joi, martie 28, 2024

Un paradox: Când energiile regenerabile se ieftinesc, electricitatea se scumpește!

Pentru orice problemă complexă există

o soluție care este clară, simplă și greșită.

H. L. Mencken (trad. pers)

După ce, pe 1 iunie 2017, Președintele Donald Trump a decis să retragă Statele Unite din Acordul climatic de la Paris (vezi detalii aici, aici sau aici), mass-media liberală s-a precipitat să publice știre după știre după știre despre ieftinirea energiilor regenerabile, solară și eoliană. Iată câteva exemple:

Intențiile distinșilor ziariști new-yorkezi (ca și a multor colegi de-ai lor de aceeași orientare politică) mi se par destul de clare:

Pe de o parte, Președintele Trump este pictat negativ (un „incult”, care nu vrea să țină seama, precum fostul Președinte Obama, de consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă).

Pe de altă parte, se prezintă opiniei publice un tablou roz, despre cât de mult au scăzut în ultimul timp prețurile panourilor solare și turbinelor eoliene.

Pe baza unor astfel de informații, oamenii așteaptă cu îndreptățire ca și prețurile electricității să scadă corespunzător. Numai că realitatea este exact pe dos: electricitatea a devenit mai scumpă, nu mai ieftină!!! Desigur, cititorii publicațiilor menționate nu au ocazia să citească și explicațiile acestei situații paradoxale.

Este adevărat că prețurile energiei solare și eoliene au scăzut precipitat între 2009 și 2017: cu 75% pentru panourile solare și 50% pentru turbinele eoliene.

Dar prețurile electricității au crescut cu:

51% în Germania, între 2006 – 2018 (Figura 1). Începând din anul 2000, Berlinul a subvenționat energiile regenerabile, eoliană și solară, cu $222 miliarde dolari.

24% în California, între 2011 – 2017 (Figura 2). Energiile regenerabile produc 20% din electricitatea totală.

peste 100% în Danemarca, începând din 1995, când s-a trecut la dezvoltarea pe scară largă a energiei eoliene;

63% în Australia, între 2007 – 2017, perioadă în care guvernul a cheltuit 8,5 miliarde dolari pentru a crește contribuția energiilor regenerabile cu 147%.

Figura 1. Prețurile electricității din Germania au crescut cu 51% în perioada 2006 – 2018.

Figura 2. Prețurile electricității din California au crescut cu 24%  (de 5 ori mai mult decât în restul  SUA)  în timpul dezvoltării energiei sale solare, 2011 – 2017.

O excepție majoră de la trendul general al scumpirii electricității în America este Texasul, epicentrul revoluției argilelor și locul unde fracturarea hidraulică se aplică triumfător pe scară largă. În perioada 2008-2017, prețurile gazelor naturale au scăzut cu 70%, iar cele ale electricității la consumator au scăzut cu 14%.

Ce rezultă din aceste tendințe contrarii? Dacă producerea energiilor eoliene și solare s-a ieftinit așa de mult, de ce prețurile electricității produse au crescut, în loc să scadă?

Michael Shellenberger, un cunoscut ecologist și candidat la postul de guvernator al statului California în alegerile din noiembrie 2018, a testat două posibile răspunsuri.

1. Ieftinirea electricității produse de soare și vânt este contracarată de scumpirea altor surse de energie – cărbuni, gaze naturale și nucleară. Astfel, eventualele câștiguri au fost eliminate, producând o creștere generală a prețului electricității.

Ipoteza aceasta nu rezistă confruntării cu realitatea.

Datorită revoluției argilelor, în 2016, prețul gazelor naturale din Statele Unite a fost cel mai scăzut în ultimii 20 ani. Per total, gazele s-au ieftine cu 72% între 2009 și 2016. În aceeași perioadă, prețul gazului rusesc la granița Germaniei a scăzut cu aproape 50%.

2. S-ar putea ca paradoxul din titlul articolului să fie provocat de închiderea unor centrale nucleare, rezultând în prețuri crescute ale electricității.

Ipoteza aceasta se bazează pe faptul că statele care produc masiv energie nucleară – Franța, Suedia, Coreea de Sud, Illinois –  au unele dintre cele mai mici prețuri ale electricității.  De exemplu, în Franța un kWh costă 24,63 cenți, cu 43% mai puțin decât în Germania, iar electricitatea din Illinois este mai ieftină cu 42% decât cea produsă în California.

Începând din 2010, Germania renunțat la 5 centrale nucleare și 4 reactoare de la alte centrale în funcțiune care producea 10.980 MW. California a închis o singură facilitate nucleară, cu o capacitate instalată de 2.140 MW.

Și această ipoteză nu rezistă testului realității energetice: prețurile cărbunilor și gazelor naturale, care au înlocuit uraniul, au rămas relativ scăzute, deci nu puteau contribui la scumpirea electricității.

Atunci, ce se-ntâmplă? Nu cumva cele două energii regenerabile, în ciuda ieftinirii lor, produc paradoxal o scumpire a electricității pe care o generează?!

Un posibil răspuns a fost sugerat de un economist german, Lion Hirth, încă din 2013[1]. Analizând dinamica dezvoltării energiilor solară și eoliană, Hirth a estimat că  se vor înregistra scăderi semnificative ale valorii lor economice pe măsură ce devin o parte tot mai importantă a mixului energetic. Cauza? Energiile solară și eoliană sunt eminamente variabile[2], ceea ce afectează substanțial valoarea lor de piață, care scade odată cu creșterea ratelor de penetrare a pieței.

Mai simplu spus, atât soarele, cât și vântul, produc prea multă energie atunci când oamenii nu au nevoie de ea și prea puțină atunci când este necesară.

Acum doi ani am prezent această situație, botezând-o efectul gâtului de rață și folosind un exemplu din California[3]. Adăugarea unor cantități variabile de energie solară în rețea creează probleme, în special în zilele când cererea de electricitate este relativ mică, iar producția de energie regenerabilă este mare. Când soarele apune și majoritatea oamenilor se întorc acasă, aprinzând luminile și pornind diferite aparate electrocasnice, apare o creștere rapidă a cererii de electricitate. Energia solară nu mai este suficientă și atunci, „gâtul raței” necesită menținerea au relanti a unui grup masiv de resurse energetice, cu un mare grad de flexibilitate, care să poată fi pornite quasi-instantaneu.

Revenind la Hirth, el a estimat că valoarea economică a energiei eoliene în rețeaua europeană va scădea cu 40% atunci când rata de penetrare va atinge 30% din electricitatea totală produsă, pe când valoarea energiei solare va suferi un declin de 50% când aceasta va reprezenta doar 15% din mixul electric (Figura 3).

Figura 3. Scăderea valorii economice a energiilor eoliană și solară pe măsura creșterii ponderii lor în mixul energetic. (Adaptat după Hirth, 2013)

Confirmarea modelului Hirth a venit în 2017, când procentajele de energie eoliană și solară au atins 53% în Danemarca, 26% în Germania și 23% în California. Cele două țări ocupă locurile 1 și 2 în clasamentul celei mai scumpe electricități din Europa (30.5 cenți/kWh).

Iar californienii (vezi Figura 2) plătesc pentru factura electrică de 5 ori mai mult decât restul statelor americane, dar aproape jumătate (16,2 cenți/kWh) față de „campioanele” Europei. Numai că ziariștii de la The Los Angeles Times (călcând parcă pe urmele colegilor lor de la The New York Times) au raportat anul trecut creșterea prețurilor la electricitate fără să o conecteze cu creșterea energiilor regenerabile. Economistul James Bushnell, de la University of California at Berkley, a criticat sever această „scăpare din vedere” :

Povestea cu privire la modul în care sistemul electric din California a ajuns în starea sa actuală este una lungă, dar factorul dominant în politica de electricitate a fost, fără discuții, accentul pus pe dezvoltarea surselor regenerabile de producere a electricității.

Mai trebuie remarcat încă un aspect remarcabil, al paradoxului din titlu: în acele state americane, unde vântul și soarele cunosc o penetrare substanțială, prețurile electricității ar fi crescut mult mai mult dacă nu ar fi intervenit simultan o ieftinire substanțială a gazelor naturale produse prin fracturare hidraulică.

Am menționat mai sus că, începând din anul 2000, Germania a subvenționat energiile regenerabile cu $222 miliarde dolari. Dar când guvernul de la Berlin a decis, în 2012, să reducă subvențiile solare, industria respectivă a intrat în picaj. De atunci și până azi, aproape fiecare producător major de panouri solare din Germania a intrat sub apă atunci când noile capacități au scăzut cu 90% și noile investiții cu 92%. Circa 80.000 lucrători – 70% din totalul forței de muncă din energia solară – au fost concediați.

Când și energia eoliană se va confrunta în anul 2020 cu sistarea subvențiilor pentru circa 5.700 turbine (dintr-un total de aprox. 29.000), continuarea funcționării lor va deveni ne-economică pe baza actualelor prețuri de pe piața electricității.

Cei care au sperat că noua coaliție guvernamentală din Germania va salva industriile energiilor regenerabile prin continuarea subvențiilor au fost dezamăgiți să afle că noul ministru al economiei a indicat în luna aprilie a.c. că nu mai există această posibilitate. De ce? Pentru că costurile pe care ar trebui să le suporte economia germană pentru a-și îndeplini visurile tranziției la regenerabile sunt estimate la 2 -3 trilioane euro până în 2050.

Experiența Germaniei este replicată în toată Europa – pe măsură ce scad subvențiile,  scad și investițiile în turbine eoliene și panouri solare, scad și joburile în aceste industrii.

CONCLUZII

Celebrul ziarist american H. L. Mencken -supranumit „Înțeleptul din Baltimore” – a intuit o situație paradoxală: orice problemă complexă are o rezolvare clară, simplă și …greșită! Problema încălzirii globale antropogene are, aparent, o soluție clară și simplă: toți combustibilii fosili trebuie înlocuiți imediat cu energii regenerabile. Ce poate fi mai simplu și mai clar decât atât?! Numai că, după cum am încercat să demonstrez mai sus, soluția propusă are și un defect major: duce la scumpirea electricității, chiar dacă energiile regenerabile se ieftinesc pe zi ce trece.

Dar nici ultima propoziție nu e chiar 100% corectă. În lumea reală a afacerilor și comerțului, costul regenerabilelor devine prohibitiv în lipsa subvențiilor de stat. Unul dintre cei mai bogați oameni din America, Warren Buffet, a explicat în 2014 cum stă treaba cu subvențiile:

În industria energiei eoliene noi primim subvenții dacă construim o mulțime de ferme eoliene. Aceasta este singura rațiune pentru care le construim. Fără subvenții, nu ar avea niciun sens.

Își mai aduce cineva aminte de Președintele Obama și de cele $535 milioane dolari pe care le-a acordat în 2009 sub formă de împrumut companiei Solyndra din California pentru a produce niște panouri solare „nemaivăzute”? În doar doi ani, compania a tocat banii primiți de la Președinte (plus alte $25,1 milioane din partea statului California) și a dat faliment, fără să producă nimic pentru poporul american. Presa liberală a închis ochii la faptul că Obama a donat peste jumătate de miliard dolari prietenilor săi de la Solyndra pentru a mai cumpăra niște voturi. Păi dacă făcea treaba asta Președintele Trump, presa liberală „behăia” mai rău decât celebra Mioriță, căreia de trei zile-ncoace, iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace…

În lumea imaginară a politicienilor și ideologilor ecologiști, regenerabilele nu sunt doar rezonabile ca preț, ele sunt inevitabile. Diferența dintre costurile reale și cele imaginare  se numește wishful thinking. Acest sentiment este indus nu doar de anumite mass-media, ci și de unele exerciții academice, care pun o ștampilă de autoritate pe credințele ideologilor.

Aș vrea să închei revenind la rolul ziariștilor care raportează despre scăderea prețurilor panourilor solare sau ale turbinelor eoliene fără să menționeze concomitent și efectul advers al scumpirii electricității.

Cu sau fără intenție, acești ziariști fac un deserviciu opiniei publice și politicienilor cu putere decizională, creând un tablou fals al celor două energii și generând speranțe deșarte că everything will be all right. Nu cred că acești ziariștii sunt analfabeți energetici, ci mai degrabă sunt părtinitori. Când apare orice ocazie de a critica combustibilii fosili ori pe Președintele Trump,  „ignorantul” consensului experților climatici, aceiași ziariști găsesc spațiul tipografic necesar pentru a-l înnegri cu tot ce este mai lugubru, sinistru, ori pesimist[4].  Cu alte cuvinte, ziariștii dintr-o „anumită parte a presei” ignoră intenționat deontologia profesională, cântând melodia preferată a corectitudinii politice: energii regenerabile – bine, combustibili fosili – rău.

Poate că ziariștilor respectivi nu le-ar strica să parcurgă un studiu publicat luna trecută de trei cercetători portughezi: Have fossil fuels been substituted by renewables? An empirical assessment for 10 European countries. Studiul ilustrează dificultățile cu care se confruntă managerii energetici din 10 țări europene, obligați să contracareze natura intermitentă a vântului și soarelui prin instalarea de noi capacități bazate pe combustibili fosili, în principal, gaze naturale. Pe măsură ce economia globală tranzacționează către o electrificare 100%, centralele bazate pe gaz – permanente, gata să opereze în orice moment – vor continua să se dezvolte. Adică, pe termen lung, va avea loc o creștere a combustibililor fosili arși pentru producerea electricității.

Poate că ziariștilor respectivi nu le-ar strica să parcurgă și studiul cercetătorilor de la Rochester Institute of Technology și Carnegie Melon University, intitulat Bulk Energy Storage Increases United States Electricity System Emissions. Ar putea să recunoască (probabil) că stocarea energiei (în baterii, apă pompată, aer comprimat, sare topită) ascunde un secret murdar:  emisiile de CO2 de astăzi sunt mai mari decât dacă nu ar fi avut loc niciun fel de stocare energetică în SUA. Un alt studiu, The impacts of storing solar energy in the home to reduce reliance on the utility, publicat în 2017, analizează stocarea energiei solare în locuințele din Texas. Toți parametrii fiind egali, stocarea rezidențială crește consumul anual de energie cu 324 – 591 kWh/locuință și emisiile anuale de gaze cu efect seră per locuință cu 153 – 303 kg CO2, 0,03 – 0,20 kg SO2 și 0,04 – 0,26 kg NO2. Cu alte cuvinte, stocarea energiei în casă nu reduce automat consumul energetic sau emisiile poluante.

O tehnologie „verde”, mult lăudată și dătătoare de speranțe ecologiste, trebuie revăzută fără ochelari verzi, pe bază de date concrete nemachiate jurnalistic.

În fine, poate că ziariștilor respectivi nu le-ar strica să parcurgă și un raport publicat în noiembrie 2017 de Environmental Progress. Autorii – ecologiști! – analizează evoluția intensității de carbon energetic (CO2-ul  emis per unitate de energie consumată) din 68 de țări cu începere din 1965. Contrar așteptărilor, ei n-au găsit nicio corelație între adaosurile de putere regenerabilă și intensitatea de carbon a energiei. În ciuda numeroaselor instalări de panouri solare și turbine eoliene, intensitatea carbonului a rămas neschimbată. Și atunci, mă întreb, de ce se mai bat unii cu cărămizile ecologice în piepturile lor verzi pentru înlocuirea imediată a combustibililor fosili cu ceva care, în realitate, nu servește corectitudinii lor politice (combustibili fosili – rău; energii regenerabile – bine) ?!

Cu astfel de formatori de opinie, precum ziariștii de mai sus, polarizarea societății este asigurată pe termen lung.[5]

NOTE________________


[1] Hirth, L., 2013, The Market Value of Variable Renewables, Energy Policy, v. 38, pp. 218-236.

[2] Adică intermitente, difuze, diluate, fluctuante și nedisponibile oricând, pe scurt sunt energii nedemne de încredere.

[3] Cranganu, C., 2016, Riscă „energiile curate” să deraieze eforturile de încetinire a încălzirii globale? Despre efectul „gâtului de rață”

[4] Când numai găsesc nimic serios de criticat în activitatea de un an jumate al „anti-occidentalului” Trump, ziariștilor liberali le mai scapă și câte o apreciere foarte pozitivă:

TOP STORIES

Wednesday, June 20, 2018 7:19 PM EST

Trump’s Ace in the Hole in Trade War: A Strong Economy

The U.S. economy is the strongest it’s been in years, while growth elsewhere is slowing. That could help President Trump in trade battles.

The American economy has picked up speed and is now on course to expand this year at the fastest rate in more than a decade. That acceleration gives President Trump a stronger hand as he contemplates more tariffs and takes an increasingly confrontational approach with China, Canada, Mexico and other trading partners.

[5] Cranganu, C., 2016, Schimbările climatice și polarizarea opiniei publice. Despre efectul vești bune vs. vești proaste

Cranganu, C., 2015, Schimbările climatice și percepțiile lor culturale: Sunteți egalitarist, fatalist, ierarhist sau individualist?

Distribuie acest articol

185 COMENTARII

    • Foarte bine le face!

      Comnunism le trebuie?! OK, Dar atunci măca să aibă ocazia să se mai înfrupte un pic și din raționalizare…

  1. Cum „de ce se mai bat unii cu cărămizile ecologice în piepturile lor verzi pentru înlocuirea imediată a combustibililor fosili „?
    Findca se castiga bani!! Sau se castigau!!!

    Caci mi se pare ca brusca scadere a entuzismului german fata de energiile verzi se datioreazxa faptului ca , oricum, producatorii germani erau inlcuiti de porducatorii chinezi. Adica „verzii” au subvfentinata de fgpast producatorii germani. Si presupun ca din banii astfle castigai au fots „sponsorizati” si ecologistii cei agitati.

  2. In ciuda hype-ului creat de industria „verde”, se vede tot mai clar ca jmecheria cu energia solara si eoliana este doar un mare hoax, dar unul care-i plateste extrem de bine pe oamenii de afaceri conectati la politicieni.

    Ar fi interesanta si o analiza amanuntita cu jmecheria cu certificatele pt. emisiile de carbon tranzactionabile la bursa – in fapt un impozit la scara globala pe orice.

    • Nu intzeleg de ce „jecmaneala” vorbeshti. Nu doar nu esti „jecmanit” ci esti chiar ajutat cu firele care te aprovizioneaza cu electricitate. Esti liber sa le tai cand vrei si nu vei mai plati nimic. De fapt guvernul ar trebui sa ti le taie si sa te lase sa te descurci singur cum poti. Eu le-am taiat deja si generez electricitatea cu panouri solare si o mica turbina eoliana. Innainte de a o folosi stochez electricitatea in acumulatori. Tu esti liber sa-ti produci electricitatea cu un motor de automobil care sa antreneze un generator. Motorul iti poate si incalzi casa iarna. Dupa ce instalezi motorul si cumperi si benzina necesara vom vedea care dintre noi este mai „jecmanit”.

  3. Cand T. A. Edison a pus la punct fabricatia primelor sale becuri,costurile de productie depaseau 2 dolari bucata, cu mult peste posibilitatile oamenilor in acea vreme. Cu timpul, marindu-si productia si optimizand procesele a reusit sa coboare costurile de productie sub pretul lumanarilor.
    Cand Stephenson a construit prima sa locomotiva, care trebuia sa aduca la suprafata carbunii din minele britanice, costurile de Transport depaseau de doua ori cele necesare cu folosirea cailor.
    Cand Micheaux a realizat prima bicicleta moderna costul de vanzare era apropiat de cel al unei carute cu patru roti, nu doar doua.
    Nimic din ce e bun, nu e la inceput prea accesibil ca pret.

    • Aveți cumva și niște cifre despre eventualele subvenții din bani publici primite de inventatorii menționați? Nu cumva acele minunate invenții s-au impus prin merite proprii, autentice, fără propagandă politică?

      • Articolul dvs e despre energie („petrolul e cel mai bun”) sau despre politică („Trump e cel mai bun”) ? Sau despre ambele? :)

      • E foarte greu să umpli ceva ce este deja plin! Înlocuirea unui sistem funcțional cu un altul mai bun e un proces laborios. Să muți buda din fundul grădinii în closetul din apartament e mai ușor decât să schimbi ulterior plutitorul învechit din spatele faianței de pe perete cu unul mai economic.
        Înlocuirea calului cu locomotiva sau cu mișodiera, iar a opaițului cu becul electric ar fi trebuit să fi fost mult mai rapid realizate decât ne-am aste acum. Și totuși au fost multe greutăți.
        Stephenson a apelat la banii publici. Locomotivele erau, până la decizia de a construi o cale ferată pentru transportul de persoane intre Liverpool și Manchester, mai ales lente, destinate greutăților mari. The Rocket a convins însă autoritățile insulare să investească în locomotivele autonome în defavoarea transportului cu ajutorul unui cablu, așa cum era prevăzut.
        Ernest Michaux și-a promovat bicicleta, nu cu bani publici, dar cu susținerea decisivă a baronului Drais de Sauerbrunn, inventatorul drezinei premergătoare a bicicletei, a cărui contacte în administrația franceză și a Reichstagului i-au făcut posibilă obținerea licențelor și a patentelor necesare. Am putea spune că a fost chiar ceva corupție… poate, dar a meritat! Mai târziu a apărut tracțiunea „pe spate” cu lanț, iar Dunlop a descoperit pneurile. Ambele au fost susținute cu bani publici.
        Edison primea lume bună la atelierul său de genii din Menlo Park: primarii marilor orașe de pe coasta de est, politicieni, industriași. Deși discipolul său, Nikola Tesla, intuise bine că transportul curentului alternativ e mai avantajos, prin relațiile sale Edison si-a impus viziunea sa, folosind curentul continuu la iluminatul public al orașelor americane. A fost trafic de influență, dar fără asta invențiile lui Edison ar fi rămas probabil într-un scrin prăfuit.
        Greutăți în promovarea invențiilor lor au avut și Franklin, deși era politician de vârf, și Graham Bell, electromagnetii săi din galenele telefonului erau suspectați a fi fost furați, chiar și lui Samuel Morse nu i-a fost ușor să înlocuiască curierii administrațiilor cu telegraful. Toate marile invenții au avut nevoie și de o doză de noroc pentru a ajunge cunoscute.
        Azi trăim într-o lume cu procese clare, în care până și „norocul” e cuantificat și programat. Și totul e convertit în costuri. Astăzi nu se pot face 2km de autostradă exclusiv din fonduri private. Mai ales când alături există deja o arteră de circulație. A avea pretenția ca o nouă invenție, oricât de revoluționară ar fi, să se poată impune doar prin beneficiile pe care le poate aduce, e pur și simplu fantezist.

        • Nu-i deloc așa.

          Stephenson consturise și vânduse în câștig peste 20 de locomotive și diferitie căi ferate pentru mine de până la 15 km lungime între 1814 și 1821. 1821 e anul în care parlamentul britanic decide construiea căii ferate de 40 de km Stockton – Darlington. Apoi e important faptul că guvernul englez a CUMPĂRAT la prețul pieței și nu a subvenționat nimic. Nimeni nu a trebuit să pună taxe pe cai ca să le facă loc locomotivelor. Ele și-au câștigat locul în lume prin meritele și eficiența lor. Iar căile ferate britanice erau construite și exploatate de companii private, până la naționalizaea lor de câtre socialiști în 1948.

          La fel la faza cu Edison sunteși bine de tot pe arătură. Nu a pimit nici un fel de subvenții. Nu au trebuit puse taxe pe feștile, făclii, lămpi cu gaz și lumânări. Orașele au cumpărat sistemele sale de iluminat public la prețul pieței după ce Edison le producea deja de ceva timp cu profit. Oricum soluția lui Edison cu curent continuu, pe care au cumpărat-o autoritățile publice prin corupție sau datorită reputației lui Edion s-a dovedit un drum înfundat. Azi toată lumea folosește soluția lui Westinghouse cu curent altenativ. Care a fost intesn ridiculizată de Edison și de iexperții autoritățior publice ale epocii. Un argument în plus împotriva oricărei forme de subvenții de stat: Autoritățile publice au oricum tendința natuală să aleagă întotdeauna varianta proastă indiferent că e sunt sau nu subvenții la mijloc.

          La fel cu bicicletele: S-au impus rapid fără a fi necesar să se pună taxe pe mersul e jos :)

          Altceva mai aveți pe tarabă?!

            • Păi nu mi-ați arătat unde sunt subvențiile sau taxele pe concurență așa um face azi prorgesimea europeană și nu numai…

              P.S. : Că tot veni vorba de subvenții. Avurăm acum două săptămâni o discuție despre modul în ce sunt subvenționate ilegal marile concerne europene. Caz particular VW pe care-l urmăresc de multă vreme cu interes și simpatie căci de pe urma sa scot ocazional un bănuț cinstit „șpigulându-i” (vorba lui Menahem Mendel, dacă ați citit Șalom Alehem) acțiunile.

              Vineri au închis cu o cădere de peste 18% față de începutul anului.

              http://money.cnn.com/quote/quote.html?symb=VLKAY

              Așa um vă spneam la

              http://www.contributors.ro/global-europa/un-anti-occidental-la-casa-alba-rela%C8%9Bii-proaste-cu-europenii-si-canadienii-laude-pentru-kim-cel-%E2%80%9Efoarte-talentat-si-iubitor-de-popor%E2%80%9D-%C8%99i-interes-pentru-putin/#comment-346313

              Vor continua să cadă voinicește până pe la mijloc de Iulie când guvernul german va pune la bătaie fondurile de pensii ale dumneaoasră, al d-lui Neamțu Țiganu și al altor moflujui inocenți de pe acolo pentru ca VW să poată continua să vândă în SUA mașini cu vreo 30% mai ieftine ca-n Germania :)

            • Švejk,
              Acum 200 ani nu exista fiscalitatea diferențiată ca instrument de reglementare administrativ. Să o invoci totuși, poate fi considerat cinism, dar să insiști sigur nu e o dovadă de inteligență. Decidenții aleși democratic țin cont de părerea specialiștilor, nu a lui Švejk. Și e bine așa, căci riscul unor decizii false e de 3%. Petrolul a impulsionat timp de două secole descoperirile umanității, dar considerând complexitatea lumii de azi petrolul devine pe zi ce trece acea soluție clară, simplistă și greșită. Case closed!

              P.S. Valabil și pentru poveștile matale cu VW.

            • @Hantzy

              Aași pretins că acum 100-200 de ani existau subevnții de stat penru marile desoperii tehnologice ale epocii,Unde sunt ele?! De ce nu aveți tăria de a recunoaște atunci când greșiti cu sau fără intenție?! Apoi de ce e „cinism” invocarea fiscalității echitabile?!

              Firește că sunteți pe deplin responsabil de idioțeniile pe care le comit aleșii dumneaoastră. Faptul că că aburesc cu chestii ieftine sau cu talent nu e nicidecum o cricumstanța atenuantă. În orice caz, recomandarea mea e să vă utilizați cât mai frecvent organul dntre urechi. Care în mod cert nu-i acolo doar ca să oprescă șuieratul vântului. Adică analizați cu spirit crtic tot ce zi iexperții ăia: Dacă are sense ceea ce zic, e excelent. Daă nu, trebuie să învățați să reacționați în mod diferit față de o oaie. E până la urmă viitorul dumeanvoastră în joc.

              În ce privește VW v-am explicat cum anume își bat autoritățile germane (cu iexperții lor cu tot) joc de viitorul dumenavoastră risipindu-vă aiurea fondurile de pensii. Tot ce v-am spus acum 2 săptămâni se împlinește la milimetru. V-am ofeit de asemenea o soluție pentru a mai recupera ceva din pagubă. Firește însă că e dreptul dumenaoastră suveran să vă lăsați jumulit, prvindu-l pe măcelar cu încrederea godacului din curtea abatorului și sperând în niscai miracole. Poate n-ar strica să vă apucați să jucați la Loto. Șansele să luați potul cel mare sunt totuși mai ridicate :)

        • @Hantzy – Astăzi nu se pot face 2km de autostradă exclusiv din fonduri private.

          Viaductul de la Millau are 2,5 km și a costat 400 mil.euro, cu finanțare exclusiv privată. Dacă-l făcea statul, costa peste 1 miliard. Chiar și în Germania s-a construit autostradă privată cu 7 mil.euro/km în condițiile în care statul german le construiește cu 8 mil.euro/km.

          Numai că statul german își oprește integral accizele pe carburanți și face concurență neloială cu autostrăzile lui ”gratuite”, în timp ce autostrada privată trebuie să perceapă și taxe, în condițiile în care accizele pe carburant merg în continuare integral la stat. Prin 1968, Ceaușescu a compromis exact în același mod o încercare timidă de privatizare a comerțului. Dar admit că Merkel s-a inspirat cel mai probabil de la Honecker, nu de la Ceaușescu.

          • Nu te fă că nu înțelegi, Harald. Pentru Viaductul Millau sau Karwanken Tunnel, deși realizate cu bani privați, ordonatorii de credite rămân tot administratorii naționali. Nu despre eficiența sistemelor e vorba, ci despre amploarea proiectelor. Oricât ar fi ele de bune, impunerea lor doar prin efectul lucrativ imediat e imposibilă. Când nu ai cu ce bate un cui și un pantof cu toc poate deveni ciocan. Când ai ciocan, nu-ți trebuie neapărat un percutor pneumatic. Și nici nu-ți pasă dacă bocaneala îți deranjează vecinii. Dar cineva trebuie să ia o decizie și e corect să îți dea amendă pentru zgomot.

            • @Hantzy – numai dacă locuiești în cuștile de iepuri construite de Ceaușescu și de Honecker e nevoie de cineva care să-ți dea amendă pentru zgomot. Cine locuiește într-o casă pe pământ, poate bate liniștit cuie, fără aprobarea expresă a guvernului.

              Drumurile și căile ferate sunt astăzi monopol de stat exact cum era în vremurile comuniste comerțul alimentar monopol de stat. Și cu aceleași rezultate.

              Exact ce susții tu acum cu drumurile pe care nu le poate face decât statul, asta susținea taică-meu în 1990 despre aprovizionarea cu alimente: ”adică ai să-mi spui că dacă statul, care are toate mijloacele și capacitățile de producție și toate statisticile necesare spre a ști nevoile populației, nu e capabil să asigure alimentele decât pe cartelă, vor fi în stare 50 de agenți economici privați, ba încă și în concurență unii cu alții, să le asigure la liber, în cantități nerestricționate și fără subvenții?”

              Taică-meu făcuse la școală ”marxism-leninism” și ”socialism științific”, iar înțelegerea lui privind fenomenele economice pe acele cursuri se baza. Scuza ta care e? :)

            • Harald,
              Dacă nu ți-e clar că e vorba doar de niște inofensive și imperfecte analogii, ți-o spun explicit. Ca să nu mai te legi de chițibușuri și sa cauți nod în papură. Divagatiile dumitale, deși încearcă să ocolească adevărul, de fapt îl confirmă.

          • @Hantzy – analogiile tale sunt la fel de lipsite de realism ca și argumentele. În realitate ești promotorul unui etatism / socialism pe care nu-l poți susține cu argumente reale și-atunci apelezi la tot felul de artificii logice. Poți avea ultimul cuvânt, dacă ții neapărat, dar acel ultim cuvânt va fi întotdeauna o mistificare, din câte s-a văzut până acum :)

    • @Hantzy – iar când Siemens a instalat primele baterii grid-size, a descoperit că nu există pe toată planeta asta destui bani publici pentru subvențiile de care ar avea ei nevoie :)

      • Minciuna asta am mai auzit-o. Se calculeaza cata energie trebue stocata in toata lumea apoi se constata ca nu exista destul Litiu sau subventii pentru stocarea ei. Atat doar ca energia poate fi stocata si fara Litiu si fara subventii. Mashinile electrice pot fi dotate cu trolee cum trenurile sunt deja. Am spus in trecut ca exista deja 3 tipuri de trolee care pot fi folosite si modernizate. Recent Suedezii au experimentat al 4-lea model de troleu cu toate ca erau suficiente cele 3 deja existente. Trenurile merg mii de km alimentate de troleu cu 350 km/h prin China. Si pe auto-strazi pot fi montate fire pentru aprovizionarea electro-mobilelor si prin unele orashe chiar circula tamvaie si troley-buse. Energia poate fi stocata si chiar este pompand apa la deal in hidrocentrale cand vantul bate prea tare si este exces de energie eoliana. Islanezii fac electroliza apei de mare si astfel stocheaza energia folosind hidrogen nu Litiu. Se pot constui conducte pentru transportul hidrogenului cum exista deja conducte pentru transportul gazelor. Hidrogenul comprimat este supra-conductor la temperatura camerei deci acele conducte ar putea transporta nu doar hidrogen ci si electricitate fara pierderi fiind supra-conductoare. Daca acele conducte vor fi constriuite electricitatea va putea fi transportata la mii de km fara pierderi deci energia solara va putea fi transportata si folosita si noaptea fara sa fie stocata.

        • @Munteanu – în cât timp se amortizează o cale ferată nou construită? Tu nu vezi că în 150 de ani guvernele europene nici măcar n-au reușit electrificarea căilor ferate confiscate de la proprietarii lor? Ai idee cu cât ar crește costul transportului pentru orice marfă de pe lumea asta, dacă ar fi exclusiv electric?Tu nu vezi că nu se generalizează electrificarea nici pentrru căile ferate actuale deja existente? Cu toate că sistemele energetice naționale actuale sunt cât se poate de eficiente, în lipsa bateriilor.

          Franța a construit căi ferate electrice noi în ultimii 40 de ani, dar pe bază de centrale nucleare, nu pe bază de regenerabile Și chiar și așa, acum pare tentată să închidă mii de kilometri de linii regionale, la fel cum a făcut UK în anii ’60. Datorită aceleiași administrări incompetente din partea statului. Chiar crezi că ar putea construi în următorii 40 de ani de zeci de ori mai multe rețeke electrice decât a construit în precedenții 40?

          Ai un sistem de alimentare cu energie care funcționează la costul X, dar tu vrei să funcționeze la costul 3X, cu baterii grid-size alimentate de regenerabile. De unde iei diferența de bani? Pui taxe pe energia electrică la nivelul la care sunt acum accizele pentru produsele petroliere? Ai încercat vreodată să pui niște cifre pe hârtie?

          • Draga Harald, cu regenerabilele mai scap dar de cate ori sustin energia nucleara pe care o sprijin cat pot domnul Cranganu ma cenzureaza. Nici energia nucleara nu produce bioxid de carbon deci ar trebui extinsa cat mai mult dar nu da voie domnul Cranganu si Bibi Netanyahu care a si bombardat un reactor nuclear construit de Francezi in Iraq si altul construit in Syria. Am trimes deja doua comentarii despre succesele nucleare ale Frantei si Rusiei dar au fost cenzurate.

            • @Munteanu – și eu susțin energia nucleară, iar Dl.Crânganu nu-mi cenzurează acele comentarii. Mi s-a întâmplat să mă mai lase nervii câteodată și să includ în comentarii detalii prea semnificative despre experiențe personale cu diverse persoane și companii, dar a doua zi, ”la rece” chiar am apreciat faptul că Dl.Crânganu nu publicase acele comentarii.

            • Datorită diferenței de fus orar și faptului că nu sunt mereu disponibil, o mare parte din comentarii sunt moderate de administratorul platformei Contributors.ro.

          • Draga Harald, primul TGV era alimentat cu kerosen si producea electricitatea la bord cu o turbina ca cea de helicopter. Probabil ca este mai ieftina si mai buna electricitatea furnizata de fire prin troleu cu toate ca firele au costat destul dar probabil kerosenul era mai scump. In legatura cu caile ferate inchise iar domnul Cranganu m-a cenzurat cand am spus ca linia ferata de mare viteza Chicago-Los Angeles a fost sabotata intentionat probabil de vre-un petrolist care nu a fost nici-o-data prins. A derait trenul „California Zephir” au murit oameni si calea ferata a fost inchisa si sabotorul cautat de politie dar nici-o-data prins. Alte trenuri sunt sabotate mai subtil si legal. Trenul accelereaza si franeaza mereu astfel incat ajunge sa consume mai mult decat un automobil. TGV si multe tramvaie recupereaza energia irosita prin franare si astfel consuma mai putin decat trenurile regionale intentionat tinute innapoiate si ineficiente de sabotorii pertolishti.

            • @Munteanu – electricitatea ”prin fire și troleu” e bună și ieftină doar dacă ai deja firele instalate. Altfel, chetuielile de capital necesare pentru instalarea firelor sunt destul de mari încât să nu se justifice decât în puține locuri. Programul francez de construire de LGV este super-ambițios, se derulează de zeci de ani cu rezultate remarcabile, dar ar mai necesita alte câteva sute de ani în ritmul actual, pentru ce vrei tu.

              De altfel, asta e o caracteristică generală a comentariior tale: ignori total costurile aferente soluțiilor pe care le propui. Pentru tine totul e gratis, exact ca pentru un copil de 3 ani care nu știe decât că vrea o anumită jucărie, el încă nu concepe ideea că acea jucărie are un preț.

            • @Munteanu – un exemplu concret despre trenurile TGV: după 40 de ani de construit LGV există trenuri Londra – Marsilia (prin Lille Europe și Paris) dar încă nu există Paris – Madrid, deși s-au construit LGV Madrid – Barcelona și Barcelona – Perpignan. Pentru Perpignan – Montpellier mai vedem după 2025, abia ulterior va putea exista un TGV Paris – Madrid.

              Europa asta chiar e imensă, cele câteva mii de km de căi ferate LGV construite până în prezent reprezintă doar o picătură într-un ocean.

            • Mi se pare ca ecartamentul in spania e diferit, de acea nu este tren Paris-Madrid. Dar exista pana in Amsterdam, Bruxelles, exista Bruxelles – Frankfurt, sunt cam scumpe si subventionate.

            • @ion – numai ecartamentul ”tradițional” în Spania este diferit, 1.668 mm. Au vreo 12.000 de km pe ecartamentul ăsta, dar au și vreo 3.000 km pe ecartament standard de 1.435 mm, iar liniile de mare viteză Madrid – Barcelona și Barcelona – Perpignan sunt pe 1435 mm. Perpignan e deja în Franța, de altfel.

              Ambele linii menționate sunt electrificate la 25 kV și 50 Hz, la fel ca în Franța, tocmai pentru ca în viitor să fie folosite de TGV.

          • Draga Harald, aici ai dreptate. Refuz sa ma gandesc cat costa amortizarea unei cai ferate noi construite deoarece zilnic sunt distruse atatea cai ferate perfect functionale si amortizate deja si linii de tramvai deja electrificate si amortizate. ( Vezi Constanta, Ploieshti, etc ) Nu cred ca o cale ferata fie ea si de mare viteza costa mai mult decat o auto-strada din alea care totata presa de dreapta tipa ca nu sunt destule in Romania si chiar daca prin absurd ar costa mai mult calea ferata se uzeaza mult mai incet decat auto-strada care trebue mereu re-asfaltata si nu numai. Probabil LGV din Franta s-au amortizat mai repede decat liniile vechi construte prost cu traverse de lemn iar in Spania si Japonia liniile vechi aveau ecartament redus pe langa ca erau proaste. In problema eficientei are dreptate Hiroshima. Prin Hiroshima circulatia mashinilor a fost interzisa inca din 1945. Primarul si cetatenii au spus: Nu renuntam la trmvaiele noastre. Azi circula prin Hiroshima inclusiv tramvaie de mare viteza si tramvaie automate conduse de calculator. Primarul Hroshimei a spus: Daca am permite mashinile s-ar gasi un ziarist sau politician care sa ne minta in fata spunand ca mashinile sunt mai eficiente cu toate ca e evident contrariul si el ar distruge tamvaiele din Hiroshima cum au patit deja cele din Constanta.

          • Profit de ocazie Harald sa-ti spun ca nu toate reactorele nucleare sunt egale. Majoritatea regenereaza 0,2-0,3 din combustibilul consumat si produc multe desheuri care ar trebui reciclate. Centrala Cernavoda si alte centrale Candu regenereaza 0,7 din combustibilul consumat si evident produce mai putine desheuri deci au facut foarte bine politicienii Romani care au refuzat reactorele Frantuzeshti mai puternice dar si mult mai ineficiente. Campionul este in Rusia. Reactorul BN-800 regenereaza 1,2-1,3 din cat consuma si produce si 880MW. La Piteshti se construieshte reactorul experimental ALFRED care va produce 120MW dar va regenera 1,4-1,45 din cat consuma. Un ALFRED de 600MW si chiar unul de 1200MW se vor construi tot la Piteshti daca primul merge corect si sigur.

        • Am senzatia ca ascult un patefon prost reglat, sau poate i-ati dat un bobarnac, ca sa sara la alta melodie. Ce-are a face aici, troleibuzul sau electrificarea caii ferate sau autostrazii?
          Transportul electric este alimentat prin fir de la o centrala electrica de oricare fel; nu are nicio relevanta in discutia despre energii regenerabile, pentru simplul motiv ca energia aia este produsa chiar in acel moment (poate fi si din eoliene, dar ne-relevant). Singurul lucru corect este ca motorul electric transforma cu randamentul cel mai bun energia de la intrare in lucru mecanic. Dar in acel moment energia trebuie sa fie electrica deja (adica disponibila atunci – sub forma de energie electrica). Dupa aceea e aproape o joaca de copii sa faci tot felul de chestii. Comanda motorului electric este, de departe, mult mai comoda decat a unui motor cu combustie.

    • E o mmicva diferenta.
      IUndiferent de pret un bec se „aprinde” cand este alimentat . Fiemca este pra 12 sau 24.
      Locomotiva functina indiferent daca batea sau nu vandtu. Si bicileta aia era destinata celor vogati si excentrici …

      Insa energia verde va ramane supusa unor aleasuri. Inotdeqauna soarele va apune . Vandtul nu va fi constant tot timpul … unsa nevoia de energie da!

    • „Nimic din ce e bun, nu e la inceput prea accesibil ca pret.”

      Ba’s o gramada de lucruri si utile si accesibile ca pret. Si asa au fost de la inceput, de cand a aparut comertul: pamantul, cerealele, apa potabila, metalele [culmea, accesibile inca din neolitic], uneltele [si astea accesibile din neolitic], roata si carul, animalele domestice, painea cea de toate zilele si…focul, mai exact cremene, iasca, amnarul, chibriturile, brichetele etc. iar mai recent, biletele la teatru/cinema, transportul public feroviar/rutier/maritim [orice parlit isi permitea la 1900 sa treaca oceanul ca sa ajunga in centrele de triere a imigrantilor de pe insula Ellis], telefonul, aparatele radio, autoturismul [de cand cu Ford si inventiile lui populare] etc.

      Apoi, Nu orice bun [ce devine prin interventia statului] accesibil la pret este indispensabil omului si nu vad de ce statul ar trebui sa achizitioneze ceva ce nu si’a dovedit inca valoarea pe o piata libera. Iar moristile alea nici macar nu’s o inventie recenta, asijderea, nici autovehiculele electrice: s’au mai gandit si altii la ele in ultima suta de ani, dar degeaba, nu s’au produs pe scara larga caci nu erau rentabile.

      • EuNuke, mărturisesc că nu prea înțeleg unde bați.
        Pământul, apa, cerealele sunt printre cele mai scumpe dintre necesitățile imediate ale omenirii. Fără subvențiile de stat n-ar fi litrul de lapte mai ieftin decât apa minerală prin rafturile supermarketurilor.
        Transformarea luxului în nevoie nu e vina administrațiilor și a bunăvoinței acestora, ci urmare a trendurilor pieței. Doar că nevoile rămân întotdeauna mai mari decât posibilitățile individuale, iar perspectivele mult prea îndepărtate pentru a deveni scopul cetățeanului, prin excelență egoist și zgârcit.
        Comunitatea e ca o familie, definită însă nu de indivizi, ci de procese și interacțiuni interumane. Ca orice familie e necesar să investească în viitor, în noi procese, în noi paradigme, în soluții ce pot părea revoluționare. E același lucru cu dilema părintelui care si-ar lua o limuzină nouă sau să plătească studiile odraslelor. Nu cu mult timp în urmă „să se descurce singur,cum am făcut și eu” era deviza de bază a conduitei părintești. Astăzi ne-am mai cizelat puțin.
        Să aștepți ca doar cele ce se impun prin cerere să rămână valabile, e riscant: orice site pornografic, oricât de insalubru, adună în câteva zile mai mulți vizitatori decât unul precum gazda noastră într-un an. Care dintre cele două ar trebui, la o adică, susținut?

        • „Fără subvențiile de stat n-ar fi litrul de lapte mai ieftin decât apa minerală prin rafturile supermarketurilor.”

          Subventiile in agricultura sunt caracteristice regimurilor socialiste/progresiste [numai acolo exista ideea progresului prin manipularea producatorilor], sunt o inventie asadar moderna. Oamenii s’au descurcat destul de bine mii de ani fara ca statul sa le plateasca un procent din laptele de zi cu zi.

          Culmea este ca istoria moderna consemneaza un guvern laburist [deci de extractie socialista] care a sistat subventiile de stat in agricultura: Noua Zeelanda, 1984, prim ministru sir Roger Douglas [cauta ‘rogernomics’ cu zeul Gugal]. Neozeelandezii o duc bine merci fara subventii si astazi, iar un litru de lapte costa 1,75-2,25 NZD [1 $ neozeelandez = 2,7 lei], deci accesibil, chiar ieftin [a se compara veniturile si puterea de cumparare a insularilor cu a romanilor in raport cu pretul laptelui].

          Deci nu stiti despre ce vorbiti -realitatea economica pe care nu o cunoasteti- dar emiteti tot soiul de axiome aberante ce ar trebui sa justifice interventiile aberante ale statului in economie [chiar nu va intrebati de ce ar trebui sa fie laptele/painea extrem de ieftine, eventual sub costul de productie, si cui foloseste ca produsele alimentare de baza sa fie controlate de catre state?] . Ma intreb de ce nu cereti si [re]subventionarea directa a painii si vanzarea ei pe cartela, ca sa ajunga la toata lumea si sa fie ieftina, nu de alta dar fara ea am muri de foame, dar si a apei [ca fara ea am muri de sete]. Ca uite ce profita ‘speculatorii’ de pe urma ‘liberalizarii’ pietei…

          • eu Nuke, nu citesti cu atentie!
            Afirmatia pe cxare ai copiat-o intre gjhilimele nu justifica interventia statului, ci tocmai voia sa releve grotescul la care se ajunge astfel.
            De asemenea, acel „la o adica” din cealalta afirmatie arata clar ca nu sustin promovarea niciunui site, ci sugeram ca asta s-ar putea face doar pentru cele cu ceva valoare educativa. Exact ca o investitie cu amortizare indelungata, care nu contravine de loc regulilor economiei libere.

        • p’asta am zis sa o comentez separat:
          „Care dintre cele două ar trebui, la o adică, susținut?”
          NICIUNUL.

          Daca contributors va fi vreodata finantata de catre stat isi va pierde imediat autonomia si, implicit, esenta si cititorii. A’ti dori subventionarea presei de catre guverne este echivalent cu a’ti dori disparitia presei libere. Eu nu vreau si ma opun din rasputeri ca vreun Tatuc grijuliu ultrafamilist sa se trezeasca ca e musai ca forumul acesta [plin de copchii neastamparati] sa fie ocrotit de catre stat cu ajutorul banilor furati de la cetateni sub pretextul garantarii libertatii de exprimare [cum ar fi sa platesti de cate ori deschizi un site o ‘taxa pentru garantarea si sustinerea opiniei libere’?]

        • parerea mea umila este ca subventile acordate pentru anveloparea locuintelor e o masura buna, economica si chiar consensuala
          ba chiar, prioritar construirii de noi moristi si fotovoltaice, ar trebui acordate subventii pentru achizitia de centrale de apartament si de bloc, pe gaze, si defiintarea sistemelor CET care oricum de-abia supravietuiesc, cu tot cu subventii
          sau eventual centrale electrice de apartament, desi nu mi-as monta asa ceva nici daca mi-ar da-o si instala-o gratis, all inclusive

          • „parerea mea umila este ca subventile acordate pentru anveloparea locuintelor e o masura buna, economica si chiar consensuala”

            In opinia mea de libertarian extremist, previzibila si nu tocmai umila, subventiile de orice fel sunt un dezastru, iar in cazul dat cu atat mai rele cu cat se adreseaza unui segment de populatie vulnerabil economic si politic [anveloparea blocurilor nu este altceva decat o mita electorala din care, prin extorcarea constructorilor, antreprenorii politici extrag o renta cu care’si finanteaza campaniile]; in plus, nici dpdv al logicii economice nu se sustin asemenea investitii in edificii comuniste cu durata de viata limitata [multe din blocurile vechiului regim sunt deja expirate iar izolatia nu face altceva decat sa ascunda mizeria, respectiv crapaturile, sub pres]. Sa mai zic si de caracterul evident discriminatoriu al unor astfel de programe desfasurate de autoritati?

            altfel, desigur ca anveloparea locuintelor este un lucru bun, dar prin efortul comunitatilor/indivizilor.

            • Bravos, pana una alta, ardeti gazul de pomana (ca aveti destul, este gratuit, si stati excelent si la capitolul „contului curent”). Romania ocupa ultimul loc in UE in punto eficienta energetica!

  4. Excelenta analiza, nu sunt un avocat al eliminarii de azi pe maine a combustibililor fosili dar vad aici o usoara(?) tendinta de partinire.
    Autorul detaliaza foarte bine unele rapoarte in schimb studiul care analizeaza analizează stocarea energiei solare este trunchiat de niste cuvinte importante pentru a-l intelege: e vorba despre 1) ineficienta actuala a acestui sistem si 2) despre faptul ca acest tip de stocare creste emisiile indirect. La fel lipseste si concluzia: ‘…home energy storage would not automatically reduce emissions or energy consumption unless it directly enables renewable energy’.
    Mai mult, autorii studiului vin si cu niste explicatii si idei de compromise pentru eficientizarea sau integrarea acestor metode in viitor: ‘Because energy storage is an energy consumer and not a producer, it would most likely not reduce emissions or primary energy consumption unless it directly enables intermittent renewable energy. It would be useful for future research to assess the cost-emissions trade-off associated with using energy storage to integrate intermittent renewable resources versus other sources of flexibility such as dispatchable generation, transformer tap-change operations, advanced inverters, controllable loads, and other sources of power and voltage control. ‘

    • Stimate domn, nimeni, absolut nimeni nu va opreste sa treceti 100% pe energie „verde”. Dimpotriva sunt nenumarate stimulenter in acest sens. Faceti-o sanatos! Demonstrati-ne prin exemplu personal noua reactinoarilor obscurantisti ca gresim!

      Insa aveti totusi bunul simt sa nu ne cereti sa va platim fanteziile. Va rog sa ma credeti ca NIMENI n-ar avea nimic impotriva gragunilor cu energia solara si eoliana daca promotorii lor n-ar avea pretantia ca noi ceilatli sa le platim gargaunii.

    • Deocamdata e greu sa stochezi, transporti energie electrica fara sa pierzi ceva. E in cursul scolar de fizica. Poate daca se trece pe supraconductoare sau mai stiu eu ce se va putea imbunatati ceva.

    • Mai pe sleau spus:
      O baterie (mai ales acumulator) lasata in depozit se descarca de la sine intr-un interval de timp limitat (din ce in ce mai lung, dar inca incomod de limitat); ceea ce nu se intampla cu benzina din rezervorul autoturismului lasat in parcare sau in garaj. Cine stie, nu s-a verificat pe mai mult de 100 de ani, dar astea sunt datele pana una alta. Automobilul cu motor cu combustie este foarte nou, la scara geologica…
      Asa ca, depozitarea energiei sub forma electrica este, macar deocamdata, neeconomica si neecologica – cel putin din cauza asta, ca sa nu mai socotim energia neecologica consumata pentru fabricarea si apoi reciclarea bateriei. Si fara sa consemnam si alte contributii neecologice la transformarea energiei verzi in energie electrica ( de exemlu pentru fabricarea uriaselor agregate care produc energie eoliana sau panourilor solare.
      Viitorul va fi fara hidrocarburi, fara indoiala, dar asta nu se face printr-un decret si nici printr-o apasare de buton. Si nu este suficient nici doar sa ne dorim cu ardoare. Mai trebuie sa se gaseasca si solutii (nu doar imaginare)

      • Bateriile nu sunt unica solutie de stocare a energiei. Sunt sigur ca se vor gasi solutii sa nu se descarce si pe viitor, daca ne focusam pe acest lucru. Nu am vazut pe nimeni cu un computer sau ceas pe benzina. Totul isi are locul lui.

        Eu as zice ca producatorii de motoare termice ar trebui sa se mai modernizeze, prea complicate si prea multe piese in miscare are acum.

        • Foarte bine! Când se vor găsi noile soluții de stocare autnci „regenrabilele” vor fi back in business. Până atunci nu e nici un motiv să se subvenționee ceva ce oricum nu rezolvă problema.

          În ce privsște motoarele cu aree internă, ce ar fi să le boicotați până ce producătorii nu găsesc ceva mai deștept și cu mai puține piese în mișcare?!

          • Am si eu o intrebare, ne plangem ca energia verde e subventionata. Ok, dar petrolul pana la urma e subventionat sau nu? Autorul articolului se plange de tratatul de la Brenton woods, ca e scumpa armata, ca trebuie sa pazeasca oceanele ca sa circule petrolul. O gramada de summituri si politica, geopolitica, razboaie in jurul gazului si petrolului. Poate unii incearca sa reduca dependenta de petrol, sa gaseasca cai alternative, chiar daca esueaza au incercat. E subventionat pana la urma gazul si petrolul sau nu?

            • Puteți să ne explicați ce, când și cine (afară de Venezuela :) ) subvenționează prețul petrolului?! La bnzinăriile din zona mea sunt afișe care detaliază toate taxele (federale, de stat, oraș, etc.) din prețul gallon-ului de benzină. E aproape 50% din preț. Benzina în Europa e de ~2.3-2.5 ori mai scumpă ca-n SUA. Asta înseamnă că acolo taxele de toate soiurile sunt vreo 80% din prețul benzinei. Ce subvenții visați?!

              Problema nu e faptul că încearcă să găsescă alternative la petrol. Problema e că se risipesc resurse inemse pe un drum înfundat. Pe ceva ce e clar că nu poate înlocui hidrocarburile și pe de asupra se mai pun poveri sufocante în cârca tuturor spre a se subvenționa aceste căi fără ieșire

              Nu ar fi mai bine să se investească subvențiile auncate aiurea pe energie solară și eoliană în studiul fuziunii nucleare, de exemplu? Sau al luptei cu bolile incurabile azi?! Sau al explorării spațiului?!

        • Daca vreti sa folositi timpul prezent, trebuie sa ziceti: bateriile nu pot sa ramana singurul mijloc de stocare a energiei – si atunci voi fi de acord.
          Dar, chiar mai sunt in prezent si altele, cum ar fi lacurile de acumulare si, cea mai infailibila, deocamdata: hidrocarburile.
          Cam o data la 2-3 luni am ocazia sa intalnesc persoane (declarati ingineri) care imi cer ajutorul (mici detalii tehnice, practice, pe care nu le controleaza inca prea bine) pentru a pune in functiune o masina revolutionara despre care stiu sigur ca mai functioneaza pe undeva (dovada suprema, dar nelocalizata, ca e un proiect realistic). Evident, prima grija e sa zica mai cu jena, ca sa nu-i inchid usa-n nas: nu ndesigur, nu e vorba despre un perpetuum mobile (cand sesizeaza ca mi se increteste usor coltul gurii) – la final este vorba de ceva chiar si mai si: dupa ce ca nu este alimentat cu nimic, nu se opreste nicodata si mai produce si lucru mecanic substantial.
          Just for fun: Ca exemplu de inventie care mai are doar foarte putin pana la a se pune in opera: altcineva imi zice: am inventat un dispozitiv care poate identifica un obiect (partciula cosmica) oricat de mic la distante de ani lumina, dar … mai imi trebuie DOAR un senzor optic adecvat pentru a-l finaliza….
          Fantezia este foarte buna, fiindca fara ea cu siguranta nu se poate merge inainte, dar realitatea este ce este ACUM.
          Deocamdara, asa se stocheaza energia in mod ne-natural: cu pierderi ireversibile.

  5. Constatarea nu-mi pare paradoxala, iar studiile invocate-mi par a se concentra pe linga cauze. Pur si simplu cu cat ponderea energiei scumpe, in pofida reducerilor de costuri, este mai mare, cu atat creste pretul energiei.

  6. Sigur ca nu ne plac preturile mari ale energiei. Dar scumpirea energiei, oricare ar fi motivul, este un impuls pentru sectorul regenerabil. Bineinteles, in anii trecuti, era mai dificila competitia cu pretul scazut al hidrocarburilor de extractie, sau implicit, pretul scazut al energiei pe piata.

    Cumva domnule profesor, desi alimentati publicul cu vesti foarte bune, interesante, despre viitorul imediat al energiilor regenerabile, ajungeti totusi la concluzia ca ar fi vesti rele pentru acest sector. Ori este evident ca viteza de implementare a regenerabilelor va fi cu atat mai mare cu cat pretul hidrocarburilor si al energiei este mai mare.

    In opinia mea, nu exista pericolul stoparii extractiei de hidrocarburi, prin decizie politica. Doar piata va impune diminuarea extractiei, in sincronism cu implementarea energiilor regenerabile. Ca o va face mai tarziu sau mai devreme, ma rog, sa zicem ca putem evalua diferit. Dar sa reduci intentionat o sursa de energie, fara sa o inlocuiesti cu alta, asta e un scenariu extremist. Care politicieni pot legifera asa ceva?! Poate intr-o dictatura cumplita, cu milioane de victime, ar fi posibil un asemenea scenariu. Deci nu prea merita luat in considerare acest scenariu. Cel putin nu in lumea civilizata.

    Mai mult decat atat. Chiar dupa ce sectorul regenerabil zdrobeste economic hidrocarburile de extractie, nici macar atunci nu vom putea fi renuntat la acestea din urma. Sigur vom fi nevoiti la un moment dat sa oferim ajutor economic extractiei de hidrocarburi. Pentru a face fata consumului energetic. Abia dupa ce sectorul regenerabil va putea asigura continuu si integral consumul de energie, abia atunci vor putea disparea hidrocarburile de extractie (strict despre astea vorbim). Si nu politic vor disparea. Ci economic. Sa ne aducem aminte ca transportul ecvestru a disparut economic. Nu politic. Din cate stiu eu, nimeni nu a agresat caii! Luati-o ca o gluma, sa ne mai descretim fruntile.

    • Si daca cea ce vedem noi azi ca energie „verde” e de fapt un drum infundat?! Risipim resurse imense pentur a ne adanci in mlastina?!

      Problema e ca, bazat pe cea ce stim azi, nici energia solara si nici cea eoliana nu pot inlocui hidrocarburile. Punct. Doar un exemplu: Nu exista suficient litiu pe toata planeta nici macar pentru a inlocui 7% din actualul parc autocu atuomobile electrice. Si asta ingorand camioanele si alte vehicule grele. Apoi nu avem nici o modalitate rezonabila de stocare a energiei electrice obtinuta din regenerabile. Daca va trebui sa ne bazam exclusiv pe energie eoliana si solara civilizatia noastra va pieri rapid. De asta cred ca ceea ce vedem azi ca viitor e de facpt un drum infundat.

      Foarte probabil ca viitorul apartien civilizatrie bazate pe hidrogen (cel mai raspandit eelement di univers). In acest caz insistenta dementiala pe risipirea resurselor exclusiv in directia energiilor solare si eoliene e o imbecilitate criminala.

      Nu ma intelegeti gresit. ele au rostul lor. Am de exemplu lumni solaremin curte si in piscina. Am un ceas solar (Eco Drive), am un calaculator stiintific solar, dar ma tem ca utlitatea energiei solatre se cam opreste aici. Nu avem nici cea mai vaga ideea despre cum aceste solutii marginale ar putea inlocuim hidrocarburile fara a ne arunca in evul mediu.

      • Nu ai de unde sa stii unde duce drumul daca nu mergi pe el. Merita cercetat, mai ales ca acum avem si computere, care pot schimba datele problemei.

        • Pai tocmai ca am incercat. Cunaostem foarte bine capabilitatile si limitarile lor. Ce sens are sa le subventonam prioductia de masa risipind resurse imense si punand poveri degeaba pe umerii oamenilor obisnuiti, cand acele resurse ar putea fi inifinit mai bine chetuite in cercetarea, explorarea si dezviltarea altor soluti ce poate sunt viuabile?!

          • Nu sunt sigur ca cunoastem asa de bine, eu as spune ca suntem la inceput de drum. In privinta subventiilor cred ca s-a subventionat suficient si petrolul, si politica, geopolitica se invarte in jurul lui.

            • Păi panourile solare sunt fabricate industrial de peste 60 de ani. Turbinele eoliene se fabrică de asemenea de cel puțin 100 de ani. Oricât de înpoiat mintal a fi cineva până acum ar fi trebui să-i pice fisa. Nu-i așa?!

              Puteți să ne explicați ce , când și cine (afară de Venezuela :) ) subvenționează prețul petrolului?! La bnzinăriile din zona mea sunt afișe care detaliazaâă toate taxele (federale, de stat, oraș, etc.) din prețul gallon-ului de benzină. E aproape 50% din preț. Benzina în Europa e de ~2.3-2.5 ori mai scumpă ca-n SUA. Asta înseamnă că acolo taxele de toate soiurile sunt vreo 80% din prețul benzinei. Ce subvenții visați?!

            • @ion

              Deloc! Am mintea cât se pate de deschisî. Abia aștept să aflu în ce mod e subvenționat petroul ăla ce e taxat aici au aprope 50% iar la dumenaoastră cu vreo 80%

              Sunt numai ochi și urechi…

      • Cum sa fie drum infundat? Preturile echipamentelor regenerabile scad continuu, vertiginos. In zonele de intensitate solara, panourile solare au batut tot, inclusiv energia eoliana. Faraonii petrolului gazduiesc cele mai rentabile ferme fotovoltaice. Pe nababii astia, regii petrolului si gazelor, n-ai cum sa-i acuzi ca ar fi fanatici ecologici. Arabia Saudita a anuntat un proiect de 200 GW in fotovoltaice. Giga nu Mega!!! Ca sa nu mai vorbim de China. Investitii impresionante. Si multe-multe tehnologii si idei si ingeniozitati in fiecare zi, saptamana, luna.

        Piata a facut deja jocurile, in mod natural. O dorinta, „wishfull thinking” cum zice domnul Cranganu, a devenit realitate in mai putin de 15 ani. De fapt toate predictiile optimiste au fost batute. Nimeni nu s-a gandit ca in 2016 panourile fotovoltaice ar putea bate hidrocarburile la ele acasa. Revolutia asta energetica are deja retrospectiva si e impresionanta. Dar si implicatiile acestei revolutii sunt devastatoare asupra vechiului stil de viata.

          • @Harald, UK nu are multe zile de strand pe an… si iata ca les anglais ii a jung din urma pe germani. Citez „Renewables’ share of electricity generation was a record 29.4 per cent and an increase of 4.9 percentage points on the 24.5 per cent share in 2016. This reflects the higher renewable generation and slightly lower overall electricity generation in 2017, compared to 2016.” Vezi pagina 59 https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/712458/Energy_Trends_March_2018.pdf

            • @YellowSubmarine – nu mai insista cu aiureli, în speranța deșartă că păcălești pe cineva. Producția din panouri solare e ridicolă în UK, găsești la pagina 61 defalcate categoriile de regenerabile. Panourile solare ajung la sub 2% din total, s-a mai discutat pe-aici despre soarele care în UK răsare în spatele panourilor și apune tot în spatele lor. În Arabia Saudită nu se întâmplă așa ceva, iar clima e mult mai stabilă acolo.

              Dincolo de asta, dacă ții termocentralele la mers în gol ca să poată prelua sarcina în caz de nevoie, dar energia o preiei din regenerabile (în general eoliene în UK) oricând e disponibilă, evident că per total ai să umfli perfomanța regenerabilelor și ai să pretinzi că subvenționezi termocentralele care consumă cărbune fără să livreze și energie în sistem. Dar asta e doar o mistificare a realității.

            • Harald, cele doua exemple (Germania si UK) nu le-am dat in mod intamplator. Fiecare tara exploateaza resursele locale disponibile (eolian solar, bio, gaze, petrol, carbune). Si nu trebuie sa dramatizezi cu pierderile. Toti producatorii au graficul trasat pe ziua da maine (fochistii stiu cu o zi inainte cantitatile exacte de carbune si gaze care trebuiesc arse maine la orele 16:45-17:00 sa zicem). Apa nu se raceste in cazanenele moderne cu reactie rapida, si nici in alea mai vechi – scade doar presiunea, in unele zile cu 20% in altele cu 50%, in functie de conditiile meteo. Apoi,nu e cazul sa le purtati voi grija producatorilor! Cand soarele straluceste in zilele de vara, sau cand bate vantul in sezonul rece, producatorii castiga bani in parcurile solare si eoliene (astfel, pierderile cu scaderea presiunii in cazan sunt compensate). Asadar, ei oricum castiga. Si nici consumatorii nu au motive sa se planga…in ultimii ani spre exemplu in UK au fost create peste 200.000 de noi locuri de munca “directe” in sectorul renewables (montaj, mentenanta, logistica etc) iar numarul locurilor de munca inacest sector se afla n crestere de la an la an. Asta inseamna crestere sustenabila, contul curent al UK-ului se bucura si el in fiecare zi… cand bate vantul sau cand straluceste soarele. Salariile medii anuale s-au majorat si ele in ultimii 10-15 ani cu vreo 10.000 lire (in timp ce factura la electricitate s-a majorat doar cu aprox 215 lire pe an).

            • @YellowSubmarine – nu le poartă nimeni de grijă producătorilor, alocarea de bani publici e problema. Prin 2005, un sandwich BLT era 1,50 lire la Tesco, ulterior a crescut succesiv la 1,80 – 2,00 – 2,20 iar acum e 2,50. Salariul minim era 5 lire pe oră, acum e aproape 8 lire pe oră. Adică la nivelul omului simplu, lira s-a devalorizat cu 60%, de când se tot umple țara cu moriști.

              Omul nu plătește doar factura proprie la energie electrică, tot ce cumpără el include și creșterile de preț la energie.

              Nici în Germania nu stau lucrurile mai roz, oricine a prins vremurile când se plătea în mărci o să-ți confirme că prețurile în euro au ajuns foarte repede la aceleași cifre ca în mărci, în timp ce salariile s-au redus practic la jumătate (1,95 raportul euro/DM).

            • Bravos Harald, hai sa ne intindem la filozofii despre sistemul international fiat currency, gold standards, etc (schimbi repede foaia in lipsa de argumente). Revenind la subiect: 30% din electricitatea livrata pe firele din UK este produsa in centrale regenerabile, iar in Germania, in prima jumatate a anului ponderea regenerabilelor a depasit pragul de 40% (in cuvinte: PATRUZECI PROCENTE) Si totusi firele nu se topesc, nu avem black-outs nu sunt probleme cu gatul de rata, samd (avem incredere in inginerii operatorilor si a expertilor care lucreaza in domeniu) https://www.energy-charts.de/energy_pie.htm
              P.S. si iata ca pretul regenerabilelor a devenit competitiv cu carbunele, nuke, etc (apropos nuke, electricitatea produsa in centralele din noua generatie costa 9 centi /kw, la care se mai adaoga si costurile cu deseurile radioactive, ca alea tot noi „contribuabilii” le platim, asa cum platim si costurile cu poluarea mediului, tratarea bolilor pulmonare, cardiovasculare, etc). https://www.lazard.com/perspective/levelized-cost-of-energy-2017/

            • @Yellowsubmarine

              Vă referiți în mod conenabil doar la generarea energiei eletrice. Ați „uitat” cu totul de încălzire și transporturi.

              Germania nu și-a redus cu NIMIC consumul de petrol înntre 2007 (2380000 barili pe zi) și 2017 (2378000 baruli pe zi)

              https://www.statista.com/statistics/262843/development-of-oil-consumption-in-germany/

              Consumul de gaze naturale al Germaniei a crescut de la 73.98 milairde de metri cubi în 2015 la 90.16 mliarde metri cubi în 2017. Asta înseamnă o creștere de 22% în doar doi ani !!!

              https://ycharts.com/indicators/germany_natural_gas_consumption

              Și ca să ne distrăm un pic. Germania a avut în 2017 32% energie electrică produsă din regenerabile, Albania a avut 86% iar România 42%. Să nu uitpmă e vară deci până acum Germania poate că are 40% energie produsă din regenerbile. Mai spre toamnă va fi ceva mai puțin soare și atunci treaba se va mai modera :)

              Oricum, întrebarea rămâne: Cum procedeați cu transporturile și încălzirea?! Și mai ales de ce germanul plătește în fiecare antot mai mult pe TOATE facturile la utilități. În price caz creșterea e mult mai mare atât ca inflația cât și ca veniturile medii. La atât amar de regenerabile ar trebuie ca energia să coste acolo mai nimic.

              Asta e deja ca-n vremea lui Pingelică. Ăla lătra săracu’ pe la fiecare congres că uite nene cât a crescut producția de carne, lapte și cereale a României și în același timp țara era tot mai înfomettă iar rațiile alimentare tot mai mici…

            • @YellowSubmarine

              Cu toate astea consumul de petrol al Germaniei a rămas constznt între 2007 (2380000 barili pe zi) și 2017 (2378000 baruli pe zi)

              https://www.statista.com/statistics/262843/development-of-oil-consumption-in-germany/

              Asta în condițiile în care automobilele au devenit mult mai eficiente în 10 ani iar numărul mașinilor electrice și hibride a crescut e la 500 la 55000 în doar 5 ani (2010-2014), iar în Decembrie 2017 au ajuns la 129246 doar cele electrice fără hibrizi.

              https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/PEV_Registrations_Germany_2010_2014.png

              Între timp populația Germaniei a scăzut între 2007 și 2011 cu 2 milioane de suflete de la 82.88 milionae la 80.22 milioane

              https://tradingeconomics.com/germany/population

              Deci probbil că le trebuie mai puține mașini.

              Ea crește apoi cu 2 milioane de suflete, în special prin imigrare ilegală la 82.8 milioane în 2017. Sper că sunem de aord că imigranții ilegali nu și-au permis să-și cumpere un număr semnificativ de mașini. Nu-i așa? Asta însemnă că de fapt consumul de petrol per capita a crescut. Hmmmm. Ceva nu se prea leagă…

              Apoi importurile de gaz ale Germanie au crescut de la 73.98 milairde de metri cubi în 2015 la 90.16 mliarde metri cubi în 2017. Asta înseamnă o creștere de 22% în doar doi ani !!!

              https://ycharts.com/indicators/germany_natural_gas_consumption

              Cum explică „știința progreistă” aceste fapte? Cum ar putea supraviețui Germania chir și o zi fără milioanele de barili de petrol sau fără miliardele metri cubi de gaz pe care le arde cu voioșie? Cum se face că în pofida clamatei creșteri explozive a energiei verzi, consumul de petrol și gaze naturale per capita crește și el?!

              Gurile rele zic că atunci când sunt furtuni în Marea Nordului și se produce curent electric în prostie de la sistemele eoliene, el se consumă aiurea pentru că e mai mult decît e necesar. La fel și energia solară ce nu poate fi stocată dacă e produsă în momente nepotrivite e de asemenea consumată aiurea fără rost. Producția continuă însă spre a se raporta pionierește recorduri peste recorduri. Cifrele arată producții record de „energie verde” și în același timp consumul de energie provenită din combustibili fosili crește și el spre a acoperi necesarul real…

              E ca-n poveștile din vremea lui Pingelică. Se raportau producții record la de toate măsurându-se orice afară de consumurile reale. România producea prin 1986-1987 cel mai mare volum de oțel per capita din lume, dar românul stătea 5 ani la coadă la o Dacie nenorocită. Armata romăna avea mai mulți CP/soldat ca armatele americană sau germană, dar aprovizionarea se făcea cu căruțele…

            • Josef, eu nu stiu cat de serioase sunt informatiile publicate pe ycharts, apoi ai folosit in mod selectiv o perioada limitata de timp (in anul 2006 spre exemplu, in Germania, consumul gazului a fost mai mare decat in 2015). Asa cum stii probabil, consumul gazului variaza de la un an la altul in functie de conditiile meteo (unele ierni sunt mai grele, altele mai usoare) si bineinteles in functie de evolutia cresterii economice. Asa cum arata si institutul federal de statistica, productia industriala, numarul cladirilor rezidentiale si industriale, serviciile (transport, turism, etc) au crescut in ultimii 10 -15 ani. Consumul gazului a ramas insa in acelasi range (cresterea eficientei energetice joaca si ea un rol, sau nu?) https://www.destatis.de/EN/FactsFigures/EconomicSectors/Energy/Production/Tables/AppearanceGas.html

              P.S. Pe cealalta parte, in ultimii 15 ani productia energiei electrice a crescut, crestere acoperita de centrale noi pe gaz si, bineinteles, in cea mai mare parte prin valorificarea surselor regenerabile.
              https://www.ise.fraunhofer.de/content/dam/ise/en/documents/publications/studies/Stromerzeugung_2017_e.pdf

            • @YellowSubmarine – da, când îți transferi producția industrială energofagă în țările foste comuniste, creșterea eficienței energetice la tine acasă e un adevărat motiv de mândrie patriotică.

              E foarte eficient să păstrezi în Germania doar clădirile de birouri și băncile unde încasezi banii din vânzări, în timp ce halele industriale sunt în Polonia, Slovacia, Ungaria sau România. Numai că ”refondarea” UE în Vest are toate șansele să se lase cu naționalizări în Est, așa că ar fi bună o oarecare precauție cu eficiența asta energetică :)

              Armată nu mai ai, ca să-ți impui punctul de vedere :)

            • Hqrald, nu sunt dispus sa polemizez pe marginea insinuarilor aberante (pe care le repeti cu orice ocazie). Doar pentru cunostintele tale generale: Germania construieste fabrici pretutindeni, nu doar in UE, iar fabricile germane sunt printre cele mai competitive (cu o generate inaintea competitorilor) atat dpdv al eficientei energetice cat si al protejarii mediului.

              Vezi Eco+Painshop http://www.durr-paint.com/references-awards/paint-shop-references/audi-san-jose-chiapa-mexico/

              https://www.youtube.com/watch?v=xqFv3FRrMl0

            • @YellowSubmafine

              Fapte:

              1. Toți consumatorii de energje au devenit mai eficienți in ulfimii 10 anii
              2. Populația germană nativă e în scădere accelerată. Populația Germaniej a rămas constantă in ultimii 10 ani doar datorită imigrațiej masive din ulimji ani. Noii veniți au „amprenta energetică” mult mai redusă ca cea a germanilor nativi: Locuiesc in apartamente sau centre de refugiați, n-au mașini, nu merg in vacanțe n-au hobby-uri, etc.
              3. Așa cum a remarcat dl. Harald o bună parte din industria energofagă a fost exportata în Europa de Est sau Asia.
              4. Automobilele, camioanele și avioanele sunt mai eficiente ca acum10 ani.
              5. Locuințele sunt mult mai bine izolate termic. Pretindeți că există încălzire globală.
              6. Pretindeti că Germania își poate asigura azi ~40% sau chiar mai mult din regenerabile. Acum 10 ani nu avea nici 5%…

              Cu toate astea importurile de petrol și gaze CRESC. Germania chiar lucrează febril la Nordstream 2, când nomal ar fi tfebuit sa dea la fier vechi Nordstream 1, acum că soarele și vântul îi asigură 40% din energie…

              Cum sunt posibile aberatiile astea? Foarte simplu: De produs regenerabilele produc, numai că nu atunci când e cerere. Energia produsă excedentar se risipește inutil iar necesarul se acoperă arzând hidrocarburi…

              Vă recomand din nou să începeți să vă folosiți creierul. La început macar câteva minute pe zi și apoi tot mai mult…

            • Swejk, sar peste supozitiile din primele 3 puncie si trec direct la punctul nr 4. In Germania, Amazon livreaza comenzile exclusiv prin DHL /Deutsche Post (pe plan national DHL detine peste 90% din piata curieratului coletelor). Prin orasele si localitatile Germaniei coletele sunt transportate cu mii de „carute electrice”. Iata cum arata https://www.youtube.com/watch?v=3ya-5_BHB0c
              https://www.youtube.com/watch?v=pm5s4l7gYIU

              P.S. Deutsche Post a asteptat ani la rand dupa VW si Mercedes, acum si-a construit propriul transporter erelectric.
              https://electriccarsreport.com/2018/06/streetscooter-opens-second-manufacturing-facility-in-duren/
              https://www.deutschepost.de/de/s/streetscooter/kaufen.html

              P.P.S Atat consumul legat de electrificarea mobilitatii urbane cat si cel legat de incalzirea /climatizarea cladirilor (cu ajutorul pompelor de caldura sol-apa) va cauza o crestere rapida de electricitate in urmatoarele decenii. Provocarea este imensa, iar valorificarea surselor regenerabile este parte a solutiei. A fost de asteptat ca economiile dezvoltate (i.e. Germania, California, UK, China, Franta, Texas, Italia, etc.) sa faca primii pasi in aceasta directie.

            • @ YellowSubmarine

              90% din operațiunile Amazon sunt in America de Nord. 90% din afacerea Amazon o constituie transportul rutier care e peste 99% dependent oriunde in lume de hidrocarburi (inclusiv in Germania). Mai mult cele două centre de distribuție Amazon pe care le-am văzut până acum nu au nici un fel de panouri solare sau turbine eoliene si sunt un zone unde furnizorii de energie electrică oferă în cel mai fericit caz sub 10% din energie din surse regenerabile. Cum poate pretinde deci cineva întreg la cap că ăștia s-au apropiat în 2017 la cateva procente de ținta de 100% utilizare de energie regenerabilă?!?!info

              Tot nu ați fost capabil sa-mi explicați de ce Germania importă nai multe gaze și petrol azi ca acum 10 ani?!?! De ce mai are bevoie Germania de o nouă magistrală de faz rusesc (Nordstream 2) acum ca:

              – Populația activă a scăzut dramatic
              – Industria energofagă s-a externalizat
              – Toti consumatorii sunt mai eficienți
              – Cică e încălzire globală
              – Cică Germania isi asigură 40% din necesarul de energie din regenerabile

              Haideți! Încordați un pic neuronu’ și uimiți-ne!

        • Păi dacă e așa la ce naiba mai trebuie subvenții pentru energia solară și eoliană?!

          Cât despre bunii chinezi ei au planificat construcția în următorii ani a 700 (!!!) centrale electrice pe cărbuni la ei acasă. De ce ore nu au trecut 100% pe panouri solare?!?! Ca să nu mai vorbesc de faptul că, companiile chineze au contractat până în 2017 construcția a alte 900 (!!!) de centrale electrice pe cărbune în restul lumii. Chinezii nu le construiesc in Canada sau Norevgia ci în țări din lumea a III-a unde e soare gârlă. De ce oare nu le vând la fraierii ăia direct panourile solare?!

          Nu știu cum o fi la petroliști dar am văzut un exemplu astral de utilizare a energiei solare la constructorii de mașini… Acum câțiva ani am avut o colaborare cu centrul de testări al GM din Fort Wayne IN. Am fost acolo câteva zile și am fost surprins să văd lângă fabrică un câmp de panouri solare, al fabricii. M-am întâlnit de acolo cu un fosr coleg cu care lucrasem odinioară la Troy MI (tot GM). L-am întrebat cât anume din necesr le acoperă panoruile solare. A început sî râdă și mi-a spus ca de fapt nu funcționează. Sunt doar „public relations s##t”. Fuseseră instalate după falimentul GM dn 2009 când administrația Obama a adugt grant-uri pentru „sustenability”. Șmecheria cu panourile a permis refacere i modernaizarea gratis a intașașiei elctrice a fabricii. Nu erau foloiste pentru că dezechilibrau rețeaua electrică a fabrcii și pentru că fabrica avea oricum un contract cu furnizrul local de energie electrică. Dacă nu consuma cantitatea contractată pierdea prețul avantajos al curentului deci îi creșteau costurile. Ocazional apăreau pe acolo propgandiști care cloceu articole sforăitoare și pline de minciuni sfruntate despre modelul de sustebabilitate de la GM, Indiana ce produce Chevy Volt (mașini electrice) cu energie solară. Avolo nu se produc de fapt (și nici nu spau rodus niciodată) nici un fel de automobile electrice, ci doar camionete Chevy Silverado și SUV-uri Chevy Tahoe de neam prost cu motoare de la 4.5 la 6.6 litri :)ț

          Probabil că aceeași chestie se întâmplă și la petroliști. Că doar de aia pe cisternele ce alimenteză benizăriile Holiday sunt pictate valuri albastr și scrie „Blue planet” de parcă ar duce apă sfințită, iar pe alea de la BP scrie „Green Power” și-s pictate funze verzi de zici căau o bucățică de junglă înăuntru:)

        • Piata? Care piata? Aia a subventiilor generoase?!!!!
          Aia nu este piata!

          Si punctual …
          – ce va fi peste Ț ani…se va vedea.Insa pana acum m-am cam saturat de previziuni gresite. Acum 50 de ani se zicea de aviane de pasageri suoersonice.Azi nu zvoara nici macar un singur Concorde sau Concordsky! De 50 de ani de zile mi se promite moartea motorului Otto .. insa nimeni nu mai zice de turbina de gaze .. Pot continua.
          – „punctual” si altenativele astea sunt bune. Cu se scria pe aici acelelumite de gradina .. sau cesii din astea.In zonele izolate ubde trasbpirtul de combustivil sau instalar4ea retelei sunt neeconomice. Sau in zone desertice … undde un panourile solare pot asa asigure consul partial pe timp de zi …. in birouri samd.

          Da. Este normal sa se continue cercetarile. DAR ATAT ! Cercetari nu implemnetari industriale care sa ceara subventii masive! Sa nu mai zic de onligatia de a mentine „clade” centarle termice – o solutie neeconimica si in plus degeaba poluatoare (adica samentin centrala termica gata de start ard gazu de pomana!! Adica soluia verde imi impue sa poluez!)

          A da.Si hidrocarburile … Raposatul sah era de parere ca hidrcarburilesunt prea pretioase ca sa fie arse ! Sunt extrem de valoroase ptr industricachimica – deterfenti, foilii de plastic, fibre sintetice …

        • @YellowSubmarine – nu e prima dată când nu citești conțintul link-urilor cu care poluezi forumul. Ai văzut că acolo scrie ”in 2017 Google will reach 100% renewable energy” ? Textul acela e mai vechi de 2017 și nici măcar nu s-au deranjat să-l actualizeze, după ce 2017 a trecut deja.

          Dincolo de asta, cum faci să cumperi numai energie din surse regenerabile? Cum o alegi, când îți vine în postul de transformare al clădirii unde o folosești? Astea sunt aiureli proppagandistice pentru hipsteri a căror singură legătură cu sistemul energetic e priza din perete. În realitate, după cum scrie mai jos, aveau de gând să cumpere pentru 2017 o cantitate de energie din surse regenerabile egală cu consumul lor.

          Cum crezi că se poate generaliza asta? Cum crezi că ar putea cumpăra toată lumea energie din surse regenerabile, disponibilă aleatoriu, în timp ce furnizorul o livrează continuu și o obține din cărbune pentru asta?

          • Mda, Google nu si-a atins tinta propusa pe anul 2017, a ajuns sa produca energie regenerabile doar in proportie de 96,8% din consumul lor, sau asa ceva. Schema este urmatoarea: companiile inteligente si cu viziune investesc in parcuri eoliene, solare (regenerabile) tinta fiind sa livreze in retea o cantitate de energie regenerabila egala cu cantitatea de energie consumata, sau cat se poate de mare, contribuiind astfel la cresterea ponderii regenerabilelor in mix, cresterea competitivitatii regenerabilelor, cresterea independentei energetice precum si o contributie pozitiva asupra evolutiei contului curent pe termen mediu si chiar lung. Facts!
            P.S. Conform inginerilor germani, englezi, californieni, etc, ponderea regenerabilelor in mix poate creste pana la 50% fara dificultati (cu gaturile de rata, lebedele negre, etc). Exista ceva „stramtori” in reteaua de distributie, acestea insa pot fi largite (reteaua poate fi extinsa).
            P.P.S singurii perdanti sunt unii participanti pe piata „lipsiti de viziune” care se incapataneaza cu inversunare sa isi diversifice portofoliul (pana se trezesc ei, vizionarii le fura o bucata buna din piata – profita de ignoratnta altora). Asa-i in business!

        • Mint cu nerușuinare.

          Amazon are un centru de distribuție imes la vreo 20 de mile de locul unde locuiresc. Nicio companie de furnizoare de curent din zona nu oferă 100% „renewable”. Apoi sistemul lor de dstribuție depinde de USPS, UPS și Fedex ce sunt la rândul lor depndente de combustiblii fosili.

          Apple are un „Tech Center” și un ”Maintenance Center” relativ aproape de mine. Nu-mi amintec să fi văzut pe acolo nici panouri solare și nici moriști de vânt. Singura companie de distribuție de curent electric din zon ce oferea 25% curent din centrale solare și eoline e dat faliment în 2017, fiind înghițită de una din concurenele ei ce se bazează pe energie nucleară și termocentrale pe gaz.

          Faza cea mai faină a fost când am trecut pe lânga clădirea Tesla din Brooklyn Park MN. E chiar lângă autostrada I-694 și parcre se vede bine de pe rambleu. Soția mea a observat râzând că iecologiștii de la Tesla vin la lucru cu camionete și SUV-ui de neam prost. Toate pe benzină. Nu cred că am văzut în parcarea angajților nici măca o mașină electrică de a lor :)

  7. Nu cred ca scopul e sa reduca consumul de CO2 sau ceva de acest gen. Daca ne-ar durea de CO2 am reduce numarul de hartii consumate aiurea, acum ne plimbam cu hartii, birocratie …, in loc sa circule totul electronic si sa reduca consumul de hartie, sa reduca din birouri, transport, etc. In fiecare birou de stat sau firma privata si ziua ard toate luminile de exemplu, angajatii vin cu masini proprii, se consuma o gramada de resurse. :) O gramada de oameni muta hartii, pun stampile fara sa produca nimic de fapt.

    Eu sunt de parerea ca aceste miscari sunt mai mult pentru a stimula economia, sa faca ceva oamenii, sa mai strice structurile care s-au format in economie de ani de zile, sa mai stimuleze inovarea, sa mai ocupe lumea cu ceva. Poate se mai reseteaza unele relatii si obiceiuri.

    • @ion – prin anii ’70, când începuse să se răspândească utilizarea computerelor, cam asta era teoria, că ele vor duce la eliminarea documentelor pe hârtie. În realitate, generarea unui document și tipărirea lui a devenit atât de accesibilă pentru oricine, încât numărul documentelor pe hârtie a crescut tocmai datorită computerelor :)

      La fel se întâmplă cu regenerabilele în prezent, pe ansamblu ele cresc emisiile de CO2, nu le reduc.

      • A crescut si volumul informatiei, nu cred ca mai aveam hartie acum daca tipaream totul. Dar nu despre hartie e vorba neaparat, dar despre o gramada de resurse irosite pentru administratie si birocratie, noi facem km pentru a misca niste hartii, care se produc si dupa se recicleaza.

        Asa ca idee, cumparam ceva primim o hartie tiparita de computer, cu ea mergem la contabil el manual o reintroduce in computer, o tranzactie ajunge reintrodusa si retiparita de cateva ori. Si nu e vorba doar de facturi, dar de sistemul medical de exempu care plimba hartii, asigurari, bilete, etc. Am intrebat un contabil de ce nu s-ar trimite automat totul imediat unde trebuie fara sa-si strice ochii si viata introducand hartii in computer, el zambind mi-a zis ca si-ar pierde locul de munca. Dupa mine el ar trebui sa faca o analiza contabila, sa propuna solutii de optimizare, dar nu prea le convine, e mai convenabil ca maimuta sa introduci in hartii in computer. Statul ii tine, fiindca nu stie ce sa faca cu ei, fiindca sunt multi. In belgia s-a propus sa nu mai produca invatamantul contabili, ei puteau automatiza totul ieri, nu e nevoie de meseriile acestea birocratice, dar nu vor sindicatele.

        • @ion – mai lasă birocrația, tu ai văzut că în hypermarket sunt rafturile pline cu imprimante? Imensa lor majoritate sunt inkjet, exact cele despre care în anii ’80 se spunea că vor permite oricui să aibă una acasă. Uite că profeția asta s-a împlinit :)

          Eu nu folosesc inkjet, dar fiind oarecum în domeniu, la 1 metru de biroul cu calculatorul de pe care scriu comentariul ăsta am un Xerox 6600 laser care nu m-a costat nimic. Iar cartușele color originale de 6.000 de pagini sunt peste 200 de lire bucata la Xerox și nici acelea nu m-au costat nimic. Sigur că la origine cineva a plătit pentru ele, dar eu am ajuns să le folosesc gratis, atât de răspândite sunt imprimantele laser în zilele noastre.

          Aici nu mai vorba de resursele pe care le risipește birocrația statului, aici e vorba de accesibilitatea unui produs. Eu nu-mi pot imagina să mă fi dus la bunicul să-mi tipărească poze, nepoată-mea asta face la 5 ani, vine să-i tipăresc poze A4 pe imprimantă laser color :) Ai văzut poze cu Neuschwanstein, castelul original după care s-a inspirat Disney? Cum să nu vrei zeci de poze cu el, la 5 ani? :)

  8. Fara a avea vreun fel de pretentie din punct de vedere al predictiei a celor ce se vor intampla as spune ca nimic din ceea ce este rational sau stiintific nu se va intampla. Totul urmeaza calea banilor – asta ascunde lucruri peste puterea de perceptie a celor mai multi dintre noi. In opozitie cu asta se afla niste lucruri de necontestat cum ar fi:
    – petrolul este o materie prima prea pretioasa la ora actuala pentru a mai continua sa fie folosita drept combustibil pentru motoarele cu ardere interna,
    – actualele motoare cu ardere interna sunt niste bijuterii tehnice, dar nu se pot compara cu motoarele electrice ca simplitate, randament, fiabilitate, costuri de productie… nu are rost sa mai continui.
    – singurul motiv pentru care productia de automobile electrice nu explodeaza in momentul actual sunt bateriile – acelasi motiv pentru care energia ce poate fi generata prin panouri solare nu poate fi stocata si folosita pe timpul noptii, am convingerea ca si acest lucru va fi rezolvat in cel mai scurt timp (5-maxim 10 ani)…
    – in mod cert exista si alte surse regenerabile care pot conduce la producerea curentului electric si pe viitor chiar hidrogenul poate fi folosit pentru energie si propulsie dar nicidecum intr.un motor cu ardere interna. Pila de combustie mi se pare exemplul cel mai potrivit.

    • @rosin – ”convingerea” ta nu costă nimic :) Pentru ca problema să fie rezolvată ”în 5-10 ani”, ar trebui să existe deja soluția fuincțională, să fie validată în practică și să necesite doar extinderea pe scară largă. Ai tu un astfel de sistem funcțional acasă, așa încât să-ți justifice ”convingerea”?

      Fă singur un calcul, cât de mare trebuie să fie bateriile pentru un grip de poanori solare și cu cât trebuie crescută suprafața panourilor, pentru a acoperi pierderile datorate stocării. Eficiența panourilor solare s-a lămurit în urmă cu câteva luni tot aici, a rămas că se amortizează în 23 de ani. Care e soluția ta, mai faci un al doilea acoperiș la fiecare casă și or să se amortizeze în 46 de ani? :)

      • @Harald

        Fă singur un calcul … cu cât trebuie crescută suprafața panourilor, pentru a acoperi pierderile datorate stocării.

        În cazul Californiei, ar fi necesare 18 ferme solare Ivanpah ca să producă aceeași cantitate de energie care este generată acum de centrala nucleară Diablo Canyon, ultima de acest tip din California și pe cale de a fi lichidată curând. (Este problema diluției energiei solare și eoliene)

        Ceea ce nu se menționează niciodată în articolele propagandistice sunt cheltuielile legate de construirea noilor linii de transport al electricității „verzi”. Ca să aduci energia de la Diablo Canyon la consumator, îți trebuie o singură linie de transmisie. Dar vei avea nevoie de 18 linii de transmisie ca să aduci electricitatea de la 18 ferme solare precum Ivanpha.

        În plus, lungimea acestor noi linii de transmisie este mult mai mare pentru că fermele solare sunt în deșert, departe de zonele populate. Pe când Diablo Canyon și San Onofre (închisă acum) se găsesc pe coasta Pacificului, exact unde locuiesc majoritatea californienilor.

        Teoretic, noile linii de transmisie ar putea face electricitatea mai ieftină, dar nu atunci când sunt utilizate doar parțial (ziua) și când dublează, în loc să înlocuiască, liniile de transmisie și echipamentele deja existente.

        • In Belgia cresterea pretului energiei electrice o motiveaza prin costuri de infrastructura. Ei zic ca infrastructura veche (retele de transport, transformatoare, centrale atomice, etc.) au fost construite in anii 50 si au ajuns la limita de viata, acum e nevoie sa faca alte investii pentru a reinoi totul, si asta costa si pretul suntem nevoiti sa-l platim acum.

          In afara de aceasta se schimba si modul in care e distribuit curentul, sunt alte cerinte acum, se doreste un alt mod de vanzare, practic vom cumpara curent la pretul spot de pe piata, dupa ce toti trec la contoare inteligente. Daca vrem sa reincarcam masini electrice, cu reteaua actuala nu cred ca se poate, trebuie sa poti furniza capacitati destul de mari la priza. Toata aceasta modificare, intretinere costa.

          • OK. Deci concuzia e că plătiți mai mult și trăiți mai prost… Cam astea-s consecințele progresismului. Întotdeauna.

            Explicaiți sunt gârlă întotdeauna. E mult mai simplu să se găseasă explicații mirobolante decât soluții creative. Treaba e neshimbată în lumea progresistă de la Lenin încoace. Marea diferență e dacă în comunism oamenii erau conștienți de mizeria și inepția regimului, în vremurile neosocialismului imbecilii ingenioși sunt chiar fericți că se găseșe cineva să-i jumulească.

            Vă rog să mă credeți că vă meritași soarta pe deplin. LA fel cum meritați tot ce vă vor face și de aum înainte…

    • @rosin – cât despre eficiența superioară a motoarelor electrice, soluția s-a aplicat deja la locomotive: ai 6 sau 8 motoare electrice, câte unul pe fiecare osie, alimentate de cel mai mare generator diesel care încape în locomotiva respectivă :)

      În materie de randament și eficiența controlului asupra tracțiunii, motoarele electrice sunt într-adevăr imbatabile în practică, însă pentru energia electrică de care au ele nevoie, generatorul diesel este încă și mai imbatabil :) Fiindcă o cake ferată cu 30 de perechi de trenuri pe zi merită electrificată, dar una cu 6 perechi de trenuri pe zi nu merită, e mult mai eficient și mai ieftin generatorul diesel on board al locomotivei.

      • E foarte adevarat ca nu ma costa nimic sa am convingeri poate putin cam fanteziste, cert este ca era hidrocarburilor fosile apune. si nu trebuie sa pun creionul pe hartie pentru asta. Noi oamenii le-am adus in sistem si le ardem fara a ne fi gandit la consecinte pana acum. Nu inteleg de ce te-ai cramponat asa in cele scrise de mine. Ai sonda de petrol in curte ?? Sau asteptai sa inchei cu solutia tehnica salvatoare a omenirii ?

        • @rosin – nu am sondă de petrol în curte, dar mi se pare o cerință legitimă să plătesc cel mai mic preț posibil pentru energie electrică, indiferent din ce sursă provine ea. Fără ca factura să includă subvenții pentru regenerabile verzi pe pereți.

          Arderea hidrocarburilor reprezintă o soluție murdară și ineficientă de a obține energie, dar hai să facem lucrurile în ordinea logică: hai să eliminăm mai înâti arderea lignitului, că arderea gazului metan e incomparabil mai curată. Și când terminăm de înlocuit termocentralele pe lignit, vedem care e următoarea cea mai murdară metodă și o înlocuim ș pe aceea.

          Deocamdată, termocentralele pe lignit duduie (ca să cităm un clasic în viață). Locuiesc lângă una care arde câreva milioane de tone de lignit pe an, iar activitatea ei a crescut de când au apărut moriști pe toate dealurile din jur, nu a scăzut.

          • Foarte de acord aici, s-au apucat de la alt capat. As spune mai mult, cantitai enormese consuma aiurea, si se consuma anume in administratia statului, transport public, etc.

            Dar daca vorbim de masini, au inceput sa interzica motoarele termice in orase, treptat, dar pana prin 2025 practic nu mai intri in Bruxelles, Amsterdam, Paris cu motor termic, doar cu electric. Dar atentie taxele si restrictiile vor continua si dupa, au pretentia sa nu faca zgomot, sa nu produca praf de la frane de exemplu etc.

            Daca stam sa ne gandim din punct de vedere ecologic, aceasta inseamna inlocuirea a milioane de masini. Dar cat CO2 si alte minuni produce inlocuirea unei masini? Eu cred ca doar aceasta va consuma o cantitate enorma de materie prima si energie.

            Personal, as fi lasat sa moara incet astea vechi, eventual sa se faca upgrade-uri care acum sunt imposibile din motive birocratice. As ataca intai locurile unde se consuma multa energie aiurea, as scapa de centrale electrice poluante. Se mai pot modifica si retele in cladiri cu led-uri si aparatele moderne nu mai trebuie cablu atat de gros si 220V alternativ, s-ar reduce si din multitudinea de transformatoare care costa, se strica, trebuie produse si pierd energie la conversie. Loc de optimizat serios ce avem este mult.

            • @ion – nu poți să scrii ”practic”, dacă te referi de fapt la 2025 :)

              Oricum, 2025 e la doar 7 ani distanță, poate doar pe vreun kilometru pătrat în centrul orașului se va putea face asta. Amsterdam și Bruxelles trebuie să aibă peste 100 kmp fiecare. Dacă vrei să faci asta în tot orașul, îl desființezi cu totul, rămâne pustiu. ”Practic”, orice politician zboară, dacă încearcă să impună așa ceva :)

              Asemenea idei sunt bune să aducă voturi, dar niciun primar și niciun premier nu e atât de inconștient încât să le pună și în practică :)

              Nu e vorba de ”milioane de mașini”, cu milioane de mașini nu faci nimic la scara Europei. E vorba de sute milioane de automobile electrice, imposibil de fabricat mai devreme de 30-50 de ani, chiar dacă astăzi n-ar mai ieși din uzine niciun autoturism cu motor termic. Dar anul ăsta vor ieși din uzinele europene milioane de autoturisme cu motor termic, la anul la fel, iar anul următor tot așa.

            • Trebuie sa fii pe loc, ca sa poti sa vezi ce se intampla practic. Sunt orase pilot care sunt cu 2-3 ani mai avansate ca norme, gen Antwerpen, Bruxelles il urmeaza, asa ca se poate vedea deja. Efectiv nu prea intra masini acolo, decat acelea noi.

              Au inceput la stiri sa se planga ca s-au prabusit vanzarile de masini diesel in piata second hand nu le cumpara nimeni si nici noi. Dar nu se grabesc sa cumpere nici pe benzina. La cate sunt pe strazi, primarul nu risca mare lucru deocamdata, mai important e pretul care e 1.4 euro/litru de motorina, acest pret pune pe ganduri pe oricine.

              Lumea asteapta sa vada ce se va intampla, iar producatorii se plang ca ei trebuie sa faca investitii pentru alt tip de automobil, cineva trebuie sa le finanteze, cu vanzari mici nu faci mare lucru.

              Oricum au derogari pentru camioane, masini folosite de administratie, etc.

            • @ion – nu știu cum or sta lucrurile la Bruxelles, dar nu cred că în cartierele de locuințe lumea are numai mașini noi (Euro 6 fiind asta?). Se pot delimita zone ultracentrale cu diverse restricții, Londra a făcut asta deja de mulți ani, dar și dacă toată acea Congestion Charge Zone ar deveni parc cu totul, restul Londrei va continua să funcționeze. Tot așa va continua să funcționeze cumva și restul Bruxelles-ului.

              La urma urmei, Hyde Park are 140 de hectare, Kensington Gardens mai au și ele încă 110, dar în jurul lor continuă să circule mașini pe 4 – 5 benzi, că Londra trebuie să funcționeze cumva. Se pot crea zone ultracentrale exclusiv pietonale, se pot chiar aduce la starea de parc național, dar parcurile naționale nu produc bani, iar oamenii trebuie să trăiască din ceva. O fi obținând Belgia 10% din PIB din comerțul cu diamante, o fi având sedii de instituții importante care cheltuie acolo bani produși în altă parte, dar oamenii aceia mai trebuie să mai și mănânce :)

            • Au delimitat tot orasul ca Low Emission Zone, cum e si Parisul, Antwerpen, Amsterdam si multe altele, chiar orasele mici si-au instituit Low Emission Zone. In unele orase gen Londra exista chiar cateva zone cu regulament diferit Ultra Low Emission Zone pe langa Low Emission Zone, exista si zone din astea temporare sau pot institui temporar.

              Anul acesta au interzis Euro 2 in Bruxelles, la anul Euro 3 si tot asa in fiecare an. In Antwerpen de exemplu deja e interzis euro 3 si vor interzice euro 4 si peste un an euro 5.

              Sunt mai putine masini? Nu sunt, lumea le schimba pe modele mai noi, nu are incotro. Se vand alea vechi? Nu prea mai ales daca e diesel, eventual sunt cumparate de europa de est sau africa, sau trimise direct la casat, poti avea o prima de pana la 2000 euro.

              Concomitent a crescut pretul la diesel, acum e cat benzina, 1.4. Acum 2 ani scazuse la 0.9 si statul a zis ca nu mai incaseaza atat din TVA si a marit acciza, pretul urcase inapoi la 1.1 acum ca materia prima s-a scumpit acciza nu a fost redusa.

              Sunt destul de mari si taxele pe masina, asigurarea. Parcarile sunt cu plata peste tot. Nu mai vorbesc de reparatii, desi nu pot zice ca calitatea reparatiilor e mai buna ca in romania, sunt la fel de cascati si hoti. Limitele de viteza prin oras au scazut in multe comune la 30km/h in toata cumuna.

  9. O îndrăzneață comparație între Președintele Donald Trump și Președintele George Washington

    A pomeni astăzi în aceeași propoziție pe primul și actualul Președinte al Statelor Unite, George Washington și Donald Trump, pare pentru mulți inși un sacrilegiu de neiertat. Cum adică, să compari pe marele Washington, conducătorul Revoluției americane, generalul care a servit ca primul Președinte al SUA, cu actualul Președinte Trump, un „incult”, un „anti-occidental” etc. etc. etc.?1?

    Și totuși, pe când Trump nu era favorit în intențiile sale prezidențiale, un reputat ziarist, Rinker Buck, a publicat în iunie 2016 o carte, The Oregon Trail – A New American Journey, în care se poate citi (p. 32, trad. pers.):

    Foarte puțini universitari și profesori de istorie din licee doresc să-și riște carierele sugerând studenților și elevilor lor că Părintele țării lor a avut același job ca Donald trump. Washington a fost un latifundiar, adesea descris drept cel mai bogat om al generației sale. La sfârșitul Revoluției Americane, Generalul Washington controla circa 25.000 hectare, mai mult de jumătate fiind plasate în promițătoarea regiune de frontieră la vest de munții Allegheny, în ceea ce astăzi numim West Virginia, Ohio și vestul Pennsylvaniei. Smulgând cu forța un act de proprietate pentru aceste soluri fertile din coroana engleză poate n-a fost motivul principal al luptelor din Războiul revoluționar. Dar Washington știa că el putea să profite imens dacă se obținea independența.

    După care, ziaristul Buck îi acordă un mare credit lui Washington pentru că generalul-latifundiar a avut o idee genială: valoarea imenselor terenurilor pe care le poseda nu putea să crească fără defrișări, construirea de drumuri și săparea de canale. Pentru toate aceste munci, animalul existent – calul – nu era corespunzător. Consuma prea mult furaj și nu rezista la căldură. Drept pentru care, latifundiarul Washington a devenit, cum îl numește ziaristul, „maharajahul original al catârilor americani.”

    Pentru că în America anilor 1780 măgarii necesari producerii catârilor erau slăbănogi și fără vitalitate (sic!), Washington și-a folosit prestigiul său politic pentru a importa măgari de rasă din Europa.

    În 1785, regele Spaniei, Carlos al III-lea, a trimis la Mount Vernon (reședința lui Washington) un transport cu măgari andaluzieni, incluzând pe celebrul Royal Gift. Iar fostul său ofițer, Marchizul de Lafayette, i-a trimis Generalului Washington un măgar maltez, pe nume Cavalerul de Malta.

    La moartea sa în 1799, Washington avea în grajduri 60 catâri de tracțiune.

    Pentru cei care zâmbesc la ideea prezidențială a catârilor, aș mai adăuga unele elemente.

    Cea mai mare migrațiune terestră – ocuparea vestului american – s-a făcut preponderent în căruțele cu coviltir trase de catâri de-a lungul unor trasee de mii de kilometri, precum Oregon Trail, Colorado Trail sau California Trail.

    Marele Canal Erie din statul New York, cu o lungime de 580 km (aprox. distanța Baia Mare – București), a fost inaugurat în 1821. Transportul în amonte, peste 36 ecluze, se făcea cu catâri schimbați la fiecare 24 km.

    Peste un milion de catâri au fost folosiți de Quartermaster Corps și căruțele cu vivandiere, care au aprovizionat și susținut forțele Nordului în timpul Războiului Civil american.

    Circa 800.000 catâri, cu inscripția U.S. pe coapsele lor, au fost trimiși în Europa în timpul primului Război Mondial.

    În timpul celui de-al doilea Război Mondial, circa 35.000 catâri din rasa black Missouri au fost folosiți în jungle și terenurile muntoase, unde Jeep-urile și camioanele nu puteau pătrunde. Catârii au cărat muniții, piese ușoare de artilerie și hrana soldaților.

    După atacurile din 11 septembrie 2001, U.S. Marines și U.S. Army’s Special Forces au reactivat rapid programul catârilor și mii de urmați ai catârilor lui Washington au fost trimiși în Afganistan și alte regiune muntoase de pe glob.

  10. Urmăresc cu ardoare pledoariile domnului Crânganu precum şi disputele ce le crează prin taberele răspândite world-wide. Prin bogăţia de aspecte abordate tot aştept să găsesc o referire la o meteahnă ce s-ar părea că care hrăneşte lăcomiile guvernelor de pretutindeni, acciza. După cum ştim cu toţii, raportul dintre costul de producţie (benzină şi motorină) şi cel de la pompă este cam 1/2 la 1/3. Asta înseamnă (la un calcul sumar relativ la piaţa din România) că preaiubitul noastru guvern pune deoparte pentru buna administrare vreo 5 miliarde de Euro anual. Similar, în proporţii diferite desigur, se întâmplă cam peste tot în lume. Întrebarea e: dacă am reuşii să electrificăm totul, de unde îşi mai iau onorabilii taxele şi accizele? Nu cumva le-ar trece prin cap să pună şaua pe verdele Kwh?

    • Nu am fost și nu sunt guvernant, dar cred că se poate pune șaua și pe verdele kWh. Cum? Foarte simplu.

      Multă lume crede că electricitatea este o marfă. În realitate, electricitatea este un serviciu.

      Să vă dau un exemplu: Vreau să mânânc o friptură. O pot face acasă sau la restaurant.

      O friptură acasă mă costă mai puțin, iar marfa respectivă (carnea) se poate ieftini precum panourile solare sau turbinele eoliene, ceea ce ieftinește și friptura mea.

      Acceași friptură la restaurant nu include doar costul ingredientelor, ci și prepararea/transportul cărnii, servitul la masă, munca bucătarilor, eventual muzică live etc. (aka linii de transmisie, transformatoare de rețea, centre de distribuție a electricității verzi, operatori de rețea, mentenanța rețelelor ș.a.m.d.). Iar prețurile la restaurant rareori vor scădea în raport cu costul fripturii de acasă.

      Cu alte cuvinte, luxul de a mânca la restaurant este un servicu pe care statul îl poate taxa/acciza cum dorește, indiferent de originea fripturii.

      • Din câte am mai tras eu cu urechea, mai puțin de jumătate din energia electrică generată ajunge în final facturată cuiva. În cele mai defavorabile cazuri, doar o treime.

        Iar în sistem chiar nu se știe câtă energie se pierde și câtă se fură. Când treceți pe lângă o LEA de 400 kV (în State cred că aveți și de 1 MV) și o auziți bâzâind, nu știe nimeni câtă energie înseamnă în realitate acel bâzâit, se poate fura liniștit energie la adăpostul lui :)

        Dacă guvernele au în plan să se bazeze pe taxe asupra energiei electrice, vor avea o surpriză. Mare! :)

        • curentul alternativ are o particularitate numita factor de putere, ce deriva din defazajul variatiei intensitatii in raport cu tensiunea, incat, pe langa clasicul randament caloric apare si randamentul pricinuit de pierderile magnetice
          randamentul caloric se imbunatateste prin supradimensionare, iar situatia e similara unei conducte de apa potabila, in cazul careia, daca investim intr-un diametru supradimensionat, micsoram pierderile de presiune cu posibilitati de amortizare prin economia de energie de pompare
          randamentul magnetic, dimpotriva, se deterioreaza dramatic prin supradimensionare: explicatii aici https://agendaelectricianului.wordpress.com/2016/06/09/factorul-de-putere/ sau la orice alta gugaleala despre factorul de putere
          deci daca vrem sa introducem in sistem surse cu putere variabila, inevitabil trebuie sa supradimensionam sistemul, cu consecinte defavorabile asupra randamentului, prin cresterea consumului de putere reactiva, mai ales la functionare in gol

          • Vă mulțumesc pentru detalii. Aș zice că orice sistem energetic național e deja mult supradimensionat, așa funcționează el. Poate între orele 17:00 și 22:00 să fie mai eficient, dar între orele 01:00 – 05:00 supradimensionarea e evidentă. Iar dacă vrem să introducem în sistem regenerabile ”fără număr” :) supradimensionarea necesară devine imediat nesustenabilă.

          • daca ne referim la puterea instalata a surselor, acestea trebuie conectate si deconectate incat puterea sursa sa fie sensibil egala cu puterea consumata; altfel, tot ce bagi in sistem peste sau sub puterea consumata e pierdere, respectiv neconformitate a parametrilor de furnizare
            presupunand in mod fictiv, doar ca exemplu, o deconectare temporara a unei capacitati a CE Cernavoda, cat intra in varf eolienele din Dobrogea, ma tem ca in sens invers, pana la momentul optim de reconectare, va interveni o perioada in care kilowatulora va fi adus in Dobrogea de undeva de la bulgari sau poate de la Turceni, intr-o schema de incarcare a retelei mult mai putin predictibila (variatia regenerabilelor) incat sa se poata asigura si distanta de transport aferenta unui cost minim si incarcarea echilibrata a retelelor cu pierderi minime si capacitate suficienta pentru orice tronson de a asigura tranzitul necesar oricarei scheme ce ar minimiza distantele si pierderile sistemului in ansamblu;
            chiar presupunand o amplasare ideala a regenerabilelor, cu capacitatile ideal distribuite in raport cu consunatorii, daca se urmareste prioritizarea regenerabilelor in raport cu neregenerabilele, acestea din urma ar trebui si ele reproiectate, repozitionate si reconstruite dupa noul criteriu, proportional cu distributia capacitatilor regenerabilelor;
            altfel, mai ramane varianta in caresa functioneze prioritar neregenerabilele actuale, dar la parametri minimali, iar regenerabilele sa fie conectate la sistem doar pe masura cresterii consumului; adica mai multa putere instalata la sursa, la aceeasi putere utila la consumator; adica nu toate moristile din Dobrogea trebuie sa se si invarta

            ma rog, e doar o modesta si preliminara apreciere personala, nu sunt eu specialistul din sistem care ar trebui sa mai bata din cand in cand saua constrangerilor tehnice sa priceapa si iepele inca nedomesticite

            • Ați descris, cu argumente tehnice, modul cum apare și funcționează fenomenul pe care-l numit „gât de rață”. Pe scurt, datorită caracterului lor interminent, variabil, difuz, nepredictibil etc., energiile regenerabile trebuie funcționeze cu un backup permanent, centrale care să poată interveni în cel mai scurt timp după ce soarele apune sau vântul nu mai bate. Oprirea și pornirea imediată a unei centrale nucleare sau pe cărbuni nu există – ai nevoie de un timp relativ lung. Centralele pe gaze răspund mai repede la o pornire intempestivă și de aceea, integrarea energiei solare/eoliene în rețea poate fi acomodată prin construirea/funcționarea la relanti a unor centrale pe gaze.
              Și, desigur, treaba aceasta este mult mai ușoară atunci când regenerabilele reprezintă 10%, nu 20%, din mixul energetic.

              Dar chiar și niveluri scăzute de penetrare în rețea apar problemele descrise de Lion Hirth în articolul citat de mine. Dacă energia solară ajunge la 15% din mix, valoarea ei scade cu 50% (vezi Figura 3 din articol). Cauzele acestei scăderi valorice sunt legate de caracteristicile fizice ale rețelei. Practic, se produce prea multă energie când nu este nevoie și prea puțină când este nevoie (efectul „gât de rață”). O scurtătură pentru „gâtul de rață” (menținerea rețelei la parametri optimi de funcționare) este costisitoare: Germania, California sau Texasul plătesc vecinii să le ia pe gratis excesul de electricitate.

              Prin urmare, cu cât adăugăm mai multă energie regenerabilă în rețea, problema „gâtului” se agravează, nu se ameliorează. De aceea, valoarea economică (nu cea propagandistică) a energiilor solare și eoliene scade pe măsură ce ele devin componente mai mari ale rețelei. Și de aici, rezultă paradoxul situației: Germania și California, care își procură energie eoliană/solară la prețuri tot mai mici, plătesc mai mult pentru electricitate.

              Nu trebuie scăpat din vedere un alt aspect semnficativ:

              Energiile regenerabile au nevoie de resurse materiale mai mari decât ale altor surse de energie: exploatare minieră, procesarea minereurilor, instalații, linii multiple de transmisie, etc.

              De exemplu, fermele solare și eoliene necesită terenuri care sunt cu ordine de mărime mai extinse decât cele ae centralelor non-regenerabile. Am citat într-uncomentariu anterios cazul fermei solare Ivanpah din California. Această facilitate produce de 18 ori mai puțină electricitate, dar ocupă de 290 ori mai mult teren decât centrala nucleară Diablo Canyon.

              O centrală fotovoltaică neceistă circa 17.000 tone/TWh materiale (oțel, sticlă, ciment, beton etc.), în timp ce o centrală nucleară are nevoie doar de cca 1000 tone/TWh.

            • Cred că regenerabilele, în măsura în care energia produsă de ele ajunge într-adevăr ieftină (fără subvenții) și singura problemă rămâne caracterul instabil al cantităților livrate, ar putea fi folosite doar pentru procese industriale preponderent automatizate, a căror întrerupere să nu le afecteze. De exemplu pentru electroliză.

              Regenerabilele trebuie să concureze liber pe piață, iar dacă diverse activități industriale se pot baza pe un mix între surse regenerabile proprii și alimentarea din sistemul energetic național, este decizia managerială a acelor agenți economici. Nu e treaba statului să se amestece în așa ceva și să aloce bani publici ”pe ochi frumoși”.

            • reconfigurarea retelelor existente e o babilonie
              e mult mai probabil sa se dezvolte retele noi, paralele, indiferent de costuri
              pe cat posibil, la variatii de consum se vor deconecta si reconecta tronsoane subincarcate; daca nu, vor creste si pierderile reactive

              media RO a anuntat recent o noua majorare a tarifului, motivata de cresterea ponderii regenerabilelor
              eoliene in Dobrogea nu cred ca se mai construiesc, oricum se vede cu ochiul liber ca mare parte sunt oprite; poate fotovoltaice; sau poate retele; sau poate gale de box

            • Domnule Cranganu, nu stiu cum este in California, cert este ca producatorii germani (si europeni) nu vand electricitate pe gratis (surplusul este scos la bursa si vandut prin competitive bids). Si asta vi-o spun din propria experienta de participant (intr-un parc eolian) Aici gasiti preturile https://www.epexspot.com/en/market-data/intradayauction
              Chiar si in luna decembrie cand cerul este de culoare griu-inchis, ponderea electricitatii produsa din regenerabile a depasit pragul de 40%, iar in luna Ianuarie anul curent ponderea a fost de 45%. Recordul il detine luna mai a.c. cu o pondere de 49%, deci ne apropiem de bariera psihologica de „50%”. In acest link gasiti detaliile listate pe luni https://www.energy-charts.de/energy_pie.htm?year=2017&month=12

              P.S. Aici gasiti detalii despre productia de electricitate din ultimile 24 ore. https://www.energy-charts.de/power.htm Asa cum arata si graficul, producatorii au reactionat rapid reducand presiunea in boilerele centralelor pe carbune si gaze in tmp de doua ore. Bineinteles ca randamentul acestor centrale a scazut, pierderile cauzate sunt insa compensate pe cealalta parte (ca tot ei detin si marea majoritate a parcurilor eoliene si solare) .Si investesc in continuare masiv (acum au pus ochii pe proiectele offshore din Marea Nordului)i Asa reusesc producatorii germani, englezi, olandezi, etc sa ocoleasca problemele cu „gatul de rata”. Reteta lor este foarte simpla!

            • @YellowSubmarine – în lumea civilizată se numește conflict de interese, ce faci tu pe platforma asta.

              E adevărat că spre deosebire de US și UK, Germania nu are nici măcar o legislație funcțională privind mita plătită de companiile germane în afara Germaniei, dar un pic de stimă de sine nu strică nimănui.

            • @YellowSubmarine

              Cu toate astea consumul de petrol al Germaniei a rămas constznt între 2007 (2380000 barili pe zi) și 2017 (2378000 baruli pe zi)

              https://www.statista.com/statistics/262843/development-of-oil-consumption-in-germany/

              Asta în condițiile în care automobilele au devenit mult mai eficiente în 10 ani iar numărul mașinilor electrice și hibride a crescut e la 500 la 55000 în doar 5 ani (2010-2014), iar în Decembrie 2017 au ajuns la 129246 doar cele electrice fără hibrizi.

              https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/PEV_Registrations_Germany_2010_2014.png

              Între timp populația Germaniei a scăzut între 2007 și 2011 cu 2 milioane de suflete de la 82.88 milionae la 80.22 milioane

              https://tradingeconomics.com/germany/population

              Deci probbil că le trebuie mai puține mașini.

              Ea crește apoi cu 2 milioane de suflete, în special prin imigrare ilegală la 82.8 milioane în 2017. Sper că sunem de aord că imigranții ilegali nu și-au permis să-și cumpere un număr semnificativ de mașini. Nu-i așa? Asta însemnă că de fapt consumul de petrol per capita a crescut. Hmmmm. Ceva nu se prea leagă…

              Apoi importurile de gaz ale Germanie au crescut de la 73.98 milairde de metri cubi în 2015 la 90.16 mliarde metri cubi în 2017. Asta înseamnă o creștere de 22% în doar doi ani !!!

              https://ycharts.com/indicators/germany_natural_gas_consumption

              Cum explică „știința progreistă” aceste fapte? Cum ar putea supraviețui Germania chir și o zi fără milioanele de barili de petrol sau fără miliardele metri cubi de gaz pe care le arde cu voioșie? Cum se face că în pofida clamatei creșteri explozive a energiei verzi, consumul de petrol și gaze naturale per capita crește și el?!

              Gurile rele zic că atunci când sunt furtuni în Marea Nordului și se produce curent electric în prostie de la sistemele eoliene, el se consumă aiurea pentru că e mai mult decît e necesar. La fel și energia solară ce nu poate fi stocată dacă e produsă în momente nepotrivite e de asemenea consumată aiurea fără rost. Producția continuă însă spre a se raporta pionierește recorduri peste recorduri. Cifrele arată producții record de „energie verde” și în același timp consumul de energie provenită din combustibili fosili crește și el spre a acoperi necesarul real…

              E ca-n poveștile din vremea lui Pingelică. Se raportau producții record la de toate măsurându-se orice afară de consumurile reale. România producea prin 1986-1987 cel mai mare volum de oțel per capita din lume, dar românul stătea 5 ani la coadă la o Dacie nenorocită. Armata romăna avea mai mulți CP/soldat ca armatele americană sau germană, dar aprovizionarea se făcea cu căruțele…

              Au învățat și nemții să mintă în esență fără a minți în detaliii, precum CSP-ul lui Ceaulescu…

  11. Stim ca e un sacrilegiu sa-l comparam pe Washington cu Trump. Dar totusi il comitem. In speranta ca se va intampla ce? Care virtute zace nedescoperita in cei 70 de ani ai lui Trump? Interesul fata de hidrocarburi? Cam putin. Pare a fi o slaba compensatie fata de pierderea dominatiei americane in lume. O dominatie din care toti am avut de castigat, nu numai Statele Unite.

    Sic tranzit gloria mundi

    • Da, toti am avut doar de cistigat, caci eforturile pentru cistigurile noastre le-au facut doar americanii.
      „Efortul” nostru a fost doar cistigul.

    • Care virtute zace nedescoperita in cei 70 de ani ai lui Trump?

      Poate va fi un nou „catâr” glorios, precum cei ai lui Washington :-)

      Vorbind serios, am constatat un lucru unic până acum:

      De când s-a înființat OPEC-ul în 1960 și până luna aceasta niciun președinte american, fie el democrat sau republican, nu a putut da ordine celor 11 țări membri în legătură cu politica lor de extragere a petrolului. Din contra, OPEC-ul a jucat de multe ori dur, la intimidare, cu Statele Unite (nu mai dau exemple).

      Președintele Trump este primul șef de stat american care a dat luna aceasta o indicație hotărâtă, pe care OPEC a acceptat-o fără să crâcnească: Măriți producția voastră de țiței pentru a menține prețurile la pompă scăzute! Zis și făcut. Pentru prima dată în cei 68 ani de existență triumfală a OPEC-ului, liderii lor au executat un ordin american.

      Nu știu dacă chestia asta se încadrează perfect la „pierderea dominației americane în lume”… Mai degrabă e wishful thinking.

  12. UPDATE

    Beneficiile petrolului și schimbările climatice
    Punctul de vedere al unui judecător federal american

    Într-un comentariu publicat pe 6 iunie atrăgeam atenția asupra judecătorului federal William Alsup, care a considerat plângerile făcute de două orașe din California, San Francisco și Oakland, împotriva primelor cinci companii de petrol din lume – BP, Chevron, ConocoPhillips, Exxon Mobil și Royal Dutch Shell. Cele două orașe au pretins despăgubiri masive motivând, fără dovezi concrete, că petrolul extras de companiile acuzate contribuie la schimbarea climei celor două orașe.

    Pe 25 iunie judecătorul Alsup a aruncat la gunoi plângerile celor două orașe. El a recunoscut știința încălzirii globale și marile riscuri pentru planetă, la fel cum au făcut și companiile de petrol și gaze acționate în justiție. Dar, în hotărârea sa, judecătorul Alsup a declarat că tribunalele nu sunt locul potrivit pentru a rezolva astfel de probleme globale și a respins teoria legală expusă de cele două orașe.

    Judecătorul Alsup a mai spus că schimbările climatice reprezentă o problemă de importanță globală, însă companiile de petrol nu sunt singurii vinovați. În hotărârea sa de 16 pagini, judecătorul a scris, printre altele:

    Revoluția noastră industrială și dezvoltarea lumii noastre moderne au fost alimentate literalmente de petrol și cărbune…. Fără acești combustibili, practic toate progresele noastre monumentale ar fi fost imposibile. Ar fi corect să ignorăm acum responsabilitatea noastră în utilizarea combustibililor fosili și să dăm vina pentru încălzirea globală pe cei care au furnizat ceea ce am cerut? Este corect, având în vedere aceste beneficii, să spunem că vânzarea de combustibili fosili a fost nerezonabilă?

    Hotărârea judecătorului Alsup a fost așteptată cu mare emoție de ecologiștii americani și de alte comunități urbane și orașe precum New York, care au depus și ele plângeri contra companiilor de petrol pentru a le stoarce de bani mulți.

    Înfrângerea ecologiștilor din California a fost usturătoare, conform ziarului liberal The New York Times și va reduce, sper, apetitul pentru obținerea de bani nemunciți.

  13. Poate că in articol ar fi trebuit accentuat, puțin, și factorul accize, TVA/VAT aplicat DUPĂ/la accize….. Bine ar fi de verificat și acolo unde sunt state care clamează lipsa taxelor pe vânzare.
    Fără să caut, și doar asa la mica ciupeală cum îi stă bine voinicului valah, parcă, parcă imi aduc aminte că energia DE ORICE FEL comportă o serioasă implicare (fiscală) a legiuitorului din quasi-totalitatea statelor……

    Un pic ptr.demistificarea chestiunii. Legiuitorul, in lipsa veniturilor extra-fiscale (vezi companii publice de comunicații, energie, etc) și coroborat cu expansiunea bugetelor sociale (in orice stat..!!) va taxa din ce in ce mai solid: proprietățile imobiliare, energia, utilizarea drumurilor, văzduhului utilizat de aviație, etc, etc.

  14. În România, industria extractivă a cărbunelui este puternic subvenționată. Pierderile minelor sunt preluate de stat, pierderile CFR care transportă cărbunele sunt preluat de stat, pierderile termocentralelor sunt preluate de stat. Minele și exploatările în carieră nu sunt ecologizate și sunt pierdute sute de hectare care ar fi putut produce bani. Fără acest robinet de bani de la stat, termocentralele ar sucomba în câteva luni.

    • În România, industria extractivă a cărbunelui este puternic subvenționată.

      Prima dată când am auzit propoziția asta eram student în anul IV la IPGG București și am luat un curs de „Conducerea întreprinderilor miniere” (pe atunci, nu apăruse cuvântul management, iar directorul nu era încă manager).

      Titularul cursului era profesorul Radu Botezatu, care tocmai renunțase la funcția de ministru adjunct al Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei (MMPG) din motive de sănătate. Într-o zi, domnia sa (va fi primul meu conducător de doctorat) ne-a spus la un curs că în România comunistă de la mijlocul anilor 1970 erau mine de cărbuni care lucrau cu pierderi planificate. Și a dat exemplu mina Comănești, al cărei cărbune este plin de argilă și de apă. Pentru ca populația din zonă, care nu avea altă profesie, să nu migreze în masă către Onești- Borzești, PCR-ul a hotărât să ia bani de la minele de suprafață din Oltenia, care produceau cărbuni profitabil, și să subvenționeze mineritul din Comănești.

      Când, mai târziu, profesor fiind la Iași, am făcut practici geofizice cu studenții în zona Moinești, Solonț, Zemeș, Lucăcești, Asău, Dărmănești, am fost și mina de cărbuni din Comănești. M-a impresionat negativ nu doar apa până la genunchi omniprezentă, ci faptul că se extrăgeau cărbuni cu peste 60% steril (argilă). Apoi, am văzut cum cărbunii respectivi, plini de apă, erau arși în termocentrala locală: se injecta separat o mare cantitate de gaz metan, care evapora apa și ajuta cărbunii să se aprindă. După ce fâsâia o vreme, materialul combustibil se termina repede și în vatra termocentralei rămânea o cantitate imensă de cenușă, care, după depozitare, era spulberată de vânt. Dacă te îmbrăcai dimineața cu o cămașă sau un tricou alb, trebuia neapărat s-o speli seara. (La fel mi se întâmpla și în zona Petroșani.)

  15. Cateva chestii, Dl.Crânganu.

    1. Ati uitat sa mentionati sursa articolului dvs.:
    https://www.forbes.com/sites/michaelshellenberger/2018/04/23/if-solar-and-wind-are-so-cheap-why-are-they-making-electricity-more-expensive/#57cd76751dc6

    2. Obama nu a ‘donat’ nimic (fake news_), concluzia investigatiei in cazul Solyndra este aceasta:

    ‘Most of the blame lies squarely on Solyndra, however. Investigators said company officials lied to the government and to independent market analysts and a credit-ratings agency, inflating the value of contract commitments in order to appear more financially promising.’

    https://www.washingtontimes.com/news/2015/aug/26/solyndra-misled-government-get-535-million-solar-p/

    Inteleg ca il sustineti pe Trump ca american dar poate ar fi bine sa nu uitati ca sunteti si roman iar dl. Trump, conform propriilor declaratii, nu sustine nici UE nici NATO iar cum noi facem parte din ambele organizatii…

    • Se pare că nu ați citit atent articolul meu. Deh, se mai întâmplă…

      Link-ul la articolul lui Michael Shellenberger este hyperlinked în articolul meu. Trebuie doar să faceți click pe cuvintele două posibile răspunsuri:

      Michael Shellenberger, un cunoscut ecologist și candidat la postul de guvernator al statului California în alegerile din noiembrie 2018, a testat două posibile răspunsuri.

      Despre Solyndra, am indicat o sursă credibilă. Se pot adăuga și alte surse, dacă este nevoie.

    • În cazul Solybdra faptele rămân: Administrația Obama a subvenționt până în clipa falimentului (și un pic după:) ) o companie ce a fraudat tot ce i-a căzut în mână. Oamenii de la Solybdra au contribuit masiv la fondurile electorale ale lui Obama și ale partidiului său. Sgiur se poate afirma că Obama & Co. erau pur și simplu idioți. Dragnea a lucrat cu ceva mai multă fereală cu celebrul său TelDrum…

      În ce-l privește pe Moș Trump tocmai că spijină NATO mai mult ca predecesorii săi. Le-a cerut imperativ țărilor membre să facă bine să investească în propria apărare. Vă imaginați cumva că armata gemană care a ajuns să aibă cam jumătate din numărul de tanuri ale României și cam 1/4-1/3 din cel al Poloniei are cu ce apăra flanul estic (inclusiv România) dacă nu invește deloc în armata sa?! Și davă nu Germania, atuci cine?! Diviziile blindate ale Luxemburg-ului?! S-a ajuns ca Germania să cheltuie mai mult programe de integrare în armată a tansexualilor și a musulmanilor decât pe dzvoltarea de tehnică antiaeriană și antitanc împreună. În 2016 sau 2017 ministresa germană a apărăriia a decis scoaterea din serviciu a avionelor de luptă Tornado (ce mai au ani buni de viață) pentru că nu pot fucnționa cu biocraburant (?!). După ce se va încheia procesul lor de casare, glorioasa Luftwffe va fi ceva mai slabă ca aviația poloneză… Doar în 2016 Germania a risipit 20 de miliarde de euro pe migranții ilegali. Dacă acești bani erau investiți în apărare Germania se apropia de ținta de 2% din PIB despre care tot țipă Trump ca Moise în pustie…Situația e similară în restul Europei…

      Dumneavoastră ca român ar trebui să știți că sprijin nu înseamnă dragostea maimuței care linge rana puiului ei până ce acesta dă în septicemie și moare, ci voința de a ataca și rezolva problemele reale.

      • Germania știe foarte bine ce face, în realitate ea nu riscă nimic ostil din partea Rusiei, la fel cum nu riscă nimc ostil nici din partea Franței. La ce i-ar folosi o armată funcțională? :)

        • Da…

          Asa e o chestie cla care chiar că nu m-am gândit. Chiar așa! La ce naiba le mai trebuie armată?! Cu Putler se ling pe gingii. Just in case au fo’ 40000 de sodați americani + câteva mii de britanici cu arme nucleare cu tot să le apere pielea…

      • @Joseph Svejk

        Felicitări!

        Tocmai am remarcat că ultimul articol al domnului Gabriel Liiceanu vă citează un comentariu publicat la un alt text de-al lui. Cred că e prima dată când dl. Liiceanu recunoaște în scris că citește comentariile cititorilor săi.

        Recunosc și eu că apreciez comentariile dumneavoastră la articolele mele și scriu asta fără intenția de captatio benvolentiae, ci pentru că realmente ele (comentariile dvs.) aduc multe note inedite, uneori usturătoare, uneori deranjante pentru unii, dar cu miez autentic și mereu provocatoare.

        • Vă mulțumesc pentru apreciei, dar mai ales pentru articolele remarcabile pe care ni le ofeiți pe această platfomă.

  16. Hidrogenul nu este o sursa/resursa energetica, ci doar un purtator de energie-mai putin in cazul folosirii in centralele de fuziune atomica, care ar putea fi o solutie a acoperirii necesarului de energie a omenirii-fara poluare puternica(rezidurile nucleare sunt cu cateva ordine de marime mai mici ca la cele de fisiune), fara CO2, putere enorma concentrata, au cel putin un ordin de marime -10 ori -randamentul mai bun ca CEN de fisiune, abundenta materiei prime,etc. Dar cea mai folosita metoda de inmagazinare a energiei electrice este in apa din baraje- CHEAP-adica centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj – cum ar fi cea de la Tarnita, pe care nu suntem in stare sa o facem. DA- se cer mai multe investitii, DA-se cer mai multe resurse umane si logistice in gestionarea energiei regenerabile, deci – DA -e mai scump pe moment. Dar daca stai sa socotesti- orice investitie e mai scumpa pe moment, orice schimbare de tehnologie e mai scumpa decat intretinerea unei tehnologii existente. Dar tehnologia trebuie schimbata-poluarea este un fapt real si compararea poluarii intre o centrala nucleara si una solara – sa fim seriosi, s-au pus si rezidurile nucleare in balanta?Pe masura amortizarii investitiilor initiale, va scadea pretul energiei. O centrala pe gaz e ieftina, dar pretul gazului se aduna anual. Pretul unei eoliene e mare, dar vantul bate gratuit.

    • @sergiu – câte hidrocentrale cu acumulare prin pompaj știți dvs.? Funcționale, mă refer. Câteva zeci pe toată planeta?

      UK are una prin Snowdonia, în Țara Galilor, care pe ansamblu consumă mai mult decât produce. E bună pentru vârfuri de sarcină, dar bilanțul negativ nu e un argument pentru a mai construi și altele. A fost o idee tentantă la vremea ei, au mai folosit-o și alții, dar e clar că apa care curge la vale va genera mai puțină energie electrică decât cea necesară pentru a pompa înapoi la deal aceeași apă. În plus, din cea pompată la deal se mai și evaporă o parte.

      Pentru vârfuri de sarcină sunt la fel de bune și hidrocentralele simple, fără pompaj. Iar a instala mai multe hidrocentrale pe Dunăre, în cascadă, pare mai rezonabil decât a pompa Dunărea înapoi la deal. Eu v-aș propune un experiment: instalați-vă acasă una din asta cu pompaj și vedeți dacă vă mai rămâne și dvs. energie din ce generează ea. Sau o cunsumă ea pe toată și îi mai trebuie și ceva în plus Ce ziceți? :)

      Cât despre vântul care bate gratuit, instalați-vă o morișcă acasă, cu un alternator de mașină pe care-l puteți obține și gratuit, după care vedeți în cât timp se amortizează și cât timp o puteți folosi în fiecare zi. Că de alocat bani publici pentru idei fanteziste e simplu, dar până atunci tot cu lignit funcționează economia.

      • Deși în mare aveți dreptate…. e normal ca o centrală pe acumulare să consume mai mult decât produce, altfel s-ar numi perpetuum mobile :) . Ideea e să acumuleze noaptea și să producă ziua când electricitatea e mai ieftină, iar randamentul să se amortizeze din diferența de preț.
        Pe de altă parte probabil că soluția e neviabilă atâta timp cât ai oricum centrale clasice care pot fi pornite oricând, ba, în plus, și hidrocentralele „obișnuite” au această posibilitate, acumulând pur și simplu apa noaptea și producând când e nevoie.
        Și când vorbim de regenerabile, nu toate sunt la fel. Energia solară e cât de cât predictibilă – sigur, nu și în Anglia :) – și produce atunci când e nevoie, ziua ( mai ales de când s-a inventat AC-ul , pe când cea eoliană e aproape total imprevizibilă . Iar despre hidrocentrale, aproape că nici nu se vorbește, deși sunt singurele regenerabile cărora nu prea ai ce să le reproșezi ( în afară de unele modificări ale mediului, dar trebuie să fii ecologist extremist pentru asta :) ).
        Nu țin prin asta să arăt că nu aveți dreptate, ci doar că lucrurile trebuie un pic nuanțate. Sigur, e mai ieftin să faci o „morișcă” ( am făcut și eu una când eram pionier, când bătea vântul aprindea un bec de lanternă) decât o fermă de panouri, dar în unele zone panourile chiar pot fi o soluție viabilă. În altele nu. Piața ar trebui să decidă, chiar și subvenția ar putea avea rostul ei ( un tractor e mai eficient decât un plug cu boi, dar dacă nu îți dă nimeni un credit pentru el rămâi cu boii) doar că e greu să tragi linia între subvenția ca ajutor legitim și subvenția ca șpagă mascată…. Ca peste tot, onestitatea e pasăre rară, mai ales în acest domeniu…

        • Prețul subvențiilor e sărăcia generalizată. A fost la un articol precedent o discuție despre tractoare, un U650 ara 3 hectare pe zi cu 35 de litri de motorină la hectar și 3 brazde la fiecare trecere, astea de azi ajung la 56-60 de hectare pe zi cu 4-5 litri de motorină la hectar și 15-22 de brazde la fiecare trecere.

          Dacă oferiți tractoare subvenționate, veți oferi U650, iar din asta va pierde toată lumea. Dacă nu le oferiți, unul mai șmecher o să-și ia tractor și o să are plătit cu ziua de ceilalți, iar pe ansamblul societății costurile rămân sub control. În urmă cu 40 de ani, bunicul plătea un tractorist pentru aratul celor 0,3 ha (30 de ari) nu se apuca să are cu plugul cu boi. Restul fusese luat oricum la CAP.

          Lucrurile astea le rezolvă piața. Chiar și în UK, hidrocentrala din Snowdonia a fost construită pe vremea când toate erau de stat. Astăzi, E-On nu s-ar apuca să construiască așa ceva și nici să cumpere așa ceva. Energia trebuie produsă la costul real, iar statul poate subvenționa eventual pe cei care nu-și permit s-o plătească, nu pe producători, fie ei și ”verzi”.

          • Eu v-am zis că totul e chestie de nuanțe. Ca să poți aduce agricultorul oltean la un nivel comparabil cu cel francez, care vine după o acumulare neîntreruptă de 100 de ani, poți să mai aștepți încă 100 :) Sau să îl ajuți . Cred că acum e chiar ilegal să subvenționezi o anumită marcă sau model; e adevărat că poți să faci subvenția cât prețul unui U650 dar chiar și așa agricultorul va prefera să pună diferența de la el. ( eu n-am mai văzut prin satul natal U650, toți au tractoare SH din Germania, să nu îi subestimăm pe agricultori :) ) . Dar vorbim de o subvenție punctuală și limitată. Dacă subvenționezi producția de electricitate permanent, evident că vei ajunge la aberații, până la urmă se va găsi cineva care să cumpere de la Porțile de Fier și să o vândă ca solară :) Nu sunt electrician, probabil că sistemul de recuperare cu acumulare ar putea funcționa în anumite condiții și la anumite consumuri ( presupun că în ceaușism nu făceau față cu producția totală și atunci puteau produce mai mult noaptea și consuma ziua. Acum problema asta nu se mai pune, deci Tarnița e, exact cum ziceți, un proiect de sifonat bani, nu apă… Dar poate alte țări nu au capacități de acumulare comparabile cu Porțile de Fier… poate în unele se justifică, până nu pui mâna pe … computer n-ai de unde să știi. La capacitățile astea mari se pune problema costului mare al investiției inițiale, care trebuie cumva finanțată. Valabil și la energia hidro, și la cea solară . Iar investitorii nu mai sunt ca pe vremuri, să aștepte profit peste zece ani, acum cumpără bitcoin :) . Lucrurile sunt cu adevărat complexe, iar guvernele au tendința asta de a se preta la astfel de „șmen-uri” care asigură și profit pentru cine trebuie și dau și bine la public, dar trebuie să ținem cont și de realitățile economiei, cum nu trăim într-un capitalism pur ( la UE mă refer) ci în unul cu tendințe socialiste, nu prea poți evita intervenția statului din moment ce ai intervenit deja și ai stricat echilibrul :) De acord, ar fi fost mai bine să nu…. Mereu îmi vine în minte o poveste pe care o citisem despre Revoluția Franceză: o delegație de artiști- sculptori, arhitecți- a mers la comitetul revoluționar și le-a cerut să lanseze comenzi pentru monumente, întrucât pe nobilii care făceau asta de obicei îi decapitaseră deja :)

            • Se pare ca nu de tractore duce lipsa Romania ci de tractorishti. Situtia e similara si in Rusia. Rushii au spus: Lucram la realizarea tractorului automat inclusiv a celui propulsat de electricitate capabil sa functioneze tot automat. Am incercat si in trecut si uneori am eshuat. Daca vom eshua si acum singura optiune posibila va fi sa lasam pamantul in paragina si sa importam produse agricole caci fraieri sa se faca tractorishti sigur nu vom gasi nici macar printre refugiati. Si in Romania sunt multe terenuri agricole in paragina si se cauta meru tractorishti. Popi si ziarishti sunt destui dar nici unul nu accepta sa conduca tractorul. Se importa multe produse agricole care ar putea fi produse in Romania daca ar ara tractorele conduse de calculator. Romania nu va egala nici-o-data Franta la productia la hectar. Clima e alta si cu incalzirea globala viitorul va fi si mai rau deci nici-o-data tractoristul Roman nu va putea fi platit ca cel Francez si el stie asta si pleaca in Franta. Prin Japonia, Australia, Canada si SUA circula deja tractoare si camioane conduse de calculator cu diverse sisteme de navigatie. Un shofer Canadian cashtiga 200 000 de dolari anual totushi nimeni nu aplica pentru acel servici. In SUA shoferii sunt campioni la sin-ucideri datorita muncii monotone si fara viitor.

        • @Mihai Badici – foarte bună precizarea despre tractoarele SH din Germania, cam tot asta am văzut și eu prin Transilvania. Prin urmare, oamenii își cumpără și singuri acele tractoare SH, mult mai bune decât ce ar putea subvenționa statul.

          • Eu n-am absolut nici o îndoială că agricultorul oltean, (din care mă trag și eu dealtfel), va reuși în 100 de ani să ajungă la nivelul celui francez dacă nu mai vine iar vreo năpastă peste el. Ideea e cum facem să grăbim procesul :) că tractorul SH e inevitabil mai slab decât cel nou, și le e greu…
            Din același motiv, lipsiți fiind de mare capital ( cam prin toată Europa, nu prea ai capitaliști gen Bill Gates sau Bezos) uneori mai prinde bine câte o subvenție, chiar dacă în principiu sunt de acord că subvențiile sunt o sursă de corupție și de risipă de bani…

            • @Mihai Badici – lucrurile trebuie să evolueze în ritmul lor. De preferat fără ca statul să pună piedici, dar modernizarea forțată nu duce nicăieri. Omul nu apreciază și nu utilizează eficient ceva obținut fără eforturi proprii, iar dacă eforturile proprii constau în a găsi o relație și a da o șpagă ca să obțină subvenția, asta nu va face agricultura să meargă mai bine.

              Fermierul care lucrează pământul știe ce fel de tractor îi trebuie și cât poate plăti pe el, iar dacă găsește unul mai performant pe care și-l poate permite, îl dă pe cel vechi altuia mai necăjit decât el. Când vine decidentul politic să stabilească ce tractor se subvenționează și de unde se ia, performanța agricolă a acelui tractor ajunge pe planul al 7-lea.

      • @ Harald- stiu destul de multe – e normal sa fie randamentul mai mic de 1 -vb d-uiui Badici – doar nu e perpetum mobile. E vorba de randamentul intregului sistem -e mai bun decat o celula de baterii/acumulatori care au randament mic- vezi pierderile iprin rezistenta interna, durata de viata cca 20 ani etc. Este o buna investitie, cand productia de energie depaseste posibilitatea consumului nominal. De altfel, constructia unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, este legata de CHEAP Tarnita! Altfel, nui stiu cum se va putea gestiona productia in banda, ma indoiesc ca va creste brusc consumul dupa 28/29 de ani de scadere, aproape continua.Vorbesti de bani publici cheltuiti fara cap -pot sa-ti dau exemple -in particular – de localitati gen Cucuietii din deal – care au fost legate la reteaua nationala cu cheltuieli enorme, pe baza unor rapoarte si studii de fezabilitate manarite, care povesteau despre cum se va repopula muntele, ca doar e frate cu romanul, cand solutia cea mai buna era o microhidroturbina sau eoliana, care putea deservi la sfert de pret cele 3 gospodarii cu 3 babe si un sfert! Lignitul ne tine momentan in viata, dar tot el ne si otraveste, nu e un motiv sa devenim dependent de otrava. Desi nici el nu e lipsit de subventii, fiind binecunoscuta rentabilitatea sectorului in Romania, unde cred ca mai degraba e folosit pt miscari sociale – cu randament 100%.Nimeni nu se asteapta ca energia eoliana sau solara sa fie panaceu universal, sunt diverse solutii alternative, unde se pompeaza niste bani publici si *-supriza- hop, apar si profitorii. Asta nu inseamna ca sunt rele. Apar probleme care nu erau prevazute initial, se dezvolta anumite directii, altele se dovedesc nerentabile- asta e viata.

        • Dacă te-ai fi deranjat să citești și alte comentarii de-ale mele, ai fi descoperit că sunt împotriva utilizării lignitului. Dar dacă ai să construiești o hidrocentrală care consumă mai multă energie electrică decât produce, diferența ai s-o produci pe bază de lignt. Asta fiind un pas în direcția în greșită.

          Tu acasă când îți cumperi mașină, o cumperi ca să pierzi bani cu ea. Sunt banii tăi și te privește personal ce faci cu ei. Dar o firmă de transport nu cumpără nici autobuze și nici camioane ca să piardă bani cu ele sau ca s-o subvenționeze statul, le cumpără ca să câștige bani cu ele. Tot așa merg lucrurile și în domeniul energiei, producătorul trebuie să câștige bani din asta, nu să piardă bani din asta. Chiar dacă tu acasă doar cheltui bani pe energie electrică, fără să obții venituri din ea.

          Nu dai niciun exemplu ”în particular”, când te referi la o localitate inventată de tine și vorbești despre ”trei babe și un sfert” iar faptul că s-au mai risipit bani publici și în alte proiecte nu e un argument pentru a mai risipi și alții. Chiar nu realizezi cât de aberant e să vrei hidrocentrala de la Tarnița ca să aibă cine să consume energia de la Cernavodă? Sau ai impresia că păcălești pe cineva?

          În mod sigur nu s-a epuizat potențialul hidro al României, se mai pot construi câteva hidrocentrale obișnuite, iar ele chiar sunt eficiente, produc energia electrică foarte ieftin. Și sunt la fel de bune pentru vârfurile de sarcină ca și hidrocentrala cu pompaj care pierde bani. Faptul că lui Ponta îi sticlesc ochii la o asemenea idee, fiindcă lui îi pică imediat fisa că e loc de un șmen cu chinezii, nu înseamnă că România trebuie să piardă bani cu astfel de proiecte. România poate construi hidrocentrale normale, din care să câștige bani. Și să lase apa să se adune singură în lacurile de acumulare, când nu e nevoie de ea.

        • @Harald, ma bucur ca ai inteles ideea pe care vroiam sa o subliniez, ca daca se sifoneaza ceva bani prin regenerabile, nu inseamna ca toata ideea de regenerabile e coruptă si nu merita nici un fel de subvenții. Sa iti explic cum e cu CHEAP, pornind de la analogia cu masini, o firma de transport isi cumpara masini din care sa scoată bani, de transport, dar surpriza, o sa isi cumpere si o dubită tehnică de asistenta, din care nu va scoate bani, in mod direct!O va folosi in scopuri de mentenanță, daca nu isi externalizeaza mentenanta. Tarnita nu este strict de pompaj, ea functioneaza si ca o hidrocentrale normală, dar ofera si posibilitatea stocării de energie. Se poate aplatiza curba de sarcina zilnică, cea sezoniera, ce anuală, cu economii importante, pot scădea preturile la energie prin producerea in banda, mai ieftina, la niveluri mai mari decat acum, se pot evita supraproductia in golul de sarcina, cea despre care era vb in articol, gâtul de rata etc.Aa, da, mai vroiam sa itispun ca potențialu hidro mare, mediu si mic, exploatabil economic s-a cam dus. Alte hidro de putere, mai greu, cele micro, nu ajuta SEN. Intraseră Tarnita este concepută sa lucreze la mare putere, dar sunt si alte hidrocentrale existente, ce se pot adapta in acest sens, cu investiții moderate. Daca nu realizezi avantajele unor astfel de CHE, îmi pare rău. Tu zici ca ar trebui construite CHE si sa lasi sa se adune apă, eu zic ca mai rentabil ar fi sa se adapteze CHE existente, ca de exemplu Tarnita, construită in 1974, chiar daca nu la nivelul faraonic conceput de guvern, care poate sa funcționeze si ca CHEAP, având astfel mai multe posibilitati, un fel de briceag elvetian al energiei. Marile căderi de ape, exploatabil economic, au fost deja amenajate, iar ridicarea unor alte CHE in condiții de reducere a precipitatiilor, probleme ecologice, probleme de rentabilizare economica etc, ramane un subiect deschis dezbaterii.

          • @sergiu – este vorba despre a aloca resurse pentru activități economice inutile. Dacă există exces de energie electrică în anumite momente, ea poate fi folosită de diverși agenți economici pentru activități proprii. În mod sigur mai există în România instalații de electroliză, oțelării electrice și tot felul de alte activități energofage care ar putea primi preferențial o parte din energia necesară.

            În mod sigur mai găsești în România grupuri pe care să le deconectezi, dacă ai la un moment dat exces de energie în sistem. Chiar ăsta a rămas singurul mod de a utiliza niște energie electrică, să urci niște apă la deal ca o parte să se evapore acolo și restul să aibă de unde curge înapoi? Și investind pentru asta în retehnologizări de hidrocentrale?

      • @Harald Sunt câteva hidrocentrale cu acumulare prin pompaj pe Valea Oltului. Sunt grupuri de pompare pentru Hidrocentrala de la Ciunget. În Australia există o fermă de baterii Tesla de 100MW. Deci soluții pentru stocarea resurselor pentru energia electrică există.

        • @Vasile – eu nu spun că nu există, eu spun că se îngroapă bani publici aiurea în ele, după ce s-au îngropat bani publici aiurea în eoliene și panouri solare. Dar statul român e un boier adevărat, nu se uită la bani. Mai sunt campanii electorale de finanțat, mai sunt cominsioane de încasat etc.

          Ce face Australia pe banii ei, o privește. Din Australia nu pleacă milioane de oameni încotro văd cu ochii. Or să mai plece încă vreo 3-4 milioane de români în următorii 20 de ani, iar când un euro o să fie 8-10 lei și pensia n-o să-ți ajungă să-ți plătești întreținerea, să te uiți la hidrocentralele cu acumulare prin pompaj de pe valea Oltului și să fii mândru de ele :)

  17. Probabil ca e prea tarziu pentru America sa ramana cea mai puternica economie si o mare putere stiintifica alaturi de UE.Cu sau fara noile tehnologii de extragere a petrolului si gazelor naturale pare evident ca noua superputere mondiala este China care va ramane puterea dominanta in economie,stiinta,pe plan militar si politic.Sunt tot mai multe voci care spun ca presedintele Trump prin politica comerciala,in domeniul imigratiei accelereaza declinul precipitat al SUA.Cred era nevoie de un Trump prin 1990,iar tehnologiile de extractie a petrolului si gazelor naturale ar fi fost binevenite prin 1970-1980.Nu incerc sa spun ca politicile lui Trump sunt gresite in mod absolut ci doar ca erau potrivite intr-un alt context temporal.Acum e prea tarziu pt a opri dominatia Chinei.De asemenea cred ca era petrolului ca si combustibil a trecut ramanand doar utilitatea in petrochimie,industria farma etcChiar si in America se pune un mare accent pe tehnologia nucleara.Energia solara si cea eoliana cred ca sufera exact de ce ati amintit dumneavoastra insa nu acxelasi lucru il putem spune despre fisiunea nucleara si poate chiar,candva de fuziune!Recunosc ca nu e o analiza documentata cea pe care am postat-o aici ci mai degraba o temere ca am intrat deja in Pax Sinica iar resursele de petrol si gaze nu mai reprezinta din pacate un atu

    • Vorba lui Mark Steyn China va claca de bătrânețe înainte de a ajunge suficient de putenică… Politica cu un singur copil a dus-o la o îmbătrânire accelerată. Și dacă în vemea lui Mao speranța de viată era ca-n eul mediu, acum a cescut la nivele aproapiate de cele ale lumii civilizate.

      În plus China mai are un handicap imens: O ecnomie oligarhică și couptă ce mergea bine în epoca vânzării extensive a mâinii de lucru ieftine. Azi treaba s-a împuțit: China nu mai e deloc ieftină. Liniile de asamblare începuseră să plece de acolo încă dinainte de venirea lui Trump. Războiul economic al lui Trump nu va face decât să accelereze și amplifice criza structurală a societății oligarhice chineze. La asta se adaugă faptul că în ultimii 10 ani a fost lichidat sistemul pașapoartelor interne ce ținea sub control deplasarea populației. Deci crește enorm riscul convulsiilor sociale,

      Apoi China își pierde constant mințile luminate: Își trimite tinerio cei mai talentați la educație în Vest. Cei mai buni nu se mai întorc NICIODATĂ în China. Se întorc (boi după ce au plecat vaci :) ) doar cei ce umblă pe aici cu Corvette și Maserati, ai căror tătici sunt tovarăși cu funcții de răspundere în PCC…

      Viitorul apropiat ne va spune cine are dreptae. Sunt 99% la sută sigur că eu am :)

      • In plus, China nu a renuntat nici astazi la economia planificata si nici la interventiile masive in industrie; proprietatea publica este inca majoritara in aproape toate ramurile economice; subventiile sunt generalizate [China baga bani pana si in transportul feroviar extern, din motive de propaganda, sustinind costul transportului per container].

        In momentul in care Europa va sesiza potentialul distructiv al dumpingului sistematic [cu costuri de productie suportate de statul fascistoid chinez] si va introduce taxe vamele la toate bunurile finantate de guvern/bancile de stat chinezesti -si sunt deja semne ca incep sa se trezeasca si europenii- economia Chinei va afectata imediat de o criza de supraproductie [iar piata imobiliara e sectorul pionier al crizei] . Ramane de vazut cat de solida va fi atunci ‘pax sinica’ si daca va reusi sa asigure macar stabilitatea interna si securitatea propriilor cetateni.

        • Da îm fapt la asta mă refeream când ziceam „economie oligarhică”: Adică cea controlată de stat, care stat la rândul său e controlat de o mână de oligarhi ce țin în gheare „partidul” și statul…

          Iar treaba se adâncește. Xi Jinping a obținut șefia pe viată. E ceea ce nici un alt umraș al lui Deng Xiaoping nu a reușit. Iar asta însemnă că mlaștina devine și mai groasă. Epurările ce au însoțit înscăunarile predecesorilor șăi au asanat-o un pic măcar la suprafață. Acum, mai ales dacă Xi trăiște suficient de mult fără a fi măturat de vreo lovitură de palat imobilitatea, conformismul și stagnare se vor adânci cu consecințe nefaste pentru ei..,

          • Se discută deja de câțiva ani despre posibilitatea Chinei de a avea soarta Iugoslaviei, însă la o scară de 40 de ori mai mare. Dacă ”Xi Jinping a obținut șefia pe viată”, scenariul iugoslav a mai câștigat câteva puncte, Tito făcuse exact același lucru prin Constituția din 1974. Când zeii vor să piardă pe cineva …

            Last but not least, rușii vor pune și ei umărul la un eventual scenariu iugoslav, pentru că asta i-ar ajuta să poată păstra Siberia.

  18. Sper ca ai tu Svejk!Chiar sper sa ai dreptate!Altfel ne va lovi puhoiul chinezesc pe toti!Sper sa nu gresesti in prognoza asta daca se pot face prognoze despre China!

  19. Sper sa ai dreptate Svejk!Daca pentru America accederea Chinei,Rusiei,Uniunii Europene la Puterea Mondiala(adevarata putere mondiala) ar fi un dezastru lumesc, pentru mine,pentru Romania cred ar fi un dezastru de proportii Biblice!Ei bine cred ca e pentru prima data in Istorie cand Romania nu se poate adapta la o alta Ordine Mondiala condusa de China,Rusia,UE,India.Sa ma explic putin:poate cunoasteti putin situatia [politica din tara si ati aflat ca aici lupta Anticoruptie a ajuns pana la nivelul Parlamentului,Guvernului!Au cazut multe capete dar la scurt timp au aparut si primele suspiciuni:vezi Doamne capetele inalte din Politica ce au cazut au ajuns aici din cauza Justitiei Politizate ce servea interesele unui singur Partid in dauna Opozitiei de atunci!Mai clar Basescu ar fi dat ordin SRI,Directiei Nationale Anticoruptie si SIE sa-i aresteze pe cei din PSD(urmasii directi ai Comunistilor)!E vizibil pt oricine este corect cu Istoria recenta ca acesti PSD-isti au continuat practicile comuniste acolo unde au putut(mai ales in Provincie),ca cei de la Bucuresti au fost si sunt corupti(de tip nou „capitalist”).Vezi Adrian Nastase,mineriada lui Iliescu,asa zisa Revolutie,Victor Ponta,Liviu Dragnea(acum).Acest Liviu Dragnea a controlat un judet sarac pe care l-a saracit si mai mult inainte sa ajunga Presedintele PSD.Are cateva dosare instrumentate de DNA iar apararea lui a fost pana la un punct cea clasica:”Este un Dosar Politic”.Recent PSD a inceput o adevarata ofensiva impotriva Justitiei convigand prostimea ca acolo exista Coruptie,Mafie si nu in Parlament!Televiziunile de stiri canta toate pe aceeasi voce(aproape toate).Bineinteles,fiind membrii NATO si UE ambasadele SUA si ale tarilor din UE,Comisia Europeana au luat atitudine impotriva excesului de putere al PSD-ului!O prima lovitura urata din partea PSD-ului a fost in 2012 intrerupta o scurta perioada de proaspata alegere a lui Iohanis insa au revenit recent odata cu alegerea lui Dragnea in fruntea PSD-ului!!!Dragnea a ajuns si presedintele Camerei Deputatilor,a avut deja 3 Guverne ale lui pe care tot el le-a dat jos(pe bune,Puterea a votat impotriva propriilor guverne).PSD-ul duce de asemenea o politica puternica impotriva SUA si uneori a UE!Dar ciuca batailor ramane SUA!Au sperat ca Politica Externa a SUA se va schimba dupa alegerea lui Trump dar s-au inselat si au inceput atacurile impotriva SUA!Atacurile sunt la nivel inalt!!!Recent insa am aflat de la singura televiziune de stiri cat de cat obiectiva privind situatia interna(tot impotriva SUA insa,pe plan extern) ca Serviciul Roman de Informatii controleaza Romania de 20 de ani!Exista cica Documente in acest sens iar faptul inspaimantator pt mine este ca,daca asa stau lucrurile,atunci avem dea face cu o lupta tarzie intre Odraslele Fostului PCR si cele ale fostei Securitati!Sunt convins ca exista coruptie in Parlament,la Guvern,ca avem cel mai prost Guvern dar incep sa ma indoiesc de „puritatea”Serviciilor Secrete Romanesti!Sau lupta fostilor comunisti,parveniti in capitalism creeaza mituri,false tinte pt prostime!In orice caz imi pare evident ca Autoritatea Americii e mult diluata aici langa Rusia lui Putin!Deja mi-e teama de fostele „psihiatri politice” ce au existat aici pe perioada comunista!Mi-e teama de Dictatura mai ales ca Ponta si Dragnea au incercat sa faca Aliante cu Rusia si China!O spune Inaltul Reprezentant al Administratiei SUA care a vizitat recent Romania(cred ca e vorba de West Mitchel daca nu gresesc)De aceea chiar as vrea ca SUA sa ramana Singura Superputere in lume pentru o lunga perioada(si pentru nepotica mea)Sper sa ai rabdare sa citesti!Sper sa citeasca si Domnul Profesor Cranganu.Multumesc mult!Happy Birthday USA!!!

    • Nu vă faceți iluzii nici pentru o secundă: SUA nu poate apăra România de PSD. Iar UE e în aceeași situație. În plus sentimentul meu e că UE e deja la blat cu Dragnea & Co. UE ia măsuri agresive împotriva Poloniei care a cutezat să-i trimită la pensie pe vechii judecători comunșri (numiți ilegal de vechea putere progresistă câd realizat că pierde următoarle alegeri) și să-i nu-i lase pe aștia să-și aleagă urmașii. România, unde justiția e aproape total acaparată de puterea politică coruptă nu riscă nimic. Explicația e simplă: Noua putere de la Varșovia a una creștină conservatoare fără nici unfel de afinități pentru LGBT-ime și imigranți muslumani. Refuză cu îndârjire redistribuirea oricăror migranți musulmani acolo.

      În schimb nenea Dragnea a depășit deja pe tăcute de 3 ori (caz unic în UE) cota de migranți inițial repartizată Românei. A amânat referendumul pentru redefinirea constituțională a familiei pentru kalendele grecești. În plus e băiat disciplinat și voteză în toate comitetle și comițiile iuropene așa cum zicea cârmuirea de Berlin & Paris. Deci de acum are mână liberă în România. Poate să-i facă lui tanti justiția ce vrea mușchiu’ lui. Ambasadele și fo’ 2 ușieri de la Bruxelles vor mai scânci un pic de fiecare dată când PSD-eii o vor mai pune-o de un viol în grup al justiției și cam atât…

      Davă vrei să svhimbați ceva în România nu uitați să mergeți la vot și să votați împotriva PSD. Și mai ales să-i scoateți pe cât mai mulți cunoscuți și rude ce stau acasă și asigură astfel PSD-ului puterea cu voturile a mai puțin de 20% din alegătorii înregistrați pe lsitele electorale. Nici SUA și nici UE nu vă pot scăpa de corupție. Aia e exlusiv treaba noatră a românilor cu drept e vot.

  20. OFF TOPIC

    Cele mai scăzute temperaturi din istorie s-au înregistrat pe fondul încălzirii globale!!!

    Un grup de cercetători de la National Snow and Ice Data Center al Universității Colorado a publicat pe 25 iunie 2018 articolul Ultralow Surface Temperatures in East Antarctica From Satellite Thermal Infrared Mapping: The Coldest Places on Earth în revista Geophysical Research Letters (o publicație de top al American Geophysical Union al cărei membru am devenit în 1993).

    Cercetătorii susțin că măsurătorile lor au evidențiat temperaturi ultra-scăzute în Antarctica de Est, temperaturi care depășesc cele mai scăzute valori măsurate vreodată pe suprafața Pământului.

    Cea mai mică temperatură a aerului măsurată vreodată a fost -89,2°C, pe 23 iulie 1983, în stația Vostok din Antarctica.

    Noile date publicate săptămâna trecută relevă că aproximativ 100 de locații diferite din estul Platoului antarctic au atins temperaturi de -98°C în timpul nopții polare antarctice între 2004-2016, adică într-o perioadă de „intensă încălzire globală”, conform consensului celor 97% cercetători care cred în asta.

    Caragiale ar fi spus: Al dracu’ dom’ Mitică!…

    Eu spun: Al dracu’ încălzirea asta globală! Umblă numai cu vrăjeli…

    De-ale modelelor climatice. Ce „vrăji” mai face încălzirea globală?

    • Și ce demonstrează asta?! Că acum 1000 sau 2000 de ani n-ar fi fost în Antarctica temperaturi și mai scăzute?! De când se fac înregistrări ale temperaturilor pe glob, corecțiile recordurilor se fac numai către extreme. Sau noile recorduri pentru temperaturile maxime nu se pun?
      Într-o variație ciclică factorii perturbatori au în principal două efecte: modificarea valorilor medii și a amplitudinii variației respective. Temperaturile maxime și minime confirmă tocmai acest lucru, iar cei 97% se pare chiar au dreptate.

      • Daca citeai inainte de a sari din baie,
        „OFF TOPIC

        Cele mai scăzute temperaturi din istorie s-au înregistrat pe fondul încălzirii globale!!!”
        nu era nevoie sa te precipiti si sa stropesti in jur :P
        Fa si tu masuratori de „acum 1000 sau 2000 de ani” si demonstreaza-i dlui Cranganu ca greseste. Dar masuratorile tale sa fie si ele „pe fondul încălzirii globale”.

        • Victor_L

          Cele mai scăzute temperaturi din istorie s-au înregistrat pe fondul încălzirii globale!!!
          Asta scrie dl Cranganu. Deci „cele mai scazute teperaturi DIN ISTORIE”, nu doar din perioada incalzirii globale.
          Nu trebuie sa-i dovedesc nimic dlui Cranganu, ci dumnealui trebuie sa demonstreaze valabilitatea afirmatiei sale.
          Chiar si asa, temperatura de -89°C era masurata in 1983 de statia Vostok. Poate cineva sa spuna ca, exact la acelasi Moment, la 100 km de statia respectiva nu s-ar fi putut inregistra o temperatura de -99°C?!
          Si inca ceva: Tot „pe fondul incalzirii globale” s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi , tot din istorie si tot satelitar, mai exact +66,7°C in China si 70°C in Iran.

          https://en.wikipedia.org/wiki/Highest_temperature_recorded_on_Earth

          • Citat din articol:

            Approximately 100 sites have observed minimum surface temperatures of ~−98 °C during the winters of 2004–2016…

            This temperature appears to be about as low as it is possible to reach[s.m.], even under clear skies and very dry conditions, because heat radiating from the cold clear air is nearly equal to the heat radiating from the bitterly cold snow surface.

            E vorba de temperaturi înregistrate istoric, nu de temperaturi probabile a fi existat de-a lungul istoriei.

            • Fie! Temperaturi înregistrate istoric! Exprimarea dumneavoastră a fost cel puțin nefericită. Dar repet: ce dovedește asta? Ca „umblă numai cu vrăjeli”?
              Nici pe departe! Pentru fiecare exemplu, există, așa cum deja am arătat, și un contraexemplu. Am încercat chiar și o explicație.

  21. Un raport oficial despre încălzirea globală în Oceanul Arctic

    Oceanul Arctic se încălzește, aisbergurile sunt din ce în ce mai rare și, în unele locuri, focile găsesc apa prea caldă, se precizează într-un raport oficial trimis ieri Departamentului de Stat de Consulul american din Bergen, Norvegia.

    Rapoartele pescarilor, a vânătorilor de foci și a exploratorilor indică o schimbare radicală a condițiilor climatice și a temperaturilor nemaiîntâlnite până în prezent în zona arctică.

    Expedițiile de explorare raportează că aproape nici o banchiză de gheață nu a mai fost observată la nord de paralela 81 grade 29 de minute.

    Eco-sondajele la o adâncime de 3.100 de metri au arătat că Golf Stream-ul este încă foarte cald. Temperatura media a apei în timpul verii este 3 grade C; anul acesta s-au măsurat temperaturi de până la 15 grade C, iar iarna trecută oceanul nici n-a mai înghețat la nord de Spitzbergen

    Mari mase de gheață au fost înlocuite cu morene glaciale de sol și roci, continuă raportul, în timp ce, în multe locuri, ghețari cunoscuți au dispărut în întregime.

    Foarte puține foci și nici un pește alb se mai găsesc în estul Oceanului Arctic, în timp ce, în vechile zone de pescuit de focă, se întâlnesc sute de mii de heringi și pești albi, care niciodată până în prezent nu s-au aventurat așa departe în nord.

    În câțiva ani se preconizează că, datorită topirii gheții, nivelul oceanului va crește și va face cele mai multe orașe de coastă nelocuibile.

    ====================================================

    Nu-i așa că ați mai citit scenariul acesta apocaliptic, începând de la Al Gore (2006) încoace?!

    Ceea ce poate nu știți este ca raportul Consulatului american din Bergen, Norvegia, a fost trimis pe 10 octombrie 1922 (!!!), și a fost publicat de Associated Press in ziarul The Washington Post.

    Oare cine/ce producea încălzirea globală catastrofică de acum 96 ani?! Poate primele automobile Model T, produse de firma Ford?! Poate flatulența vacilor din California?!

    Al dracu’ și încălzirea asta globală!…

    Adaptare după: ftp://ftp.library.noaa.gov/docs.lib/htdocs/rescue/mwr/050/mwr-050-11-0589a.pdf

    • Si mai de mirare este ca dupa atita amar de vreme – 96 de ani – , unii repeta papagaliceste aceiasi poezie. Uneori de la sfirsit spre inceput, vezi racirea globala din anii `70, cuplata cu epuizarea totala, in citiva ani, a resurselor de titei.
      O veche metoda „minte azi, minte miine, ca tot ramine ceva” :P

      • Victor _L: „(…) unii repeta papagaliceste aceiasi poezie.”

        Hai să fim corecți: și unii și alții! Dreptate însă au doar unii. ;-)

        Oricum, avem noroc că încălzirea antropică nu se suprapune cu vreo toană naturală precum cea de acum 100 de ani, că am fi pescuit piranha și vânat anaconde la polu’ nord.

        • Nu dispera, poate-poate ca totusi vine Apocalipsa; unii au prezis-o daca va fi ales Trump :P
          N-a venit, dar speranta moare ultima.

            • Da, ăsta e adevărul crud. Fără petrol planeta moare de foame. În același timp oameni „responsabili” ca dumneavoastră susțin cu fanatism subvenționarea cu sume astronomice a politicilor ce propovaduiesc încălzirea globală și a „energiilor verzi” care pe măsură ce proliferează generează în mod straniu consumuri tot mai mari de combustibili fosili – așa cum am arătat în răspunsurile către YellowSubmarine.

              O fracțiune din aceste sume colosale risipite ar putea accelera cercetările în directia fuziunii nucleare.

            • Švejk,
              Nu știu ce resorturi vă mână, pe tine și încă vreo câțiva comilitoni, dar nu e tocmai fair ce faceți. Vă bazați pe presupuneri, luând de bune afirmații pe care eu nici nu le-am făcut, pomeniți de Trump, de apocalipsă, de taxe, ignorând în același timp altele afirmate, și consumați energie și cuvinte demne de un scop mai nobil. Bașca etichetarile la care recurgeți, acuzând de fanatism, altele cu tentă peiorativă sau chiar disprețuitoare, cum ar fi „mănâncă și gura lor o pâine”. Uimirea mea, în acest caz, o reprezintă tactica moderatorului, dl Crânganu devenind foarte sensibil când un alt contributor a sugerat ceva similar privind propria persoană.
              Revenind la textul dumitale, când am susținut eu „cu fanatism subvenționarea cu sume astronomice a politicilor ce propovaduiesc încălzirea globală și a “energiilor verzi””? Tocmai pentru că fără petrol planeta ar muri de foame, e necesar să căutăm din timp alternative, nu?! Tehnologiile noi, încă neperformante, trebuie susținute, da, dar nu am spus niciodată că numai anumite, așa cum faci tu acum, amintind de fuziune nucleară. Noutățile sunt precum elevii sau studenții ce se pregătesc să devină mari. Și ei beneficiază de reducere pentru mijloacele de transport în comun, intrarea gratuită la biblioteci sau regim preferențial la muzee. Din partea mea poate sa fie și fisiune și fuziune, să existe octan sintetic, prin lungirea catenelor hidrocarburilor de la vacile texane, să pui oglinzi pe lună sau să folosești jet stream pentru producția stabilă și continuă de energie. Nu impun limite. Nici distribuirea subvențiilor în funcție de participant nu o iau în considerare: BP și ExxonMobil investesc în tehnologii noi și de dragul unor astfel de premii. Foarte bine!
              Avantajul anumitor tehnologii constă în independența lor față de resurse finite și în lipsa deșeurilor rezultate. Ăstea sunt motivele pentru care administrațiile le-ar prefera și deci le subvenționează cu prioritate. Parafrazând o veche zicere despre imperialismul britanic, soarele nu apune pe glob niciodată, iar mecanismele dezvoltate de organisme în producerea de energie sunt cele mai eficiente. E motivul pentru care aș prefera replicarea acestora, dar nu am redus niciodată totul la ele.
              Nu pun preț pe experiențele personale, dar fac o excepție pentru tine, înclinația ta pentru ele fiind evidentă. Un strabunic si-a cumpărat în anii 30 un camion. Avea cică 29 CP și consuma peste 30 litri la 100 km. Căra cu el saci cu cereale și făină măcinată. Adesea rămânea i pană sau înfundat în noroi. Apela atunci tot la sătenii cu cai, care râdeau de el. Cărăușii, în schimb, ii spărgeau anvelopele cu aceeași acribie cu care militezi dumneata pe acest forum.

            • @Hantzy

              Ce “ma mana”? Faptul ca am o oarecare idee despre costurile si pustiirile comise de gargaunii incalzirii globale + de enrgiile „verzi”.

              Ca sa clarificam un pic pozitiile:

              1. Panourile solare sunt produse industrial din anii cel putin din anii 60. De atunci nu au evoluat mare lucru. Practic cele mai sofisticate panouri solare de azi nu sunt cu nimic mai eficintr sau mai productive ca cele ale navei spatiale Soiuz 1 ce l-a omorat pe Valdimir Komarov in 1967. Energia vantului e de aemena foliosita masiv cel putin din Evul Mediu.

              2. Iar tubinele eoliene de azi nu au mai evoluat deloc din anii 70 cand au aparut primele pe dealurile Californiei, exceptand faptul ca s-a trecut de la fibra de stical la cea de carbon. Adica se consuma mai mult petrol pe realizarea lor 

              Dupa 50-60 de ani le cunostem foarte bine limitarile si posibilitatile. E pur si simplu o imbecilitate fara pereche sa puneam hangarale imense pe toate celelalte surse de energie, sa reducm atificial standardul de viata al oamenilor, mai ales atunci cand stim ca nici energia eoliana si nicea solara NU NE REZOLVA necesitatile energetice.

              Revenind la exemplele dumenavoasta e ca si cum am pue taxe pe tot ce misca pentru a perfectiona carutele.Iar ala care vrea sa-si cumpere un camion nu mai are din ce, asa ca e fortat sa ramana la caruta si roaba. Sau platiti transport gratuit elevilor ajunsi de acum pe la 50-60 de anisori si care isi folosesc abonamentele gratuite ca sa mearga de la o carciuma la alta.

              A aparaut o intreaga clasa de paraziti, asemenei vehciului activ al partdiului comunist, ce traieste exclusiv pe seama acestei excrocherii. Mai mult , industii intregi consuma rasurse imense pentru perpetuarea ei sufocand asemeni buruienilior tot ce creste in jur. Asta nue o ticneala nevinovata precum povestile cu fantome. Asta e o mizerie ce produce pagube de 100 de lei pentru fiecare leu furat/deturnat. Alde Dragena e un baiat onest si potolit pe langa lacomia distructiva a „verzilor” .

              P.S. Nu in ultimul rand, camionul ala pe care si l-a luat strabuniul dumenavoastra nu a trebuit subventionat si nici nu au trebuit puse taxe pe carute ca el sa-si faca loc in lume. Ca daca era subventionat atunci azi ar fi ajus abia la 35CP si ar fi consumat 25 l/100 de km…

        • @Hantzy – Ăstea sunt motivele pentru care administrațiile le-ar prefera și deci le subvenționează cu prioritate.

          Nu există niciun motiv acceptabil pentru care niște funcționari, trăitori din bani publici și incapabili să-și asigure mijloacele de trai altfel decât din munca restului societății, să se apuce să ghidoneze economia, taxând arbitrar diverse sectoare din care să subvenționeze altele și risipind jumătate din banii din taxe cu ocazia asta. Cine se crede jucător (antreprenor) n-are decât să coboare în teren și să joace, nu să dea indicații și să perceapă taxe din loja ofocială.

          Am mai relatat.despre facilităție fiscale care se acordau pentru autoturisme diesel în Germania anilor ’90, acum autoturismul diesel a ajuns dușmanul public, deși normele anti-poluare sunt mult mai severe azi decât atunci. Ambele atitudini sunt opera unor funcționari care creează practic agenda publică, în timp ce membrii real productivi ai societății plătesc taxe care să justifice activitatea primilor, oricâte inepții ar include ea.

        • @Hantzy – nicin măcar un agent economic care își riscă banii proprii nu are cum să anticipeze total și exact rezultatele economice ale unor decizii de business. Dar sunt banii proprii și își asumă responsabilitatea pentru ce se întâmplă cu ei.

          Administrațiile socialiste, ale căror măsuri anti-economice le susții tu, se comportă ca și cum ar fi infailibile, ar deține adevărul absolut și ar avea rolul să-și pogoare asupra muritorilor de rând nesfârșita înțelepciune. Însă în realitate favorizează discreționar diverse companii abonate la bani publici.

  22. PROTEST

    Revista PERISCOP – Publicație trimestrială a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe – a publicat în ultimul număr (aprilie-iunie 2018, pp. 78-85) articolul meu Istoria la timpul viitor – America între puterea soft și puterea hard, apărut inițial pe platforma Contributors,ro.

    Această preluare și re-publicare a articolului meu s-a făcut fără a fi contactat în prealabil și fără a-mi fi exprimat acordul.

    Nu accept preluarea articolelor mele de pe Contributors fără consimțământul meu – au mai procedat și alții la fel și am numit această practică o haiducie intelectuală.

    Faptul că în România public numai pe platforma Contributors are o motivație specială, strict personală. De aceea, nu vreau să fiu asociat cu nicio altă publicație din România fără consimțământul meu.

    Am cerut redacției PERISCOP să publice o notă despre protestul meu.

    • Răspuns din partea revistei PERISCOP:

      Vă rog să primiți scuzele noastre pentru faptul că nu v-am cerut consimțământul prealabil preluării articolului de pe platforma Contributors.

      Există o explicație de ce s-a întâmplat acest lucru regretabil, dar care înțelegem că nu poate avea relevanță din punctul Dvs. de vedere.
      În numărul viitor vom publica o notă privind protestul Dvs.

      Cu stimă,
      Alexandru Botez

  23. China va avea tot mai multă nevoie de gazele naturale din Statele Unite

    Un recent articol, publicat de Forbes, analizează situația actuală a nevoilor energetice chineze.

    Numai anul trecut, cererea de gaze a Chinei a crescut cu peste 15%, importurile crescând cu 30%. China tocmai a depășit Japonia, devenind cel mai mare importator de gaze naturale din lume, deși Japonia mai importă și gaz natural lichefiat (GNL), de două ori mai mult.

    Pentru că sursele tradiționale de GNL ale Chinei (Australia, Qatar și Indonezia) suferă din diverse cauze, importurile de GNL american au devenit prioritare. Semnificativ este faptul că răspunsurile Chinei la recentele creșteri de tarife aplicate de SUA nu vor include GNL american, ceea ce va stimula producătorii americani.

    După ce moratoriul pentru exportul de hidrocarburi nerafinate a fost ridicat de Președintele Obama la sfârșitul mandatului său, exporturile americane de GNL au crescut permanent. În 2017, China a fost al 3-lea client de GNL americane, cumpărând 15% din producția americană destinată exportului.

    Datorită triumfului revoluției argilelor, Statele Unite vor continua să vândă cantități semnificative de gaze. Până în 2020, Statele Unite vor controla 20-25% din oferta mondială de GNL, o creștere masivă față de cele 8% actuale.

    Despre o eventuală revoluție a argilelor în China am explicat de mai multe ori că nu este posibilă. Cauzele principale sunt: geologia nefavorabilă (argile lacustre vs. argile marine), lipsa rețelelor de gazoducte pentru transport, lipsa apei în zonele favorabile, prețurile controlate de stat, bariere tehnologice cauzate de reticența experților americani de a lucra cu întreprinderile chineze de tip comunist, precum și din cauza proastei reputații a Chinei legate de protecția proprietăților intelectuale.

    În prezent, gazele de argilă din China reprezintă doar 6-8% din producția totală de gaz, comparat cu 85% în Statele Unite.

    Până în 2030, circa 65% din cererea de gaze a Chinei ar trebui satisfăcută prin importuri.

    Sursa: China Will Need More U.S. Natural Gas

  24. Happy Birthday, America!

    Se împlinesc 20 ani de când George P. Mitchell și inginerii săi obținut primele cantități economice de gaze din argila Barnett, zona Dallas-Fort Worth, prin fracturare hidraulică de mare volum, marcând astfel debutul unei revoluții – revoluția argilelor – care continuă și în prezent.

    20 ani de revoluție triumfătoare, care a schimbat fundamental poziția Americii, plasând-o pe drumul independenței energetice mult visate și în arena marilor producători globali de energie.

    20 ani de revoluție triumfătoare, care a schimbat peisajul energetic al secolului al 21-lea și a pus în mișcare o nouă balanță a resurselor globale de petrol și gaze, balanță al cărei echilibru geopolitic este astăzi controlat de America.

    De la primele mele cercetări, începute acum 25 ani în Oklahoma pe argilele din Bazinul Anadarko, și până astăzi, am crezut cu tărie în potențialul productiv al resurselor neconvenționale – argilele gazeifere și petrolifere. Și am contribuit, cu toate capacitățile mele intelectuale, la așezarea unor cărămizi importante pe temelia noii construcții energetice americane.

    Astăzi, la două decenii de la debutul revoluției argilelor, îmi amintesc versurile testamentare ale lui George Bacovia:

    Mi-am realizat
    Toate profețiile
    Politice.
    Sunt fericit…

    La mulți ani, America, wherever you are!

    • Happy Birthday America!Va felicit si eu Domnule Profesor pentru profetiile politice implinite!La multi ani America si americanilor!Sper sa continuati sa veti dreptate cel putin cu Profetia ca America va ramane Superputere Globala si in acest secol(Vezi”Scurta Istorie a Viitorului” scrisa si postata aici de Dumneavoastra).Ma tem insa de cce spun o multitudine de analisti din SUA,Europa si Romania referitor la viitorul apropiat al Americii.Pe scurt acestia spun ca Presedintele Trump accelereaza Declinul SUA prin politici legate de Comert,Imigratie,finantarea cercetarilor legate de computere cuantice,internet cuantic,inteligenta artificiala(finantare deficitara din bugetul federal,precum si inexistenta unui plan pe termen lung privind inteligenta artificiala de exemplu).Exista de asemenea cateva cateva realitati care ar trebui sa dea de gandit Administratiei SUA:primul satelit de telecomunicatii cuantice este chinezesc,tarile europene si China fac mari progrese in domeniul asa numitului internet cuantic,tarile europene,Canada si Australia investesc masiv in inteligenta artificiala,cel mai mare accelerator de particule este in Europa,la CERN,tot in Europa exista ITER,cel mai mare radiotelescop exista in China,Cel mai puternic laser din lume exista in Romania(cu tehnologie franceza) etcNu vreau sa pun ca cercetarea stiintiufica din SUA sta rau aici existand progrese importante in astrofizica(undele gravitationale,neutrinii sterili etc)dar sunt multi analisti care spun ca in scurt timp Premiile Nobel pt Fizica,Chimie si Medicina nu se vor mai da americanilor.De asemenea pe plan Comercial cel mai mare Bloc Comercial este cel al UE,urmat de China,cea mai mare economie la paritatea puterii de cumparare e China,China creste cu cel putin 6,7% pe an,armata Chinei se dezvolta rapid existand aici avioane invizibile,proiecte de avioane hipersonice,tunuri electro-magnetice amplasate pe nave militare,chiar pusti cu laser etcIntrebarea mea nu e ce poate face SUA pe plan intern pt asi mentine suprematia stiintifica,economica si militara ci mai degraba ce poate face pe plan extern pt a submina progresul Chinei sau daca exista obstacole majore care sa impiedice China in a ajunge Singura Superputere Globala.Evident sunt constient ca America trebuie sa ia anumite masuri pe plan intern(chiar si un plan economic,stiu ca suna prost in America acest lucru) pt asi accelera dezvoltarea economica(poate reduceri de taxe permanentizate),finantarea proiectelor stiintifice mari(eventual prin realocarea de bani din bugetul alocat cheltuielor sociale,Armatei),si sprijinirea imigratiei!Ca o concluzie, printre alte obsesii o am si pe aceasta:consider ca Tara care va castiga competitia in domeniul inteligentei artificiale va domina si secolul 21(Putin a fost primul care a spus asta dar aici sunt de acord cu el).Stiu ca recent americanii au construit si cel mai puternic supercomputer din lume si asta pare promitator.Nu sunt adeptul campionilor economici,stiintifici si economici de dragul prestigiului(desi conteaza) ci in primul rand ma gandesc la relevanta geo-politica!Va multumesc!

      • Ca o concluzie, printre alte obsesii o am si pe aceasta:consider ca Tara care va castiga competitia in domeniul inteligentei artificiale va domina si secolul 21(Putin a fost primul care a spus asta dar aici sunt de acord cu el).

        Pot să spun ce am făcut eu, cu studenții și colaboratorii mei:

        Cranganu, C., 2017, Self-Organizing Maps – A novel approach to estimate Total Organic Carbon in hydrocarbon source rocks, PSC-CUNY Award #60535-00 48.

        Cranganu, C., 2016, Estimating the Total Organic Carbon (TOC) in Source Rocks by Using Meta-Heuristics: Examples from Marcellus and Utica Shales, New York State, PSC-CUNY Award # 69548-00 47.

        Cranganu, C., and Danijela Dimitrijevic, 2016, Intelligent Modeling Approaches in Petroleum Geosciences: Determining the Total Organic Carbon (TOC) in Marcellus Shale, NY State, International Conference on Gas, Oil and Petroleum Engineering (GOPE), November 14 -16, 2016, Las Vegas, p. 19, http://www.gopengg.com/2016/

        Cranganu, C., H. Luchian and M. E. Breaban (Eds), 2015, Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, Springer, ISBN: 978-3-319-16530-1, 290 p. http://www.springer.com/us/book/9783319165301

        Cranganu, C., and F. Bahrpeyma, 2015, Use of Active Learning Method to Determine the Presence and Estimate the Magnitude of Abnormally Pressured Fluid Zones: A Case Study from the Anadarko Basin, Oklahoma, in Cranganu et al. (Eds), Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, Springer, ISBN: 978-3-319-16530-1, p. 191 – 208.

        Bahrpeyma, F., C. Cranganu, and B. Z. Dadaneh, 2015, Active Learning Method for Estimating Missing Logs in Hydrocarbon Reservoirs, in Cranganu et al. (Eds), Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, Springer, ISBN: 978-3-319-16530-1, p. 209 – 224.

        Bahrpeyma, F., C. Cranganu, and B. Golchin, 2015, Improving the Accuracy of Active Learning Method via Noise Injection for Estimating Hydraulic Flow Units: An Example from a Heterogeneous Carbonate Reservoir, in Cranganu et al. (Eds), Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, Springer, ISBN: 978-3-319-16530-1, p. 224 – 244.

        Bahrpeyma, F., B. Golchin, and C. Cranganu, 2013, Fast fuzzy modeling method to estimate missing logs in hydrocarbon reservoirs, J. Pet. Sci. and Eng., v. 112, p. 310 – 321, http://dx.doi.org/10.1016/j.petrol.2013.11.019

        Cranganu, C., and Breaban, M., 2013, Using support vector regression to estimate sonic log distributions: A case study from the Anadarko Basin, Oklahoma, J. Pet. Sci. and Eng., v. 103, p. 1 -13, http://dx.doi.org/10.1016/j.petrol.2013.02.011

        Cranganu, C., and E. Bautu, 2010, Using gene expression programming to estimate sonic log distributions based on the natural gamma ray and deep resistivity logs: A case study from the Anadarko Basin, Oklahoma, Journal of Petroleum Science and Engineering, v. 70, p. 243 – 255. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0920410509002514

        Cranganu, C., 2007, Using artificial neural networks to predict the presence of overpressured zones in the Anadarko Basin, Oklahoma, Pure and Applied Geophysics, v. 164, p. 2067 – 2081, http://link.springer.com/article/10.1007/s00024-007-0257-9

        Cranganu, C., 2006a, Artificial Neural Networks and Overpressure Prediction in the Anadarko Basin, Oklahoma, Oklahoma Geology Notes, v. 66, no. 2, p. 59 – 72.

        Cranganu, C., 2006b, Artificial Neural Networks and Prediction of Abnormal Fluid Pressures in the Anadarko Basin, Oklahoma, The 3rd International Symposium on Energy, Informatics and Cybernetics, Florida, USA, July 8 – 11, 2007 (invited paper).

        Cranganu, C., 2005, Using artificial neural networks to predict abnormal pressures in the Anadarko Basin, Oklahoma, Journal of the Balkan Geophysical Society, vol. 8, suppl. 1, p. 343 – 348.

        Și ca mine, sunt mulți alți americani care cred în viitorul AI (puteți să citiți și articolele mele pe această temă publicate pe Contributors).

      • @Xi – cel mai puternic laser o fi în România, dar laserele de 10 kW montate până și pe Humvee sunt americane Ceva similar se întâmplă și la nave: cele mai mari or fi fost construite de Franța sau de Japonia (în funcție de criteriul luat în calcul) dar un sfert din portavioanele de pe planetă, exact cele care contează :-) sunt americane.

  25. – „,armata Chinei se dezvolta rapid existand aici avioane invizibile,proiecte de avioane hipersonice,tunuri electro-magnetice amplasate pe nave militare,chiar pusti cu laser”.
    De faptul ca noi, in 1968, aveam arma laser cu care am topit tancurile rusesti ce voiau sa ne invadeze tara, ai auzit?
    Daca nu, tocmai ai inventat altceva pe masura.
    NB,
    armata Chinei, fara sa creasca „cu cel putin 6,7% pe an”, e mai mare ca a SUA. Gindeste ce armata poate da o populatie de 300 de milioane, si alta de 1 miliard 300 de milioane. Dar trebuie s-o inzestrezi. Cit e bugetul Chinei pentru armata si cit e al SUA?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro