHG. Statistica spune ca primul miliard de oameni de pe planeta, in termeni de bunastare, consuma cam 50% din resurse, ultimul miliard este fractional, nici nu conteaza in statistici.

            • Schimbarile climarice sunt inevitabile, intr-un sens sau altul. E plina istoria omenirii de evenimente meteorologice extreme. Unele zone vor deveni probabil aride, altele vor inceta sa fie aride, candva si Sahara a fost inverzita. Daca nivelul ocenului va creste, unele zone litorale vor fi inundate, creandu-se alte zone litorale. Nu exista o linie ideala a tarmului, cea actuala este pur intamplatoare. Daca nivelul marii ar creste intr-adevar cu 50 de metri, acest fapt ar crea probleme in unele zone, noi posibilitati in altele. Mai multe mari interioare si mai intinse poat reprezenta avantaje majore. Bucurestiul port la mare suna chiar interesant. La fel o Mare Neagra unita cu Marea Caspica. Nu mai zic de mari mediterane in locul campiei Siberiei, in Australia centrala sau in Amazonia.

            • @Calin – ne-am cam consumat ratia de resurse

              Ceaușescu ar fi mândru de tine, alimentația lui științifică a ajuns ”pe noi culmi de progres și civilizație”, așa cum îi plăcea lui să spună.

            • @Calin – modellingul facut de cercetatori spune ca (…)

              Modellingul făcut de cercetători e apă de ploaie și unealtă de propagandă. Dintr-o simulare poți să scoți absolut orice, depinde cine plătește. Eu însumi plătesc simulări și am mereu meciuri pentru că dobermanii încearcă să-mi scoată rezultatele pe care cred ei că le-aș dori eu :) iar pentru mine acele simulări ajung să fie doar maculatură. Pentru că aș avea nevoie să știu efectiv ce-o să iasă, nu să păcălesc pe cineva prezentându-i-le. Dar dacă aș fi Elon Musk, aș face o treabă bună cu ele :)

        • Dovezi mai stiintifice ale temperaturilor din trecut ca probele de gheata Antarctica si cele dine sedimentele oceanice nu prea exista .

          Avem masuratori precise ale temperaturii in lumea civilizata de vreo 150 de ani si in intreaga lume de mai putin de 100 de ani. Daca nu acdeptam datele provenind din gheata antarctica si cele din sedimentele oceanice inseama ca acceptam nu avem nici un fel de date despre istoria climatica a palnetei. Ceea ce e aberant, mai ales atunci cand datele din gheata si sediemnte se coreleaza.

          Ce legatura are arderea pe rug de faptul ca islandezul Eric cel Rosu colonizeaza in secolul a IX-lea Groenlanda si face acolo agricultura si cresterea animalelor?! Sau ca fiul sau Leif Ericsson ajunge pana Newfoundland-ul inghetat de azi, pe care il boteaza „Vinland” (Tata Vinului) pentru ca gaseste acolo un soi de struguri. S-ai fi mituit Trump pe astia?! :) Cum facem insa cu dovezile arheologice de acolo?! Sa se fi incapatant vikingii sa traiasca acolo daor ca sa incurce progresimea de azi :)?!

          Ce legatura au excesele evului intunecat cu faptul ca producatorii francezi de vin de dupa cucerirea normanda a Angliei (1066) cereau regilor Frantei taxarea cat mai agresiva a producatoruilor englezi de vinuri ce ajunsesera sa le faca concurenta acerba?! Sa-i fi mituit Trump si pe aia?! :) Incercati sa produceti vin in Anglia si Scotia zielelor noastre…

          Astea sunt deovzi istorice ce la randul lor se coreleaza foarte bine cu temperaturile citite in sedimentele oceanice si in gheata arctica. Daca va simtiti mai bine sa va mintiti singur, fireste ca nimeni nu va poate opri. Numai in acelasi timp, nu va asteptati ca toata lumea sa ajunga in aceeasi stare trista in care sunteti duemnavoastra…

          Nu e vorba doar de animele domestice ci de toate animalele. De la vite pana la elefanti si sboloani au serpi. La fel cum nu e vorba de culturile agriciole ci mai ales de vegetatia se creste si moare libera. Culturile agricole de fapt produc mai putine gaze cu efect de sera ca vegetatia salbatica, pentru ca ele sunt consumate inatinre de a intra in putrefactie.

          Sigur ca erau mai putini oameni in Holocen ca azi si de asemenea erau mai putini oameni in evul mediu ca azi. Tocmai de aceea e imposibl de explicat (daca luam in sema gargara incalzirii globale antropogene) faptul ca temperatura medie a planetei intre secolele IX-XIII era mult mai ridicata ca cea de azi, iar cea din Holocen a fost mult mai ridicata timp de 5000 de ani ca cea din secolele IX-XIII…

          P.S. Cu toate ce iecologistgii se tanguie 24/7 & 365 zile /an ca planeta e suprapopulata nu i-am prea vazut dand de exemplu personal. Ce i-o fi oprind sa-si bage ghearele in gatlejuri?! :)

          • @ Josef Svejk
            Sunteti extrem de sigur in afirmatiile dvs. si nu puneti nicidecum la indoiala factorul de eroare in ceea ce este modelat pe baza de teste din sol sau gheata si presupuneri a ce s-a intamplat acum 5-9000 sau 1000 de ani. Eu tind sa am o mai mare incredere in masuratori si cercetari mult mai recente si mai exacte. Cred ca sunteti intr-un exemplu de fallacy clasic si nu are sens sa continui pentru ca informatiile pe care le aducem ca argumentie conduc la opinii prea polarizate.

            As vrea doar sa va atrag atentia sa nu mai fiti atat de sigur ca deducerile pe care le faceti sunt adevaruri absolute, asa cum spre exemplu nu a existat niciodata o concurenta a vinului englez asupra vinului francez, pentru ca desi vinul se piutea produce in insulele britanice, nu era suficient de bun si mult astfel incat sa poata face o concurenta vinului francez cu o istorie de mai bine de 2000 de ani. Exportul era de fapt invers dinspre Franta spre Anglia.

            Ca sa inchei, prefer sa cred in argumentele stiintifice ale climatologilor care cu o majoritate covarsitoare (>90%) sustin contributia semnificativa man-made la climate change, decat sa neg evidentele pentru ca procesul este ireversibil si sunt foarte mari sansele sa fim deja trecuti de punctul fara intoarcere.

            • OK Deci sa rezumam:

              1. Opinia dumenavoastra

              2. Iata aici un articol despre vinruie engleze si scotiene din epoca in calzitii globale medievale. Ele de altfel sunt docuemntate de asemenea in primul raport normad asupra starii Angliei „Domesday Book” de la 1087… In mod sigur si pe astia i-o fi mituit un stramos de al lui Trump :)

              http://www.realclimate.org/index.php/archives/2006/07/medieval-warmth-and-english-wine/

              In ce priveste gargara cu „climatologilor care cu o majoritate covarsitoare (>90%) sustin contributia semnificativa man-made” e de asemenea o minciuna sfruntata a Agiprop-ului pe stil nou. Dl. Cranganu a demontat-o pe intelesul tuturo (chiar si al dumenavoastra) cu ceva timp in urma la:

              http://www.contributors.ro/editorial/despre-agnotologie-cu-doua-studii-de-caz-fracturarea-hidraulica-%C8%99i-consensul-celor-97-exper%C8%9Bi-care-sunt-de-acord-cu-incalzirea-globala-antropogena/

              Legenda incalzirii globale antorpogene e sustinuta datorita unor imense interese financiare. Armate de nulitati fara nici un fel de potential profesional si cu ata mai putin stiintific duc o viata de soareci de siloz propovaduind incalzirea globala antrpopogena. de asemena subventiile in „energia verde” mentin in vaita afaceri ce propabil insuemaza sute de miliarde de USD. Normal ca toti parazitii astia lupra cu disperare spre a-si rotunji burtile in continuare cu efort 0…

            • @Calin
              Ce vreti sa spuneti, ca cercetarile nu sunt recente si credibile daca privesc perioade de acum un mileniu sau mai vachi? Ca climatologia si alte stiinte trebuie sa se limiteze la a studia doar fenomenele din ultimele zile, altfel bate campii? Interesant! Imi suna chiar cunoscut: Nu e ridicol sa crezi in existenta unor fiinte fantastice precum dinozaurii cand nu ai vazut nici unul viu pe strada in ultimele zile, doar pe baza unor probe prafuite, vechi de 100 de milioane de ani?
              Faptul ca preferati sa ascultati doar opiniile care intrunesc o larga majoritate nu insemna altceva decat ca aveti o inclinatie spre mediocritate. In orice comunitate, inclusiv in cea stiintifica majoritatea o formeaza mediocritatile. Iar stiinta nu prea functioneaza precum democratia, adevarul nu se afla prin votul majoritatii, ci de regula se impune in ciuda opiniei acesteia. Exemplele in acest sens sunt nenumarate.

  10. Articol foarte bine argumentat, ca de obicei. O mică nuanță lingvistică, fără nicio importanță pentru subiect: „recomand să ne menținem capul rece”. Cred că în română ar suna mai firesc „recomand să ne menținem capul limpede”. În ceea ce privește percepția publică, da, oamenii de pe aici au fost foarte tulburați de tragedia din Mati și mai ales de moartea groaznică a celor prinși de foc în mașini. E de înțeles că toți vrem „să dăm vina” pe cineva după un asemenea dezastru.

  11. Nu mai traduc. Sursa e asta: https://www.dw.com/en/how-climate-change-is-increasing-forest-fires-around-the-world/a-19465490
    […]
    [Jason] Funk [,senior climate scientist with UCS,] has been researching the impact of climate change on landscapes in the US, and says there is very well documented scientific evidence that climate change has been increasing the length of the fire season, the size of the area burned each year and the number of wildfires.
    Wildfires are typically either started accidentally by humans – such as a burning cigarette carelessly tossed out of a window – or by natural causes like lightning.
    These „ignition events” don’t have a major effect on the scale of the fire, says Funk. But what does affect scale are prevailing climate conditions. And these have become warmer and drier – due to climate change.

    • OK, o să traduc eu:

      Deutsche Welle a ajuns un oficios jalnic al cancelariei de la Berlin, în urmă cu 2 ani am avut o dispută în urma căreia ajunseseră să închidă secțiunea de comentarii. A fost nevoie să public aici comentariul în dispută, abia după aceea a fost publicat și de Deutsche Welle. Angela Merkel era prezentată drept unicul om de care depinde existența pe mai departe a Uniunii Europene, articolul construia un cult al personalității ca pe vremea lui Honecker.

      Pentru ”inocenți” și nu numai:

      Angela Merkel, fostă secretară UTC pentru Cultură și fostă șefă a departamentului ”Agitație și Propagandă” de la Academia de Științe din Berlin (1978 – 1990) face ce știe ea mai bine, trimite hoarde de postaci pe forumuri, ca să-i învețe pe oameni cum să gândească.

      În 1990 a devenit mâna dreaptă a lui Lothar de Maizière, dovedit colaborator Stasi, iar ulterior a fost promovată mâna dreaptă a lui Helmut Kohl și succesoarea lui la conducerea CDU și mai târziu a Germaniei.

    • E ingtrozitor ceea ce spuneti!

      N-am realizat ca sunteti captiv pe p[alneta asta. Chiar asa! Cine va opreste sa plecati pe o alta palenta care nu e facuta franjuri de oamenii astia iresponsabili :)

  12. In ciuda argumentelor stiintifice ale autorului, putem observa cu totii ca schimbarile climatice sunt o realitate dramatica.
    Adica, serios, temperaturi de peste 33 de grade in Suedia, peste 38 in Olanda, peste 47 in Spania si Portugalia?! In Romania, vara a inceput din martie si am avut un mai torid!
    Iar exemplele pot continua…
    Incalzirea globala este o realitate recunoscuta de majoritatea climatologilor si ea se datoreaza in primul rand poluarii industriale de sorginte umana. Este o realitate pe care nu o putem nega si ea nu e nici de dreapta, nici de stanga, este un fapt si atat. Vrem sa tinem cont de el? Bine. Nu vrem? Atunci realitatea ne va lovi necrutator, indiferent de ce se spune si se scrie acum.

    • O alta realitate ce trebuie acceptata este ca momentan nu se face nimic dar absolut nimic pentru a reduce consumul de combustibili. Vorbim de crestere de la an la an, si trendul acesta nu este oprit de nimic. Orice entitate politica care spune ca salveaza planeta o face doar pentru punctele verzi de la urne.

      • O sugestie … adica „ceva” de facut :
        Opriti instalatiile de aer conditionat si veti produce o scadere a temperaturii in jurul blocurilor de locuit cu cateva grade (aerul pe care il sufla ventilatoaree exterioare, care apoape imbraca, cladirile, este de-a dreptul fierbinte) si va scadea si consumul de hidrocarburi in centralele electrice.
        Ca dovada a incarcarii suplimentare sunt caderile de retea din timpul verii, aproape la fel de frecvente ca acelea din timpul iernii de pe vremea impuscatului, cand toti bagau in priza resouri si alte rezistente electrice la greu.
        Atunci cand setezi temperatura in interior la 20-22 de grade vara si 24-26 iarna, e clar ca perceptia subiectiva cald/frig se da peste cap si consumi energie (recte, emiti CO2) aiurea in tot cursul anului.

        • Nu cred ca ai gasit ceva semnificativ. Vorbim de sub 0.1% din consumul planetar. AC acasa creste productivitatea casnica. Vei avea mai putine electronice arse, calculatorul iti va rezista mai mult. Alimentele se vor strica mai greu datorita racorii si umiditatii reduse. Cat despre sanatate, nu e dramatic dar unii au probleme mari cu caldura. ACul are deobicei schimbator de caldura si poate incalzi casa in perioadele de tranzitie la cost mai redus decat pe gaz.
          In concluzie ACul este pornit atunci cand am nevoie, si nu e o drama globala, doar creeaza uneori probleme locale la curent.

          • Nu e cantitativ semnificativ, bineinteles; este doar un exemplu de suprareglare.
            Un efect apropiat s-ar obtine cu jaluzele exterioare sau umbra naturala utilizata intr-un mod mai proactiv. Temperatura de 26 de grade in timpul verii este fiziologic confortabila si realizabila, daca s-ar compensa cu scaderea din timpul noptii. 20 este un exces inutil dar scump platit.
            Supraincalzirea zonelor de locuit datorita AC nu este neglijabila, totusi. Iar utilizarea AC vine sa compenseze partial si incalzirea produsa chiar de acestea.
            Este unul dintre cercurile vicioase in care ne aduce tendinta de a pune confortul imediat inaintea capacitatii de adaptare naturale a omului. Printr-un astfel de comportament capacitatea de adaptare fiziologica se atrofiaza, iar omul are tendinta sa creasca consumul de energie chiar si in perioadele in care activitatea este mult scazuta…

            • @donquijote – 26 de grade e mult, femeile preferă de-obicei 22-23 de grade, iar bărbații cu 2-3 grade mai puțin. Pentru mine, orice depășește 20 de grade e disconfort, iar 25 de grade e disconfort sever. Abia sub 14 grade apare disconfort în sens invers și trec la cămăși cu mâneca lungă, dar unii englezi umblă în T-shirt și la 7-8 grade. În rândul publicului larg circulă ideea că luna nașterii joacă un rol important în percepția temperaturii, iar asta s-a cam confirmat în decursul timpului.

              Umbra naturală nu e aplicabilă când peretele dinspre sud e la marginea trotuarului, numai iarna soarele coboară destul de jos încât să țină umbră clădirile de peste drum. Am văzut la o Magistrate Court (judecătorie) niște panouri de metal montate oblic la vreo doi metri în exteriorul peretelui, ca să-l umbrească, dar clădirea a ajuns urâtă cu spume din cauza ”schelăriei”.

              Estimativ, fără să fi făcut măsurători, doar comparând peretele nordic față de peretele sudic, aerul condiționat nu are cum produce o încălzire semnificativă a cartierului. O mare parte din căldură este doar mutată dintr-o parte în alta a clădirii, este răcit pe interior peretele sudic cu prețul unui consum oarecare de energie și evacuată căldura pe exteriorul peretelui de nord.

            • @Harald
              Cu riscul ca acaparam discutia pe un plan secundar:
              Vara, cand afara sunt 36 sau peste, sa tii in casa 26 nu este mult. Este fiziologic suportabil. Daca tii 22 este cam neplacut pentru limitele de adaptare si apar reactii nedorite.
              In timpul iernii 22-23 in casa pot fi suficient de cald. Chestia e ca majoritatea au tendinta sa supraraceasca in timpul verii (pentru 20 spliterul sufla undeva pe la 12-14) si sa supraincalzeasca in timpul iernii, ca sa se simta bine (culmea, la valori care par prea mari vara).
              Am observat demult ca britanicii sunt obisnuiti cu niveluri mult mai scazute, si sunt contrariati de cat de mult se incalzesc casele la noi (asa cum eu am fost contrariat prima oara de marocani care in martie la 30 de grade umbla in paltoane!). Nu vezi in UK ca-si infofolesc copiii nu le astupa nasul cu fularul si caciulita infundata pe ochi etc. Dar si diferenta iarna-vara este mai stransa in NV Europei …
              De exemplu „temperatura camerei” are alta semnificatie pentru vinul rosu, nu este 20-22 ca la fizica si ca in camerele noastre, este undeva pe la 14-16 ceea ce conteaza pentru vin

            • @donquijote – aveam pe vremuri o prietenă născută la începutul lui august, pot să jur că ea ar fi fost 100% de-acord cu dvs. Mereu aveam dispute pe tema asta și n-aveam cum să stăm în camere diferite :)

    • 33 de grade Celsius in Suedie nu inseamna nimic special, recordul este de 38 de grade, atins in 1947, iar in afara de acest record, temperaturi de peste 36 de grade s-au atins de vreo 20 de ori in ultimul secol, inclusiv in nordul tarii. In Olanda, recordul este de 38,6 si dateaza din 1944. 47 de grade in Porugalia si Spanie inseamna ca aproape s-a egalat recordul. Am avut o vara calduroasa in Europa, atat. In alte parti a fost neobisnuit de frig. Recordurile nu sunt argumente prea consistente in privinta incalzirii climatice.

    • Dar faptul ca de vreo 5 ani avem luni iunie/iulie ploioase si cu temperaturi destul de mici cum e?
      Cel putin in zona in care locuiesc eu asa e, dar cred ca si in restul tarii.
      Acum sunt 31C, in august. Am avut ani cu 35-36C in aceeasi perioada .

    • Dvă ați fi fost mai des pe la școlă în aolescență ați fi știut că schimbările climatice se produc de miliarde de ani , cu mult înaintea aoarișiei omului. Sunt un prices continuu ce va dura atâta timp cât pământul va avea atmosferă. Cu sau fără oameni

      Și așa ca să ne distrăm un pic pe sema încălzirii globale, reiau o postare mai veche:

      „Totuşi, la 7 iunie 1936, vine sentinţa:10 ani de închisoare, cum se dă pentru comunişti. După o zi sufocantă, comuniştilor li se taie respiraţia. Atmosfera era similară în toată ţara. Ziarul „Universul“ din 7 iunie:„În Bucureşti, 40 de grade la umbră, 51 de grade la soare. Seara la zece, 32 de grade. A doua zi vor fi 55 de grade la soare, pe sol. Nu se găseşte gheaţă în Capitală, nu se găsesc răcoritoare“.

      https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/apostolii-lui-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-care-ura-savarinele

      Ce o fi fost pe 7 iunie 1936 la București?! Bunicul meu spunea că vara în Bucureștiul interbelic era infernală. Temperaturile spre 35C-40C erau la ele acasă și că se întâmpla să cadă caii trăsurilor lați pe drum… Spunea că radiatorul taxiului cu care mergea la gară a explodat undeva în iulie sau august 1935-1936 (nu-și amintea precis)… Să fi fost încălzire globală antropogenă :) ?!

      Cea mai înaltă temperatură înregistrată în România a fost pe 10 august 1951, în gara Ion Sion: 44.5 grade C. Cea mai înaltă temperatură înregistrată în lume a fost pe 13 Septembrie 1922 la El Aziza, Libia, de 58 grade C. Bag seama că și astea tot de la încălzirea globală antropogenă s-or fi tras… Sau de la CO2-ul și metanul emise de caii căruțelor din Bărăgan și cămilele beduinilor!? :)

      Mai apropae de zilele noastre, pe 5 decembrie 2017 a nins (-3C) pentru prima oară în 30 de ani la Monterey, Mexic. Niște colegi de seviciu au rămas blocați acolo pentru două zile, aeroportul fiind închis și șoselele blocate… Ninsorile și gerul s-au extins de asemena în Texas și Florida, unde cresc portocale și palmieri și unde în Decembrie lumea iese la plajă și se scaldă în valurile calde ale Caraibelor…

      https://weather.com/storms/winter/news/2017-12-05-mexico-west-texas-snow-before-us-cities

      În noaptea de Bobotează a anului 2018 autoststrăzile din jurul Madridului au fost blocate timp de până la 14 ore de viscol și zăpadă. În Spania a mai nins bine de tot în iarna 2016-2017 dar înainte de asta nu s-a mai văzut așa ceva…

      http://www.euronews.com/2018/01/07/cars-trapped-overnight-in-spanish-motorway-due-to-snow

      În aceeași zi s-a înregistrat în Bangladesh cea mai scăzută temperatură de când se fac asflel de măurători, adică de 5 decenii…

      http://www.xinhuanet.com/english/2018-01/08/c_136880252.htm

      Prioada 2005-2017 a fost ce mai îndelungatp perioadă din istoria meteo a SUA în care nici un urgana major nu a lovit coastele americane. Precedenta a fost între 1861 și 1869. Aleea torndelor ce trecea acum 10 ani pe o fâșie ce începea în Manitoba Canada și mergea până în Ohio saimutaty aproape 1000 de kn mai la sud. Nu că i-aș simți lipsa, dar oare ce a produs răcirea climei câd toți iexperții ropovăduiau o încălzire fără pereche?!

      Să înțeleg că la anu’ vine o nouă glaciațiune?! Iecologiștii mai șmecheri au renunțat deja la kalimera cu încălzirea globală și propovăduiesc o nouă glaiațiune:)

      https://www.iceagenow.com/

      Nu-i vorbă că tot așa s-a născut și încălzirea globală prin anii ’70-’80: Toți iexperții propovăduiau o nouă glaciațiune. Pe atunci CO2-ul uman respingea căldura solară și îngheța planeta. Asta a durat până când au observat că de fapt temperaturile cresc și râdea lumea de gargara lor. Atunci au înventat rapid „încălzire globală”. Acum poate intrăm într-un nou cuclu climatic și se întoarce foaia. Important e că tot Trump e devină… :)

  13. Exista date referitoare la emisiile poluante naturale precum incendiile de padure, emanatii vulcanice/geologice, eruptii samd? Intreb deoarece imaginile pe care le-am vazut mi-au sugerat cantitati de-a dreptul coplesitoare, depasind – intuitiv – emisiile antropogene. Care-i rostul luptei impotriva motorului diesel?

    • Motorul diesel generează poluanți cancerigeni exact în cei 10-20 de mc pe care îi respiri tu și familia ta. Dieselul e periculos pentru acești poluanți cancerigeni, nu pentru emisia de CO2.

  14. Pământul se încălzește. Punct. Așa cum un corp supus unei accelerații constante căpăta viteză mai mare, așa un corp supus constant unui anumit nivel al radiației termice înmagazinează căldură, deci se încălzește. Punct din noum

    • @Gerula – Pământul se încălzește de vreo 21.000 de ani încoace, domnu’ propagandist pro-Merkel. În funcție de parametrii luați în calcul, poate să conteze încălzirea din ultimii 17.000 de ani sau cea din ultimii 12.000 de ani. Omul nu are nimic de-a face cu asta.

  15. „Datele, relativ puține, pe care le-am prezentat, indică toate, fără nici o excepție, că incendiile sălbatice au scăzut ca număr și suprafețe afectate peste tot în lume, în condițiile în care încălzirea globală a crescut.”

    Ar trebui să insistați pe concluziile care se pot trage din concluziile Dv., cam cețoase, cum ar fi să accentuați:
    1. Există încălzire globală, în creștere.
    2. Excesul de CO2 e un bun extinctor.
    3. Arderea combustibililor obținuți din petrol și din gazele de șist e noua protectoare/zână a pădurilor.
    4. În USA, educația ecologică excelează – poluează cât îți permiți, ca să salvezi pădurea, totul e să nu fumezi sau să spargi sticle pe acolo.

    „Orice om de bună credință, cu o minimă educație și fără prejudecăți poate sesiza cu ochiul liber că suprafețele distruse de incendii au scăzut constant din anii 1920, 1930 și 1940. ”

    ?! Oare de ce?! Ar trebui să ne spuneți și cât de capabile erau unitățile de pompieri din acele vremuri…

    În fine, păreți a face o cercetare prozelită, intenționat lacunară. Plătit fiind de corporații, probabil, nu de universitate.

    Evident, poate mă înșel, mea culpa!

  16. Un articol tendentios. Sa ma explic:

    The Economist isi incepe articolul astfel:
    „EARTH is smouldering. From Seattle to Siberia this summer, flames have consumed swathes of the northern hemisphere. One of 18 wildfires sweeping through California, among the worst in the state’s history, is generating such heat that it created its own weather. Fires that raged through a coastal area near Athens last week killed 91 (see article). Elsewhere people are suffocating in the heat. Roughly 125 have died in Japan as the result of a heatwave that pushed temperatures in Tokyo above 40°C for the first time.”

    Incendiile din emisfera nordica sunt un fapt si nu o anecdota, la fel si victimele din Japonia si Grecia.
    Comentariul „Alarma apocaliptică trasă de editorialul din The Economist, pretinde că arderea pădurilor a atins anul acesta nivele excepționale, care sparg recordurile”.

    Nicaieri in articolul din The Economist nu se spune ca o suprafata record de padure ar fi fost distrusa de incendii.

    In schimb dl Crânganu ignora cu buna stiinta tema principala a articolului celor de la The Economist: „Yet as the impact of climate change becomes more evident, so too does the scale of the challenge ahead. Three years after countries vowed in Paris to keep warming “well below” 2°C relative to pre-industrial levels, greenhouse-gas emissions are up again. So are investments in oil and gas. In 2017, for the first time in four years, demand for coal rose. Subsidies for renewables, such as wind and solar power, are dwindling in many places and investment has stalled; climate-friendly nuclear power is expensive and unpopular. It is tempting to think these are temporary setbacks and that mankind, with its instinct for self-preservation, will muddle through to a victory over global warming. In fact, it is losing the war.”

    La 3 ani dupa semnarea Acordului de la Paris emisiile de gaze cu efect de sera cresc, investiile in combustibilii fosili cresc iar subventiile pentru energiile regenerabile stagneaza.

    • Aha! deci arderea padurilor a fost la un nivel execeptional anul asta, dar nu neaparat ca s-a ars cea mai mare suprafata de pana acum. Ce inseman „nivel exceptional”?! Inaltimea flacarilor?! :)

      Chiar asa! De ce isi baga cu toti picioarele in minunatul Acord de la Paris?! Ca la guitz toti erau foarte tari. SUA, ce au iesit anul trecut din acord, produc sub 15% din totualul emisiilor de CO2 ale planetei. Cum ramane cu aia care produc restul de 85%?!

      Pai uite cum ramane: SUA iestia din acord are cea mai mare reducerea emisiilor de CO2 din lume in timp ce aia care guitza pana la cerur pe marginea pluarii si a utiliztatii acorduluii (UE, Canada, China, India, Rusia etc.) isi cresc cu voiosie semsiile.

      http://www.aei.org/publication/chart-of-the-day-in-2017-us-had-largest-decline-in-co2-emissions-in-the-world-for-9th-time-this-century/

      Sigur reducerea emisiilor CO2 ale SUA e un fenoment natural legat de revolutia gazelro de sist, dar nasta nu inseamna deloc ca ailalti au dreptul sa minta si sa-si incalce angajamentele. Nu-i asa?!

      In ce priveste disclaimer-ul d-lui profesor Cranganu, a fost intebatsisi a raspuns. Am comentat atunci ca e penibil si inutil sa se coboare la a rapunde la o intrebare tendentioasa a cuiva care dupa ce ramas fara argumente guitza isteric ca sigur autorul o fi platit de forte tenebroase. Si raman la aceeasi opinie.

      Oricum ca sa revenim la treaba cu fumatul, cam cata credibilitate ar prezenta cineva care face campanie impotriva fumatului in timp ce trage cu sete din tigara?! Ca exact asta faceti dumenavoastra iecologistii. Pe de o parte propovaduiti caracterul distructiv al emisiilor de CO2 pe de alta parte nu faceti NIMIC SEMNIFICATIV pentru reducerea lor. Daca chiar credeti in povestea cu efectul nociv al emsiilor de CO2 ar trebuie sa renuntati imediat la locuinta dumeavoastra, la transport de orice fel afara de talpa, la curentul electric, la comunicatii, la incazlire, la hrana procesata la imbracaminte, etc. Tehnic vorbind pentur a reduce emisiile de CO2 in mod semnificativ atr trebu sa va intoarceti la nmodul de viata neolitic. Nu am vazut niciodata NICIUN iecologist facnd asta. Ba duimpoitriva.

      Ce va opreste, daca chiar cedeti?!

  17. Excelent articol. S-a demonstrat ca suprafetele de padure arse sunt tot mai mici (aspect extrem de subiectiv, exista multi factori care pot limita incendiile acum, cum o mai buna masinarie de stins incendiile) si s-a conchis ca un fapt (cresterea temperaturii medii globale este un fapt masurat si de necontestat), deci, s-a conchis ca un fapt nu exista.
    Va multumim! Foarte bine documentat! Avem incredere ca si de acum inainte ne veti spune tot adevarul.

    • Temperaturilea cresc si scad de miliarde de ani, de cand are pamantul atmosfera.

      Daca doriti un mediu „stabil” probabil ca cel ami bun si mai aproapiat de noi exemplu e Luna. Acolo nu e picior de incalzire globala. Fiecare zi e identica cu cea precedenta…

      Bag seama ca asta va doriti :)

  18. În Grecia sunt păduri de pini cu vegetație atât de uscată încât o singură țigară aruncată la întâmplare poate incendia jumătate de insulă. Problema incendiilor e foarte serioasă în Grecia. E foarte cald, zona e aridă, nu există surse de apă, pinii au conuri și crengi uscate la bază, pe jos e un covor de vegetație uscată. Mă gândeam dacă nu ar putea să adune toată această biomasă și să o folosească pentru a genera electricitate. Ar reduce pericolul de răspândire al incendiilor și ar avea un plus de electricitate.

      • Intentie criminala sau prostie (sau o combinatie), factorul uman in declansarea incendiilor este incontestabil.
        E deajuns sa le treaca prin cap la unu-doi dezaxati dintre cei multi care circula liber si nu au semne distinctive, o astfel de idee de spectacol sau razbunare … sau forma de protest impotriva invadatorilor.
        Nici macar gazul metan sau hidrogenul, nu se aprind spontan, fara un „ignitor” la temperaturi naturale oricat de mare ar fi canicula. Oxigenul este ala care e mereu: 20% deci…

  19. Articolul pleaca de la o afirmatie fortata, adica isi centreaza singur la cap: „placă bine-cunoscută: Încălzirea globală produce creșterea temperaturilor, iar această situație favorizează tot mai multe incendii. Recenta catastrofă din Grecia a turnat și ea „benzină peste foc”.”

    Nu am observat ca aceasta ar fi o placa bine cunoscuta. Dar daca incalzirea actuala nu cauzeaza inca mai multe incendii, totusi cu cat va creste in viitor temperatura globala, este la mintea cocosului ca incendiile vor deveni mai frecvente cand vegetatia va fi tot mai uscata pe intreg globul.

    Articolul analizeaza niste date statistice la nivel de sute de ani, insa la o scara de zeci de mii de ani, care sa cuprinda mai multe cicluri glaciare, s-a dovedit de atea ori ca influenta omului este factorul care face diferenta de aceasta data, iar daca nu se iau masuri de a ajunge la un echilibrul cu natura, aceasta planeta o sa se scuture de noi intr-un mod suficient de brutal iar cel mai trist este ca nimic nu garanteaza reversibilitatea.
    La scara geologica luna este mai departe de planeta, miscarea de rotatie a incetinit, astea au dus si la o activitate tectonica mai scazuta, etc ceea ce face ca regenerarea planetei dupa un cataclism sa fie din ce in ce mai putin posibila.

    • Nu e chiar la mintea cocosului, cresterea temperaturii globale poate insemna la fel de bine cresterea umiditatii in aer si sol, vreme mai ploioasa, deci riscuri mai mici de incendii. Temperatura mai inalta nu insemna neaparat uscaciune, dupa cu recirea climei poate aduce foarte bine desertificare.

  20. Așadar un expert in geologia petrolului tine prelegeri despre încălzirea globală!
    Interesant! Așteptam un articol scris de un preot catolic referitor la metodele de contracepție.

    • E asteptat si un expert in @ Alui, ca sa fie un Gica contra la ce spun cei in materie :P
      Ca doar un @ Alui se pricepe la orice, un expert in geologie e habarnist la ce se pricepe @ Alui.

  21. Criticati cu mare dispret „alarmisul ecologist” amestecând simboluri si referinte care nu au alt scop decât de a decredibiliza realitatea schimbãrilor climatice. În acelasi timp argumentul dvs ia în calcul doar cauza declansãrii incendiilor, ignorând factorii care pot duce la amplificarea sa rapida. Cred cã nimeni nu-si imagineazã cã incediile pornesc spontan din smog sau gaze de serã. Argumentul celor de la Economist se referã la parametrii climatici care au dus la amplificarea rapidã a incendiilor.
    De asemenea, în datele istorice referitoare la numãrul incendiilor si extinderea lor ignorati prezenta unei multitudini de variabile interventante (informarea si preventia, avansul tehnologic în matiere de echipament al pomepierlor etc). Ceea ce faceti dvs este o reducere artificialã a unor date care vã permit sã trageti o falsã concluzie pe care s-o puteti numi „stiintificã” dar care vã foloseste în scopul exclusiv al unei propagande politice. Nu stiu de ce o faceti si pt cine o faceti dar sper din adâncul sufletului cã, atunci când efectele schimbãrii climatice ne vor ameninta existenta, cineva vã va gãsi acest superb articol si veti primi reactia pe care o meritati!

    • Alarmismul iecologist e o chestie reala, extrem de scuma si mult mai daunatoare ca porcariile lui Dragnea & Co. Alarmismul iecologist e o modalitate de sifoanrea unor sume imense in numele unei megaexcrocherii fara precedent inn istoria umana.

      Daca incalzirea globala din ultimele 4 decenii (care pare de altfel sa coteasca mai degraba o racire globala in ultimii ani) e atat de catastrofala cum se explica faptuil ca planeta a supravietuit incalzirii globale dintre secolel IX-XIII cand a fost mult mai cald ca in zielele noastre timp de ~ 400 de ani?! Dimpotriva, aia a fost perioada de maxima inflorire ae Europei medievale – epoca construirii marilor catdrale si a unui surplus agricol constant… Apoi cum se explica faptul ca incalzirea globala din Holocen (9000 i.H. – 4000 i.H.) ce aduirat 5000 de ani (!!!) nu a distrus planeta?! Probele de gheata antarctica impreuna cu alte dovezi indica clar ca in acea perioada a fost mai cald ca in timpul incalzirii globale medievale (cand cresteau struguri in Anglia si se facea agricultura in Greonelanda) si mult mai cald ca-n zilele noastre.

      Haideti! Curaj! Cu cuvintele duemnavoastra…

  22. no offence, dar la fel cum aia se panicheaza aiurea folosind dupa bunul plac datele, la fel faceti si dvs :)

    1. ati dat o statistica foarte ok pentru USA cu suprafata impadurita in ultimul secol. puteti da acelasi lucru pentru restul lumii? mai ales zona padurilor ecuatoriale care au un rol critic in echilibrul climatic?
    2. daca tot ne distram, aveti si pentru romania aceeasi statistica de la punctul 1.?
    3. paduri care ard = nimic periculos. deci tonele de CO2 care ajung in atmosfera in urma arderii sunt ok, nu? wtf?!?!?! da, si groenlanda a fost verde la un moment dat in istorie, insa alte zone mai sudice erau nelocuibile. asta va scapa in articol: da, s-a mai intamplat in trecut, insa au fost niste consecinte – anumite zone au devenit nelocuibile. asa si era glaciara e ceva normal, insa e dramatic pentru omenire cand se intampla. ori pe noi asta ne intereseaza: sa nu ne fie afectat echilibrul climatic in care ne ducem viata.
    4. incalzirea globala nu o fi 100% rezultatul activitatii umane. insa ea exista si ne afecteaza. explicati-le zonelor de coasta cand vor fi inundate ca e ceva normal la scara timpului planetar :)

    • 1. Bag seama ca in tresut lumii oamenii trebuie sa invete sa faca ceea ce se face in SUA: Sa renunte la despadurirle nebunesti, si sa planteze cat mai mult in jurul casleor lor. Am vazut in mijlocul desertului in Arizoana, Texas, California sau New Mexico cum oamenii planteaza flori, gazon, copaci, arbusti. etc. in spatele caselor. Le iririga si le ingrjiesc.

      Aici copacii nu se taie aiurea. Exista masini care ii extrag din locuriel unde incurca si-i planteaza in alte parti. In Europa n-am vazut niciodata niciunde asa ceva.

      http://lynnbecker.com/repeat/forestdeparts/four.jpg

      Aici in SUA gasesc pe o raza de vreo 15 mile in jurul locului unde stau cel putin 5 companii care au asa ceva si ofera sericii de relocarea a copacilor. Mai mult, ele gasesc de asemena oameni fericiti sa preia copacul gata crescut si sa asigure chetluelile de replantare…

      2. Chiar daca Verestoy, „drujba lui Dumenzeu” a dat coltu’ despadurilrie in Romania continua intr-o veselie. Iar pe bunii iecologisti de acolo ii freaca grija lui Trump in loc sa se lupte pentru oprirea pustiiri tarii de una din cele mai importante resurse naturale nationale…

      3. Asa tot ca sa ne distram, cum procedam cu emisiile de gazei cu efect de sera ale animalelor care sunt de cateva ori mai mari ca cele ale oamenilor + intreaga activitate uamna?! Dar cu cele ale vegetatiei intrate in putrefactie ce la randul ei elibereaza in atmosfera cantitati mai mari de gae cu efect de sera ca oamenii si animalele la un loc?! Si apoi cum ne luptam cu norii si umiditatea atmosferica ce reprezinta grosul gazelor cu efect de sera si ce au concentratie de vreo 600 de ori mai mare ca cea a CO2-ului atmosferic?!

      • Asta e cea mai bună dovadă despre civilizația care vine odată cu bunăstarea materială. În Anglia se plantează copaci în orașe, dar se și taie în dușmănie la orice redesenare a unui trotuar. Taie copacul, refac pavajul și plantează altul 2 metri mai încolo, deși ar fi fost loc destul să-l lase pe cel gata crescut. Care nu avea mai mult de 10-15 ani nici el.

        Sunt lucrări făcute pe bani publici, de asta e important să-i taie și să planteze alții. La fel cum schimbă tot setul de semafoare prin intersecții deși cele vechi funcționează, la fel cum construiesc ziduri de cărămidă de 2 metri pe marginea unei străzi noi etc. La câteva zeci de metri mai încolo era doar zid ornamental de 60 cm, construit în urmă cu 30 de ani, dar la strada nouă trebuie să-i facă neapărat 200 de metri de zid de cărămidă înalt de 2 metri, zidit manual, că un gard de fier forjat nu era destul de scump.

  23. Era interesant (si logic d.p.d.v stiintific) sa vedem si un grafic cu evolutia procentuala a suprafetelor arse (suprafata arsa raportata la suprafata totala padure existenta in anul respectiv).

    Era un banc, cu tov. Ceausescu in vizita la un IAS:
    Tovarasu’: – Cum merge treaba?
    Directorul IAS -ului: – Foarte bine merge, tovarase secretar general! Doar cu efectivul de cabaline avem ceva probleme…
    – Ce probleme?
    – Ne-au murit 50% din cai.
    – Si cati cai v-au ramas?
    – Unul.

  24. Atentie mare!
    NU doar ecologistii striga ca ne paste un imens pericol.
    Este vorba in primul rand de meteorologi. Adica oamenii de stiinta care tocmai ca se uite peste statistici. NU veniti acum sa ne spuneti ca si meteorologii sunt parte a conspiratiei mondiale.
    Va rog sa luati aminte ca sunt aproape in fiecare zi anunturi despre noi recorduri de temperatura.
    Si mai mare atentie. Recordurile astea se inregistreaza in intervale din ce in ce mai mici.
    Am avut un Intai martie cu – 18 C la Bucuresti. Avem cea mai ploiasa vara din toate timpurile.
    In teimp ce Europa are cea mai calduroasa vara. Ca intindere in timp si spatiu. Renii isi cauta adpost in tuneluri.
    Sa vina dl Cranganu sa ne explice cum s-au descoperit fosile de reni in tuneluri datand din epoca dinozaurilor cand era la fel de cald.

    • Și așa ca să ne distrăm un pic pe sema încălzirii globale, reiau o postare mai veche cu niscai informatii meteo:

      „Totuşi, la 7 iunie 1936, vine sentinţa:10 ani de închisoare, cum se dă pentru comunişti. După o zi sufocantă, comuniştilor li se taie respiraţia. Atmosfera era similară în toată ţara. Ziarul „Universul“ din 7 iunie:„În Bucureşti, 40 de grade la umbră, 51 de grade la soare. Seara la zece, 32 de grade. A doua zi vor fi 55 de grade la soare, pe sol. Nu se găseşte gheaţă în Capitală, nu se găsesc răcoritoare“.

      https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/apostolii-lui-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-care-ura-savarinele

      Ce o fi fost pe 7 iunie 1936 la București?! Bunicul meu spunea că vara în Bucureștiul interbelic era infernală. Temperaturile spre 35C-40C erau la ele acasă și că se întâmpla să cadă caii trăsurilor lați pe drum… Spunea că radiatorul taxiului cu care mergea la gară a explodat undeva în iulie sau august 1935-1936 (nu-și amintea precis)… Să fi fost încălzire globală antropogenă :) ?!

      Cea mai înaltă temperatură înregistrată în România a fost pe 10 august 1951, în gara Ion Sion: 44.5 grade C. Cea mai înaltă temperatură înregistrată în lume a fost pe 13 Septembrie 1922 la El Aziza, Libia, de 58 grade C. Bag seama că și astea tot de la încălzirea globală antropogenă s-or fi tras… Sau de la CO2-ul și metanul emise de caii căruțelor din Bărăgan și cămilele beduinilor!? :)

      Mai apropae de zilele noastre, pe 5 decembrie 2017 a nins (-3C) pentru prima oară în 30 de ani la Monterey, Mexic. Niște colegi de seviciu au rămas blocați acolo pentru două zile, aeroportul fiind închis și șoselele blocate… Ninsorile și gerul s-au extins de asemena în Texas și Florida, unde cresc portocale și palmieri și unde în Decembrie lumea iese la plajă și se scaldă în valurile calde ale Caraibelor…

      https://weather.com/storms/winter/news/2017-12-05-mexico-west-texas-snow-before-us-cities

      În noaptea de Bobotează a anului 2018 autoststrăzile din jurul Madridului au fost blocate timp de până la 14 ore de viscol și zăpadă. În Spania a mai nins bine de tot în iarna 2016-2017 dar înainte de asta nu s-a mai văzut așa ceva…

      http://www.euronews.com/2018/01/07/cars-trapped-overnight-in-spanish-motorway-due-to-snow

      În aceeași zi s-a înregistrat în Bangladesh cea mai scăzută temperatură de când se fac asflel de măurători, adică de 5 decenii…

      http://www.xinhuanet.com/english/2018-01/08/c_136880252.htm

      Prioada 2005-2017 a fost ce mai îndelungatp perioadă din istoria meteo a SUA în care nici un urgana major nu a lovit coastele americane. Precedenta a fost între 1861 și 1869. Aleea torndelor ce trecea acum 10 ani pe o fâșie ce începea în Manitoba Canada și mergea până în Ohio saimutaty aproape 1000 de kn mai la sud. Nu că i-aș simți lipsa, dar oare ce a produs răcirea climei câd toți iexperții ropovăduiau o încălzire fără pereche?!

      Să înțeleg că la anu’ vine o nouă glaciațiune?! Iecologiștii mai șmecheri au renunțat deja la kalimera cu încălzirea globală și propovăduiesc o nouă glaiațiune:)

      https://www.iceagenow.com/

      Nu-i vorbă că tot așa s-a născut și încălzirea globală prin anii ’70-’80: Toți iexperții propovăduiau o nouă glaciațiune. Pe atunci CO2-ul uman respingea căldura solară și îngheța planeta. Asta a durat până când au observat că de fapt temperaturile cresc și râdea lumea de gargara lor. Atunci au înventat rapid „încălzire globală”. Acum poate intrăm într-un nou cuclu climatic și se întoarce foaia. Important e că tot Trump e de vină… :)

      P.S. Puteti sa ne dati ceva mai multe detalii despre renii aia găsiți în tunelurile de pe vremea dinozaurilor?! E ceva cu totul si cu totul inedit! O fi mers pe acolo metroul lui Fred Flinstone?! Apoi cine o fi sapat tunelurile alea?! Minerii ce trudesc la metroul lui M-me Firea?!

  25. Incalzirea globala este certa. Cauza acesteia in schimb, ramane speculativa. Corelatiile nu inseamna cauzalitate, asta se stie. Peste toate astea, se adauga dorinta din ce in ce mai necenzurata de militantism si partizanat, ca sa nu mentionam mai frusta dorinta de senzational, a media.

  26. Aveti dreptate, daca incalzirea globala este hoax si facem o lume mai buna degeaba?? Asta e un risc pe care eu nu vreau sa mi-l asum.

    • @Marius – ce-ar fi sa incepi tu cu ceva concret, daca tot vrei sa salvezi planeta? Eu am plantat zeci de ciresi, caisi si pruni in Romania, am plantat cateva zeci de brazi in satul bunicilor mei, am facut asta din proprie dorinta, dar taxe pentru regenerabile in numele incalzirii globale nu sunt de-acord sa platesc. Platesc destule accize incluse in pretul benzinei.

  27. Bun, articolul este dedicat incendiilor forestiere. Citatul care urmează nu își avea însă locul în acest articol:
    ”Un alt set de date oficiale atestă că suprafețele ocupate de păduri în SUA au rămas stabile cu începere din anul 1900, în jur de 301±5% milioane ha, având doar o singură valoare minimă în 1920, de 297 milioane ha (Figura 2).”
    Este de neconceput să negi masivitatea defrișărilor din ultimele sute de ani.

    • Autorul a vorbit de ultima suta de ani.

      Intr-adevar suprafata impadurita a scazut foarte putin intre 1907 ((307 milioande de hectare impadurite) si 1997 (307 milioande de hectare impadurite)

      https://www.fia.fs.fed.us/library/brochures/docs/2000/ForestFactsMetric.pdf

      (paginile 3-4)

      Suprafata impadurita a SUA crescut usor intre 1997 si 2012 de la 302 milioane de hectare 310. Deci altfel spus intre 1907 si 2012 suprafata impadurita a SUA a crescut usor cu ~ 1%

      (pagina 8)

      • eu nu mă refer la Statele Unite. Nu am dat citatul complet din greșelă. Autorul articolului spune cu nonșalanță că și în restul lumii ar fi la fel. Or, sunt atâtea relatări despre defrișări – sunt oare toate niște istericale? În ce privește România faptele sunt evidente. Sub ochii mei au dispărut multe păduri, la început prin ajutorul dat de ruși cu Sovrom-urile de tristă amintire, apoi de comuniștii cre au vrut agricultură extensivă. Poate că cel mai evident stau lucrurile cu luncile (păduri și ele) care, practic, nu mai există în țara noastră.

  28. O mica sugestie, domnule Cranganu: cuvintul „wildfire” ar putea fi tradus ca „incendii forestiere”, iar aceasta varianta mie imi suna mai bine decit „incendii salbatice”.

  29. Daca expertii care au descoperit gaina ce a nascut pui vii ne spun, atunci Apocalipsa e dupa colt.
    http://evz.ro/savantii-pamantul-distrus.html
    Dovezi certe:
    – „dacă se topesc ghețurile Groenlandei…”;
    – „Dacă ar fi o secetă prelungită…”;
    – „dacă nu luăm măsuri prompte și eficiente…”.
    NB,
    lipseste „daca unii ar da banu jos…”

  30. Problema e ca fanaticii nu vor sa auda de argumente, fie rezultat al analizei, fie date reci, obiective, stiintifice.

    Orice mediocritate se poate blinda cu argumente lacrimogene si sa sustina tot felul de aiureli. In felul asta, o gramada de imbecili isi fac o viata buna. Tot ce le trebuie e un public imbecilizat si sensibil la fleacuri.

    Singura mare problema a omenirii o reprezinta explozia demografica, care s-ar rezolva de la sine, daca n-ar exista „umanistii”…

  31. Sincer, nu am citit articolul in detaliu. Care sa fie diferenta cu The Economist, cat si toate celelalte agentii de stiri clasificate ca „esjudem farinae” (sunt acrii struguri priviti de departe :)
    Diferenta e ca aceste surse se bazeaza pe concluziile studiile stiintifice si opiniile autorilor (profesori la cele mai prestigioase universitati) – care au studiat datele incalzirii globale, nu doar pe opiniile autorului.
    Un articol de presa, gen contributors.ro, NU e o publicatie stiintifica, nu e peer reviewed, fara acest filtru absolut necesar, datele pot fi selectate si intepretate oricum de catre autor. Oricum, stiinta in Romania paralela cu realitatea si ce se intampla in alte tari, deci tot acolo.

  32. Domnule profesor, ati devenit singurul autor pentru care mai intru pe platforma aceasta si pe care il citesc cu o placere imensa.

  33. Un mit „aromat”: Încălzirea globală și cafeaua

    (Din mass-media adunate și-napoi la lume date)

    MITUL

    2007: Global warming seen threat to coffee production

    Global warming poses a threat to future world coffee crops with rising temperatures and drought likely to force some producers to seek higher and cooler land.

    2010: The impact of climatic variability and climate change on arabic coffee crop in Brazil

    Global warming projections as presented by IPCC will cause a strong decrease in the coffee production in Brazil.

    2011: Climate change takes toll on coffee growers, drinkers too

    Shifting temperatures and erratic rainfall are taking a toll on the lucrative coffee crop in Costa Rica. Yields are way down, part of the reason coffee drinkers here are paying more for their morning cup. Climate change is also posing a threat to companies like Starbucks…

    Yields in Costa Rica have dropped dramatically in the last decade, with farmers and scientists blaming climate change for a significant portion of the troubles.

    2011: Some Like It Hot: The Influence and Implications of Climate Change on Coffee Berry Borer (Hypothenemus hampei) and Coffee Production in East Africa

    The negative effects of climate change are already evident for many of the 25 million coffee farmers across the tropics and the 90 billion dollar (US) coffee industry…

    The coffee berry borer (Hypothenemus hampei), the most important pest of coffee worldwide, has already benefited from the temperature rise in East Africa…

    This erstwhile worse case scenario is already happening, as changes in the altitudinal range of H. hampei have recently been observed in … Uganda.

    POST-MITUL

    2017: Coffee exports up 21% year-on-year in January

    Uganda’s coffee exports in January were 404,673 60-kilo bags worth $48.98 million, a 20.9% rise in volume and 52.5% increase in value compared to the same period last year, according to the Uganda Coffee Development Authority.

    2018: Costa Rica coffee exports jump 72 pct in December

    Costa Rica has sold 102,139 bags during the first three months of the 2017/2018 harvesting season, up 19 percent versus the same period a year ago.

    2018: Uganda’s Coffee Exports Continue to Surge

    Latest statistics indicate that both volume and value of Uganda’s exports at the international market increased… Experts in the industry say, if this trend continues, the country’s campaign to reach the 20 million bags at least by 2025 will be achieved.

    2018: Coffee prices an ‘embarrassment’ -Colombia federation head

    The benchmark arabica coffee futures contract has dropped around 9 percent in 2018 so far, … pressured by expectations for top grower Brazil to harvest a record crop and lift global supplies to a large surplus.

  34. Cei care prevesteau scaderea productiei de cafea cred ca s-au inspirat din Romania Iepocii de Aur.
    Cind, imi amintesc cu nostalgie, „hai sa bem un nechezol” era salutul zilnic :P

  35. Abordarea stiintifica a fenomenelor si perceptia publica a acestora nu pot fi identice. Daca cineva spera asa ceva, trebuie sa-si proiecteze speranta intr-un viitor mai indepartat.

    Schimbarile climatice sau incalzirea globala reprezinta unul si acelasi fenomen, dar numai primul descrie corect efectele climatice ale incalzirii globale. Cresterea temperaturii medii globale cu cateva grade NU conduce la efecte termice locale in acelasi sens. Nu incalzirea este esenta schimbarilor climatice.

    In consecinta, putem descrie corect ce prezic modelele climatice, dar si perceptia oamenilor asupra acestor schimbari poate fi descrisa corect. Daca vrem. Daca nu vrem, putem face o salata de informatii stiintifice, perceptii si prejudecati, sa le laudam sau criticam la gramada in functie de tabara politica (ideologica) careia ii apartinem. Asta e dezbaterea! Si nu poate ramane pur stiintifica daca e o dezbatere de interes public intens.

    • Nu-i chiar așa.

      Până prin 1980 teoria la modă era că emisiile umane de CO2 vor produce o nouă eră glaciară respingând căldura solară. Când au realizat că de fapr clima se încălzește, un suedez numit Bert Bolin a inventat „încălzirea globală”. La început iecologiștii numai că nu l-au sfâșiat… Dar cum clima chiar se încălzea în pofida tuturor „modelelor matematie”, predicțiilor și prorocirilor lor apocaliptice, au sărit cu toții fără grețuri în barca încălzirii gobale…

      Business-ul a mers ca uns până acum vreo 10 ani câmd clima Americii de Nord a intrat într-un proces de răcire ce contraice toate „modelel climatice” și teoriile la modă. La început au spus că prima iarnă neobișnuit de aspră urmată de o vară destul de rece e un „accident climatic” irepetabil. Cum s-a tot repetat ani în șir, s-a inventat „vortexul arctic”. Și ăsta era cvasiirepetabil. Numai că și ăsta s-a repetat. Se ajnsese situția disperată în care bancurile despre încălzirea globală dominau subiectele zilei. Treaba devenise insuportabilă acum vreo 2-3 ani..Când cineva îl folosea era privit ca un cretin și în cel mai fericit caz îi bușea râsul pe toți cei din jur. Așa că Agitptop-ul a dat poruncă strașnică să nu se mai folosească termenul de „încălzire globală” cu nici un preț, ci doar pe cel de „schimbări climatice”. Ideea e că indiferent că clima se răcește sau încălzește tot emisiile umane (& Trump of course) de CO2 sunt devină :)

      Termenul de încălzire globală a devenit în lumea progresiștilor anatema așa cum e cel de „negru”. Politic corect e „african-american”, respectiv „schimbări climatice”. Na lazanie!

      • Later Edit

        N-o lua prea personal. Curand, in alt context Contributors, cred ca o sa-ti pot raspunde asa cum mi-ar fi placut sa-ti pot raspunde acum. Sa auzim numai de bine!

  36. Managementul incendiilor sălbatice vs. suprimarea lor

    Dacă reușim să ne controlăm frica ancestrală și emoțiile terifiante provocate de un incendiu sălbatic*, atunci vom putea judeca în deplină cunoștință de cauză avantajele unui incendiu controlat.

    Un experiment fără precedent, desfășurat timp de 40 de ani într-o vale de peste 16,000 de hectare din Parcul Național Yosemite (California) demonstrează clar că managementul incendiilor, în loc de suprimarea lor, face zonele sălbatice mai rezistente la foc, beneficiind în plus de mai multă apă disponibilă și de rezistență la secetă.

    După o evaluare de trei ani a bazinului Illilouette Creek din parcul Yosemite, cercetătorii de la University of California Berkeley au concluzionat că o strategie care datează din 1973 de gestionare a incendiilor cu o minimă suprimare și aproape fără arderi preventive sau prescrise, a creat un peisaj mult mai rezistent la incendii catastrofale, cu o vegetație și o structură mai diversă a pădurilor și o creștere a stocării apei, în principal sub formă de pajiști în zonele curățate de incendii.

    Când focul nu este suprimat, se pot obține astfel mai multe avantaje: o creștere a fluxului de apă în bazinul hidrografic, creșterea disponibilității apei în aval, creșterea umidității solului, care îmbunătățește habitatul pentru plantele din bazinul hidrografic. Apoi, sporește rezistența la secetă a copacilor rămași și crește rezistența lor la foc, deoarece se creează bariere naturale anti-foc.

    Cercetătorii au mai constatat că și în anii de secetă acoperiți de cei 40 ani de studiu, bazinul menționat a reținut mai multă apă decât zonele similare din afara parcului. Această situația a însemnat mai multă apă în râul Upper Merced, care curge prin Valea Yosemite, într-un moment în care alte râuri din zonele înconjurătoare, fără un regim de management al focului, au avut un flux de apă constant sau în scădere.

    Explicația oferită de cercetători este aceasta: Pădurile sunt adânc înrădăcinate și au o suprafață mare de frunze, ceea ce înseamnă că ele sunt și însetate și capabile să ajungă la resursele de apă. Dacă incendiul îndepărtează 20% din cererea de apă din mediu, se eliberează astfel o parte din apă, care va efectua alte lucruri: reîncărcarea resurselor de apă subterană, susținerea diferitelor tipuri de vegetație, alimentarea apelor de suprafață.

    Sursa:
    Boisramé, G. et al., 2017, Managed Wildfire Effects on Forest Resilience and Water in the Sierra Nevada, Ecosystems, v. 20, no. 4, pp. 717–732.
    ________________________________
    *Prefer sintagma incendii sălbatice în locul celei de incendii forestiere, pentru că un incendiu sălbatic (wildfire) afectează, pe lângă păduri, și zone cu vegetații de ierburi sau tufișuri.

    • „incendii sălbatice” nu sună românește, pare o caracterizare a violenței incendiului. De altfel, sensul din engleză e ”incendii în sălbăticie”, nu neapărat incendii scăpate de sub control.

      Există în mod sigur termeni silvici care să poată acoperi și zonele cu arbuști, tufișuri și ierburi. Poate ”incendii de vegetație sălbatică”? Sau ”incendii de vegetație” pur și simplu, se poate spera că oamenii nu vor presupune că se referă și la miriști.

      • ”wildfire” e folosit cu sensul ”wildland fire” sau ”wilderness fire”. În Australia se mai spune și ”bush fire”,în Africa de Sud e ”veld fire” ș.a.m.d.

  37. California a depășit un record – are 129 milioane copaci uscați. O rețetă sigură pentru dezastru

    Pe 12 decembrie 2017, USDA Forest Service a anunțat că în California existau 129 milioane copaci uscați. La care trebuie adăugate imense cantități de ierburi și tufișuri uscate, rămase nearse din cauza suprimării incendiilor din anii precedenți. Cu alte cuvinte, s-a creat o bombă incendiară căreia îi lipsește doar fitilul pentru a exploda. Și explozia s-a produs luna aceasta.

    Vinovații nu trebuie căutați doar în direcția încălzirii globale, cum pretind anumite mass-media.

    Politicile ecologiste, care au fost concepute pentru protejarea pădurilor, sunt în realitate parțial responsabile pentru distrugerea lor, întrucât generează o creștere a materialului combustibil ars în incendii devastatoare.

    Lipsa unor strategii forestiere adecvate și politicile de limitare a exploatărilor forestiere în vederea răririi pădurilor sau a creării unor oaze de protecție fără copaci, au generat niște hățișuri atât de dense încât o singură scânteie e suficientă să aprindă vâlvătaia.

    Incendiile, odată declanșate, trebuie lăsate să-și consume tot combustibilul disponibil. Altfel, se consumă imense resurse materiale și umane pentru salvarea și acumularea crescândă a unor viitoare surse de foc.

    Suprimarea lor se impune numai pentru protejarea așezărilor umane.

    Dar, când mulți oameni aleg să-și construiască noile locuințe cât mai aproape de sau chiar în pădurile de conifere californiene, nu trebuie să ne mirăm că și acele case devin parte componentă a combustibilului incendiar.

    Rețeta pentru dezastru devine astfel sigură.

    https://www.fs.usda.gov/Internet/FSE_DOCUMENTS/fseprd566303.pdf

  38. Domnule profesor Crânganu,

    Poate că incendii de păduri au fost dintotdeauna, dar încălzirea globală este reală şi şansa de a se aprinde pădurile este mai mare azi decât era în era glaciară. Problema e că există o încălzire cu caracter cosmic (legată de anumite cicluri galactice) cu instalare relativ lentă, peste care se suprapun modificările climatice, ceva mai grăbite, cauzate de activităţile omului.

    Printr-un experiment teribil de simplu (ce poate fi făcut de orice om) eu demonstrez că există variaţii semestriale ale masei corpurilor de la suprafaţa Pământului. Mai exact masele au un maxim la data de 27 ianuarie şi un minim la 27 iulie. Aceste variaţii nu pot fi explicate decât în ideea că faimoasa „constantă” a gravitaţiei (G) variază în spaţiu în raport cu un punct situat pe direcţia constelaţiei Vărsătorului, pe care eu îl identific a fi chiar nucleul Galaxiei noastre. De ce nu coincide direcţia determinată prin acest procedeu pentru nucleul Galaxiei, cu direcţia determinată vizual, explic la adresa indicată mai jos.

    Dar dincolo de aceste variaţii semestriale ale masei corpurilor există şi o scădere a masei, respectiv a „constantei” G (zic eu), de la un an la altul. Experienţele mele acoperă câţiva ani şi ar trebui mai multe verificări pentru a avea certitudinea, dar forţa de gravitaţie slăbeşte în timp, având ca efect dilatarea geoidului, aşa cum afirma Wegener. Pe lângă aceste efecte scăderea parametrului G are ca efect şi o încălzire a corpurilor din sistemul solar.
    O prezentare mai amănunţită (dar nu academică, deocamdată) găsiţi la adresa: https://biransblogblog.wordpress.com/teoria-gravitodinamica-sau-mecanica-alconica/revelatii-experimentale/incalzirea-globala-si-gravitodinamica/

    Aş fi curios de părerea d-stră cu privire la acest subiect.

    Numai bine!

    Cu respect
    D. Bîrsan

    • Domnule Bîrsan,

      Părerea mea despre subiectul prezentat de dumneavoastră este negativă, iar întreaga demonstrație despre „teoria gravitodinamică sau mecanica alconică” (?!) mi se pare junk science.

      Când scrieți că ați folosiț un vechi ceas cu cuc „made in USRR”, salvat de la gunoi, pe care l-ați reglat (!) ”să parcurgă cadranul de două ori în fix 86.400 secunde (ziua solară medie)”, oricine v-ar întreba care vă sunt erorile de măsurare și cât de mult vă afectează ele constanta G sau alți parametri, de ex., „masa grea” a planetelor (există și o „masă ușoară”?).

      Apoi, când scrieți că forţa de gravitaţie slăbeşte în timp, având ca efect dilatarea geoidului, aşa cum afirma Wegener. , detectorul meu de baliverne a sărit brusc pe gradația „Alarmă maximă!!!”

      Pe scurt: ceea ce faceți și publicați se numește pseudo-știință. Încercați să discutați cu profesorii de geofizică de la Universitatea București (de exe., prof. Marian Ivan sau prof. Victor Mocanu) pentru a vi se explica unde greșiți.

  39. Mulţumesc de părerea emisă.
    Aveţi dreptate. Va trebui să îmbunătăţesc experimentul, dar şi prezentarea. Iniţial le-am scris funcţie de cum au evoluat lucrurile şi ideile, dar pentru a căpăta coerenţă va trebui uitat totul şi s-o i-au de la capăt. Necazul este că pentru a avea certitudinea este nevoie de mulţi ani, un singur ciclu experimental durând un an de zile.
    Deoarece cred în validitatea lui, voi continua observaţiile în următorii 5 ani şi abia atunci voi trage o concluzie finală.
    Am încercat să fac cunoscut acest tip de experiment poate s-ar mai găsi interesaţi şi de pe alte paralele ale Pământului. Dacă variaţiile masei ar fi variabile cu latitudinea ar fi posibil să fie vorba despre variaţii ale masei inerte, dacă sunt aceleaşi, indiferent de latitudine, atunci e vorba despre variaţii ale masei grele.
    Cât despre cauză, nu pot fi emise decât ipoteze, deşi ideea unei posibile variaţii a „constantei” gravitaţiei e tentantă.

    Numai bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro