vineri, iulie 10, 2020

Un strain isi apara dragostea pentru TVR Cultural

Sunt un entuziast al filmelor lui Billy Wilder. Dar mereu mi-a fost foarte greu sa gasesc creatiile mai obscure ale realizatorului „Apartmentului” si „Unora le place jazz-ul”, cum ar fi, de exemplu, filmele sale germane de inceput sau comediile dinspre sfarsitul carierei, care sunt cam lungi si fara haz. Nu erau disponibile pe video. Nu erau la televizor. Cinematografele nu le mai aveau in program. Unul dintre acestea era „Scandal international” – o comedie din 1948 despre coruptie si dragoste in Berlinul postbelic, cu o Marlene Dietrich in rolul unei femme fatale care il iubea Hitler. In Marea Britanie, nimeni nu difuza acest film pentru ca ridiculiza faptul ca mii de femei berlineze au ramas insarcinate dupa capitularea Berlinului in 1945. Filmul nu mentioneaza faptul ca este din cauza violului in masa practicat de soldatii rusi. Cu toate astea, o are pe Dietrich, la fel de senzuala si la 47 de ani, cantand „Want to buy some illusions” si este filmat chiar in ruinele Berlinului. Este o comedie in cenusa. Dorisem de mult s-o vad, dar nu o gasisem.
Cand am ajuns in Romania acum 7 ani sa lucrez ca jurnalist, la ora 8 seara, cand ma pregateam sa iau cina, TVR Cultural avea in program „Scandal international”. De atunci ma tot uit la acest post TV. A fost ca un prieten nebun care cauta prin toata lumea dupa cele mai necunoscute si stralucite opere de arta, dupa care le difuza la nivel national.
In prezent, TVR Cultural-ul are nevoie de o schimbare. Este prea multa opera, prea multe lecturi plicticoase, prezentarea artei romanesti este pasiva si nu destul de critica, este atat de concentrat pe cel mai mare dramaturg al Romaniei ca ar putea fi usor redenumit TVR Caragiale.
Trebuie ca acest post TV nu numai sa fie adus in secolul 21, dar sa lase in spate anii ’30. Poate este nevoie „sa se taie in carne vie” cum sustine noul director Claudiu Saftoiu, dar chiar si un chirurg care taie atat de adanc nu are ca scop uciderea pacientului.
TVR Cultural este si trebuie sa fie, fara falsa modestie, un post elitist. In prime time ar trebui sa difuzeze „Copilaria lui Ivan” de Andrei Tarkovsky. Nicio televiziune, de niciunde, nici macar din Rusia nu ar arata asa ceva. Dar cand eram doar un copil privind „Sacrificiul” lui Tarkovsky noaptea tarziu pe canalul cultural BBC2, mi-a dezechilibrat si schimbat intelegerea despre film. Uite, mi-a spus camera, exista si alta cale – cinematograful poate transforma timpul, folosi doar expresiile fetei pentru a spune o poveste si poate importa motive suprarealiste intr-un mediu naturalist. Cinematograful poate face atat de multe. In Romania, unde programele culturale ce pot ajunge in orase izolate sunt rare si unde educatia nu promoveaza arta, TVR Cultural a fost o raza de lumina in casele saturate cu filme porno, bancuri, manele, batrani care se cearta si Don „The Dragon” Wilson.
TVR Cultural a adus ce avea mai bun Bucurestiul din punct de vedere muzical si teatral in sufrageriile celor din Onesti, Petrosani sau Otelu Rosu. Poate doar pe unul sau doi oameni din aceste localitati i-a prins Cultural-ul, dar si atunci cand i-a prins, probabil nu s-au mai oprit din privit. Trebuie sa existe loc pentru o cultura pe care numai cativa oameni o traiesc cu pasiune, nu numai o media pe care o mare masa o traieste superficial.
Nu vreau sa judec agenda noii administratii si aliatii lor in media. Este prea devreme. Dar perceptia este ca politicile lor sunt anti-arta. Par ca examineaza unde se duc banii statului si daca nu inteleg distrug.
Poate ca sunt amenintati de un alt mod de gandire si o alta modalitate de a privi lucrurile, pentru ca acestea nu sunt norma generala.
Poate ca atunci cand vad cuvantul „cultura” intorc cheia in contactul buldozerului si iau piciorul de pe frana. Distrugerea mandatului Institului Cultural Roman (ICR) a fost prima lovitura. Aceasta este a doua. Care va fi urmatoarea? Vinderea bibliotecilor dezvoltatorilor imobiliari? Scoaterea arhivelor la licitatie? Transformarea Muzeului National de Arta Contemporana intr-o pizzerie pentru preotii infometati din catedrala de peste drum? Ca o autoritate sa distruga ceea ce nu este apreciat de mase si ceea ce nu intelege inseamna, practic, sa foloseasca o logica barbara.

Traducatori: A Iacobescu / M Bird

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Desfiintarea TVR cultural este o barbarie pe care nu o asteptam. Incet-incet, versurile postate de Iulia au tot mai mult sens. Barbarii patrund prin bresele sapate de impostori si ne scot afara din casa.

  2. Frumos argument! Ca unul dintre cei care s-a bucurat de „luxul” TVR Cultural, cand nu aveam multe altele la dispozitie, trebuie sa multumesc autorului pentru perspectiva pe care o sustine.

    Pentru domnul Saftoiu se pare ca televiziunea nationala ar trebui sa aiba alte misiuni, mai apropriate de antene. In sfarsit. Multam autorului.

  3. Da, ar trebui sa existe in continuare TVR Cultural.

    P.S. O mica destanuire: de ce am inceput sa iubesc teatrul?
    Bata-l vina, televizorul este de vina! Eram in primii ani la liceu cand TVR-ul a initiat o serie lunga – parca in fiecare Marti – dedicata teatrului. Au fost prezentate piese importante din teatrul romanesc, dar si cel international. Imi faceam temele si ascultam si vedeam teatru la televizor spre mare disperare a parintilor care ma intrebau cum pot sa imi fac temele si sa urmaresc si televizorul? Nu puteam sa ma lipsesc de teatrul de la TVR…

    Mai mult, culturalizarea mea la TVR era continuata in fiecare Miercuri de Tele- Cinematica – nu scapam nici filmele.

    Mai tarziu, cred, a aparut domnul Iosif Sava care in fiecare duminica avea pe programul 2 – seratele muzicale. Intarziam la intalniri doar ca sa mai ascult cateva cuvinte spuse in emisiunea lui Iosif Sava.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Michael Bird
Michael Bird
Cu o experienta de peste 12 ani ca jurnalist, Michael Bird este un freelancer specializat in editoriale solide, bine documentate, cu subiecte din aripa estica a Uniunii Europene. A scris pentru publicatii din Marea Britanie ca The Independent on Sunday, New Statesman si Design Week si a fost redactor fondator al The Diplomat - Bucharest. A fost citat ca specialist in politica romaneasca la posturi de radio americane, televiziunea romana si presa nationala spaniola. Locuieste in Bucuresti si in prezent lucreaza pentru presa scrisa si film. Redactor la www.theblacksea.eu

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Când șahul devine rasist…

Credeați că numai statuile sau hărțile (1) pot fi rasiste? Aflați că, pe fondul actualei revoluții BLM (Black Lives Matter), în curs de desfășurare în...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Un ordin de ministru și geografii academice

Să încercăm un mic exercițiu de imaginație. Suntem în vara anului 2024. La universitățile din România s-au încheiat...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)