joi, iulie 16, 2020

Un studiu al Stanford University arată că mortalitatea SarsCoV-2 va fi mai mică decât estimările inițiale

Încă de la începutul pandemiei, una din marile necunoscute în privința SARSCoV-2 a fost mortalitatea. Acest indicator este un raport între număr de morți și număr de infectați. Primul termen al raportului, numărul de morți, să zicem că îl avem din statisticile oficiale. Nu intru acum într-o polemică privind criteriile după care un deces este contabilizat la COVID. Să luăm acest număr de bun.

Problema a fost că celălalt termen al raportului, respectiv numărul de persoane infectate, nu a putut fi indicat cu exactitate. Dacă ne raportăm doar la cei identificați prin testare, înseamnă că omitem pe cei neidentificați, purtători ai virusului, de regulă asimptomatici. Numărul real al infectărilor poate fi doar estimat, pe baza testării unui eșantion cât mai reprezentativ dintr-o populație dată. Având o estimare bine fundamentată științific a gradului de răspândire a virusului într-o populație dată, poți calcula apoi o rată mult mai exactă a mortalității. Asta a încercat să identifice și studiul elaborat de Prof. John A. Ioannidis de la Stanford University, coroborând datele a mai multor cercetări din diferite țări. Puteți citi studiul integral aici.

Prof. Ioannidis a analizat rezultatele a 12 cercetări de seroprevalență (identificarea prezenței anticorpilor SARSCoV-2) elaborate pe eșantioane mai mari de 500 de persoane. Nu au fost incluse cercetările făcute pe personal medical pentru că, fiind o sub-populație cu un risc ridicat de infectare, ar fi afectat gradul de reprezentativitate.

Principala concluzie a studiului este că rata de infectare variază foarte mult în funcție de diferitele locații în care au fost realizate cele 12 studii, dar rata mortalității pare să fie semnificativ mai mică decât estimările inițiale vehiculate inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și situate în jur de 3,4%. Această rată era calculată ca număr de morți raportat la persoane identificate pozitiv prin testare. Tot în primele zile ale pandemiei, OMS a lansat opinia că infecțiile asimptomatice sunt o raritate, astfel încât nu a existat o preocupare pentru ponderarea ratei mortalității prin raportare la o estimare a populației total infectate.

Unul din modelele matematice construite pe baza estimărilor inițiale, cel elaborat de Imperial College prognoza că vor exista 2,2 milioane morți în SUA în lipsa măsurilor de carantină. Până la data publicării acestei sinteze a studiului citat mai sus au fost înregistrate 94 mii morți, iar tendința este de scădere.

Încă din martie 2020 mai multe studii realizate în principal în țările dezvoltate au încercat să estimeze gradul de răspândire al virusului în diferite locații pe baza seroprevalenței; câți oameni dintr-un eșantion de populație au dezvoltat anticorpi față de virus. Prof. Ioannidis a analizat cercetările publicate până la 12 mai și a ajuns la următoarele rezultate:

  • COVID-19 pare să se fi răspândit preponderent în case de bătrâni, printre oameni ai străzii, în închisori și în rândul minorităților dezavantajate. Mare parte din aceste populații sunt dificil de integrat în testarea prin sondaj, lucru care poate conduce la o subestimare a seroprevalenței și la supraestimare a mortalității.
  • 4 studii (Iran, Geneva, Gangelt-Germania și Rio Grande do Sul – Brazilia) au urmărit să atingă un eșantion reprezentativ pentru întreaga populație. 3 studii (Danemarca, Olanda și Scoția) au fost făcute pe donatorii de sânge. Prin definiție, donatorii acceptați sunt persoane cu o stare de sănătate bună, ceea ce indică faptul că în rândul lor seroprevalența este subestimată față de ansamblul populației.
  • În ciuda diferențelor de design, execuție și analiză, cele mai multe studii au indicat rate ale mortalității destul de apropiate. 7 din cele 12 studii au indicat o probabilitate de a muri în urma infectării între 0,07% și 0,20%, similară gripei. 3 studii au identificat o mortalitate ceva mai ridicată decât gripa, între 0,25% – 0,40% (Gangelt, Geneva și Wuhan), iar alte două studii au găsit o rată de infectare sub cea a gripei: 0,02 – 0,03 (Kobe, Japonia și Oise, Franța).
  • Rata mortalității, fie că vorbim de SARSCoV-2, fie că vorbim de gripă, variază în funcție de regiune, de structura populației, dar și de alți factori.
  • O mare parte a deceselor din Europa au survenit în case de bătrâni. Un procent foarte mic de cazuri mortale au avut loc în rândul celor sub 60 ani.
  • Mortalitatea mai ridicată din Wuhan se poate datora complicațiilor generate de infecțiile nosocomiale, precum și faptului că inițial nu s-a știut cum să se abordeze din punct de vedere medical această nouă boală.
  • Cazurile Bergamo și Brescia sunt total atipice pentru ansamblu global. Aviz presei care a rostogolit la maxim aceste cazuri pentru rating.
  • Câteva studii au urmărit evoluția seroprevalenței în timp, măsurând repetat același eșantion de populație. În cercetarea făcută la Geneva, seroprevalența a crescut de 3 ori în decurs de 3 săptămâni, în condițiile în care orașul se afla în carantină și măsuri stricte de distanțare socială au fost implementate.
  • O singura cercetare analizată a fost făcută într-o țară în curs de dezvoltare, Iran. În acest caz, rata mortalității pare să fie mai mică decât cea a gripei. Iran are o populație tânără, comparativ cu țările europene, cu doar 1% din piramida populației având peste 80 ani.
  • Este mai probabil ca pacienții simptomatici să dezvolte anticorpi, decât pacienții asimptomatici sau care prezintă ușoare simptome. Asta înseamnă că unii oameni au avut virusul în cantități atât de mici, încât corpul lor nu a dezvoltat suficienți anticorpi pentru a fi depistați la testare. Asta se traduce într-o subestimate a numărului celor infectați, respectiv într-o supraestimare a mortalității.
  • Interesant este că și în cazuri particulare de populații captive într-un spațiu restrâns precum nave de croaziere, portavioane, adăposturi pentru oameni ai străzii, proporția celor infectați nu a depășit 45%. În populații mai ample luate în calcul, nivelul maxim identificat de persoane infectate a fost de aproximativ 33%.
  • Se sugerează că, datorită diferențelor de comportament și de receptivitate a gazdelor, imunitatea de turmă poate fi atinsă cu un procent mai mic de populație expusă. COVID-19 se răspândește infectând într-o proporție mai ridicată anumite grupuri decât altele datorită gradului de expunere diferit. Valul epidemic poate dispare chiar și cu un număr mai mic de oameni infectați decât s-a crezut.

Mortalitatea COVID-19 pare să fie similară cu cea a gripei, dar această ipoteză necesită verificări suplimentare. Cele două virusuri au comportamente diferite. Gripa devastează îndeosebi țările în curs de dezvoltare, în timp ce în țările dezvoltate influența sa e mai mică, probabil datorită vaccinării mai răspândite în rândul populației. COVID-19 pare să aibă un profil exact invers, cu morți mai numeroase în țările dezvoltate care au o populație mai îmbătrânită, comparativ cu țările mai sărace.

Având în vedere diferențele de la regiune la regiune și între diferitele grupuri de populație care apar în modul de manifestare a COVID-19 (rată de răspândire și rată a mortalității), autorul studiului sugerează că decidenții politici ar trebui să ia în considerare un management flexibil al epidemiei, mai focalizat pe grupuri vulnerabile, decât o carantină oarbă și totală a întregii societăți.

Așteptăm și alte studii care să infirme sau să confirme rezultatele celui prezentat mai sus.

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Singurul lucru clat e ca nimeni nu stie nimic precis.
    Un alt criteriu ar fi mortalitatea totala, care a crescut mult in anumite zone, Belgia, Lombardia.
    Concluzia mea e ca fiecare face cum crede el, se pare ca guvernele nu mai pot tine in friu dorinta populatiei pt libertate, deci… om muri si vom vedea.

    • Nu conteaza cine si cum voteaza, conteaza cine numara.

      Guvernele acum incearca sa castige timp, ca sa se regrupeze, sa se mai linisteasca lumea. Vor intinde la maxim, fiindca nu prea sunt greve, se pot face si bani frumosi din diverse chestii acum, in interesul lor este sa deschida robinetul incet, eventual sa-l mai inchida din cand in cand.

    • Pentru Lombardia, unde media de mortalitate este la 81 de ani, adica cum se spunea pe vremuri morti de batrinete, a contribuit in mare pare carantina acerba. Cind s-a dat stirea ca se inchid granitele, toate asistentele si ingrijitoarele din casele de batrani, mare parte Romance, au plecat in graba. Sistemul s-a prabusit. Dupa 4-5 zile au foat dusi la spital, caci nu aveau unde in alta parte la familii fiindu-le interzis sa-i viziteze, batrini deshidratat si practic morti de foame. La spital nu earu destule asistente, acestea fiind obligate sa stea acasa cu copii mici scolile si gradinitele fiind de asemena inchise. Asta a fost dezastrul. Daca presa oficioasa ar vrea ar putea sa discute direct cu Romancele care inca au ramas acolo.

    • Stiinta are nevoie de timp pentru a-si spune cuvantul. Cand te loveste ceva necunoscut, intai iau cuvantul saltimbacii si cautatorii de senzational, de aceea parerile acopera un spectru foarte larg de la fatalist la totala ignorare a virusului, dar incet-incet stiinta incepe sa isi spuna cuvantul.

      Stiam ca atunci cand vom avea testele statistice ( imnuoprevalenta, testarea unui esantion semnificativ de populatie ) lucrurile se vor putea da peste cap si abia atunci incepe „stiinta”. Daca procentul e mare, 20-30%, dat fiind ca se pare ca si lasat „la liber”, nu ne infectam mai mult de 40-50%, autoritatile vor avea o problema in a mai impune carantina a 2-a oara in eventualitatea unui nou val. Asta e o chestiune cu bune si rele, dupa mine.

  2. Nu conteaza rata mortalitatii. Poate fi si zero, carantina nu se va ridica pana cand persoanele aflate in pozitia de a decide aceasta (politicieni) nu vor avea certitudinea ca populatia panicata se va „des-panica” si ii va vota la urmatoarele alegeri.

    Si privitor la numarul deceselor COVID, singura posibila estimare corecta este asa numita excess-deaths, adica diferenta de morti intre, sa zicem, aprile 2020 si aprile 2019, in fiecare tara.

    • hihihi

      Daca astia mai ma limiteaza multl desi sunt deja des-panicat NU MAI VOTEZ – ghinion!

      Astept si io cu mare interes o comparatie intre mortii din 2020 feb-mar-apr fata de cei din 2019 dar la nivel global per tari – o sa fie de maxim interes.

      O sa mai fie de maxim interes caderea economica globala si per tara si daca s-ar putea evidentia si efectul LOCKDOWN in chestia asta…

      • Aceste informatii au circulat liber in presa profana pentru UK. Din cand in cand anuntau si acest exces de mortalitate. Pentru alte tari sunt disponibile date statistice, dar trebuie sa stii sa le cauti.

  3. mortalitate similara cu a gripei?
    Ce ineptii puteti spune acolo.
    Sper sa nu avem un val 2 in iarna sa vedeti exact cum va fi comparativ cu gripa.
    Noi am avut 2 luni de epidemie din care 3 sferturi am stat in casa.
    Pe vasul de croaziera Diamond Princess au fost testati toti iar mortalitatea a fost 2%.
    In Spania sunt 28.000 decese si inca vreo 7000 suspecte de covid. Testele de anticorpi arata ca doar 6% din populatie a avut virusul deci mortalitatea undeva la 1.5%.
    Mentionez ca acest studiu in Spania este cel mai mare dintre toate, pe un esantion aproximativ de 60.000.

  4. Nu e primul studiu de acest gen. In literatura de specialitate sint deja destule, si toate indica acelasi lucru, un virus cu efecte similare cu gripa, mortalitate la nivelul unei gripe severe, si o buna parte din populatie (intre 25-40%) deja imuna prin simpla expunere la virusul de raceala. Singura problema e ca absolut toate sudiile publicate in recistele de specialitate au fost complet ignorate si in schimb toata media a dat doar previziunile, adica in traducere profeti oracol = vraci, al unor indivizi cu zero credibilitate stiintifica dar buni de gura.

    • @adrian In primul rand, ati putea sa ne spuneti care sunt studiile de specialitate care au fost ignorate?
      In al doilea rand, studiul de fata nu a fost publicat nicaieri.
      In al treilea rand, daca se face un studiu intr-o regiune foarte putin atinsa de covid19 si pe o populatie nereprezentativa nu m-ar mira sa se descopere ca mortalitatea este de 0, 001%. Un astfel de studiu nu spune mare lucru, nu?

  5. Dacă lucrurile stau astfel, încă mai trebuie să explicăm creșterile în mortalitate înregistrate în multe țări și suprasolicitarea unităților de terapie intensivă, pe care eu nu mi-o amintesc să se fi întâmplat la gripă.
    Putem să ne uităm la diferența mare între mortalitatea sezonieră din cauza gripei în România și cea legată de Covid-19. Unde ar fi, mai exact, diferența?

    • Sunt diferențe în ce privește numărul de decedați în favoarea Covid-19, în condițiile în care măsurile au fost foarte stricte.

      • Suceava reprezinta nivelul maxim de prostie existent in RO evidentiat cu ocazia pandemiei. Inclusiv ultimul mort celebru de acolo.

        • @eu Nu știu de ce comentariul tău afost aprobat, pe lângă că-i 100% off topic, mai e și insultător la adresa unor necunoscuți

    • Conform datelor gasite de mine, in ultimii ani (2016-2019) au fost raportate decese in Romania legate de gripa sezoniera undeva intre 100 si 190 de cazuri/sezon.

      Pare greu de crezut in conditiile astea ca rata de mortalitate pentru Covid19 e comparabila cu cea a gripei sezoniere normale, cum sugereaza analizele de mai sus.

      Sau, poate ca rata e similara, dar boala este mult mai contagioasa. Oricum e clar ca discutam de cu totul alte ordine de marime privind numarul de decese fata de gripa normala.

  6. Scoatem vârstnicii din calcul, spitalele din Wuhan sunt din lumea a treia, prin urmare, clar, s-a murit acolo de alte infecții nu de Covid. Bergamo și Brescia sunt atipice, la fel și New York-ul – medici clar incompetenți ce nu au știut deloc cum să gestioneze situația… Deci, clar, mortalitatea de Covid e sub gripă, iar televiziunile binențeles că au făcut din țânțar armăsar…

    Prin urmare hai să-ntindem hora mare că afară-i fain și soare!

    Lăsând ironia la o parte, dacă luam doar datele ce ne convin pentru a ajunge la un anumit rezultat, desigur că putem ajunge la orice cifre ne dorim. Desigur că dacă am lua cazul Nigerului, având o populație cu media de 15 ani, așa o fi, mortalitatea e mult mai mică decât în cazul gripei. Dar eu aș zice că tocmai că trebuie să luăm în calcul specificul fiecărei zone. La noi media vârstei e de 43 de ani, sistemul sanitar e departe de a fi la nivelul Italiei sau a Statelor Unite (considerate la rândul lor sub standarde de către profesorul Ioannidis). Cu alte cuvinte ar trebui să mai găsim pe undeva compasiune și pentru cei vârstnici și/sau cu comorbidități fiindcă, cel puțin în cazul lor, cred că nu mai încape loc de discuție că mortalitatea e mult mai mare decât în cazul gripei.

    P.S.
    Mai citiți și alte studii, de exemplu acesta, unde se arată că rata mortalității în cazul Franței este de 0,7%:
    https://science.sciencemag.org/content/early/2020/05/12/science.abc3517?utm_campaign=JHubbard

    • Cred ca este important sa diferentiem mortalitatea pe grupe de varsta ceea ce face si studiul Dvs. pentru ca atunci se pot face abordari specifice, rationale si mai eficiente decat LOCKDOWN pentru toata lumea. Parerea mea

    • Greseala e exact excluderea doctorilor si pasagerilor din studiu . De ce ? Pentru ca tocmai asa lucreaza CoV2 , se strecoara undeva apoi infecteaza relativ rapid majoritatea populatiei (celebrul focar de covid ) . In nici un caz nu sunt persoane singulare raspandind virusul la alte persoane singulare . Grupuri mari de oameni sunt expusi la virus saptamani intregi pana unul face forma grava , e dus la sptal si pac se descopera focarul . Asta seamana cu un vas de croaziera cu populatie tanara , procentul de 0.7 % pare a fi ok cu conditia ca epidemia sa nu fie scapata de sub control si sa supraincarce spitalele altfel se poate tripla .

  7. Suedia a avut un ”management flexibil al epidemiei”, teoretic axat pe protejarea grupurilor vulnerabile. Rezultatul: 3800 de morți dintre care mulți vârstnici din căminele de bătrâni. În continuare se înregistrează zilnic cca 500 de cazuri noi de infecții.

    Norvegia a avut un management (probabil) considerat mult mai ”rigid”. Rezultatul: 234 de morți și cca 15 cazuri noi de infecții pe zi.

    Care dintre cele două tipuri de management considerați că a fost cel mai adecvat?

    • Suedia are o densitate mai mare a populatiei decat Norvegia, o populatie de 2 ori mare mare, putin mai in varsta si ceea ce face diferenta este numarul mai mare al altor etnii adicalea refugiati din zonele de conflict si cred ca este suficient in descrierea diferentelor.

    • Va scapa un element esential. Au o pondere mai mare a populatiei imunizata. Ei isi continua viata, romanii sunt condamnati la carantina perpetua.

    • Puteți lua ca exemplu și Austria: populație relativ similară, densitate de 4x mai mare, medie de vârsta cu doi ani peste Suedia. Tirolul a fost unul din epicentrele răspândirii focarelor. Austriecii au luat însă măsuri foarte restrictive. Până acum avem 633 de decese și cca 50 de noi infecții pe zi.

      Impresia mea e că austriecii pot duce o viață mai relaxată acum decât suedezii, fără să fi fost nevoiți să treacă prin acea imunizare în masă. Însă timp de două luni au suportat măsuri mult mai restrictive, mai ales cei din Tirol.

  8. Dl. Ioannidis estima in martie numarul deceselor din SUA la 10.000. Acum sunt 100.000 de decese si cifra va creste pana la dezvoltarea unui vaccin eficient. Acest studiu este afectat de cateva erori metodologice. De pilda include in analiza sa un studiu asupra donatorilor de sange, populatie preponderent sanatoasa, decizie care impinge in jos estimarea mortalitatii, insa in acelasi timp exclude din analiza un studiu asupra medicilor pe motiv ca aceasta decizie ar impinge in sus nejustificat numarul deceselor.

    Deci doua decizii care converg spre concluzia la care autorul ajunge in final. Nu cumva asiatam la cherry picking, selection bias ? Studiile incluse de autor nu sunt reprezentative, deja sunt studii aparute cu esantioane mult mai mari care ajung la concluzii diferite.

    Cititi aici o critica a acestui studiu
    http://hildabastian.net/index.php/91

    Estimarea din martie a prof. Ioannidis
    https://www.statnews.com/2020/03/17/a-fiasco-in-the-making-as-the-coronavirus-pandemic-takes-hold-we-are-making-decisions-without-reliable-data/

    Si criticile aduse
    http://hildabastian.net/index.php/8-secondary/87
    http://hildabastian.net/index.php/8-secondary/88

    • Una din criticile aduse Hilda poate sa fie data jos pentru ca daca privim masurile de limitarea a raspandirii virusului nu are rost sa pun in aceeasi oala batranii si pe cei cu varsta mai mica de 70 de ani, pentru ca cei din urma mai merg si la munca, scoala, etc.

      Este clar ca mortalitatea celor mai in varsta de 70 de ani este dramatic mai mare dar pentru ei pot face un set de indrumari, protectii sporite and this is all.

      De aceea cred ca studiul in ciuda unor limitari are abordari clare.

      In ceea ce priveste eroare de estimare in USA este legata de faptul ca NY a dat peste cap numaratoarea celor infectati si a mortilor ca in Bergamo, unde am o banuiala.

      Din total morti in USA aproape 1/3 sunt in NY unde clar ceva s-a intamplat si cel mai probabil un anume eveniment sau o aglomerare a condus la un numar sporit de cazuri, ca si in cazul unei mici localitati din Germania.

      Ce scapa din vedere studiul citat sunt evenimentele de mare densitate care pot sa fie unice cum a fost cazul in Bergamo – si de aceea spune autorul ca trebuie tratate separat – sau zilnice ca de exemplu ingramadarea din metroul catre Pipera in intervalul orar 8.30-9.30 in Bucuresti. In timpul gripei spaniole a fost si acolo o mare ingramadeala – armata americana ajungea in Europa si daca s-a ajuns la raspinderea bolii in Europa este si ca urmare a secretomaniei din timpul razboiului – vezi ca si China dupa 100 de ani a procedat la fel.

      O sa citesc mai tarziu ultimile doua critici

  9. Mie mi-a placut formularea „carantina oarba” si faptul ca e plasata la sfarsit, dupa principiul ca ultima expresie se retine.

  10. Sunt multe variabile si o parte din ele sunt analizate in studiu.
    Multumesc.

    Clar din punctul meu de vedere este necesara o alta abordare in ceea ce priveste grupa de varsta 20-70 de ani.

    Clar scoala nu trebuie neglijata in aceasta perioada si exista masuri care se pot aplica astfel incat sa fie evitata prosteala si mai accentuata in RO prin lipsa educatie pentru o perioada de peste 6 luni dar cu salarii integrale ale cadrelor didactice

  11. Un articol interesant care arata ca in mai putin de o luna de zile – din 15 Martie pana in 10 Aprilie – Re s-a redus sub 1 in NYC

    Our findings indicate that had control measures and reductions of *# in the US been implemented at a similar time, just 1-2 weeks earlier, substantially fewer cases and deaths would have occurred to date.

    Our model experiments also indicate that rapid detection of increasing case numbers and fast re-implementation of control measures is needed to control a rebound of outbreaks of COVID-19.

    Articolul poate sa fie citit aici
    https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.05.15.20103655v1.full.pdf

    This article is a preprint and has not been certified by peer review [what does this mean?]. It reports new medical research that has yet to be evaluated and so should not be used to guide clinical practice.Deci cu grija inca…

    If the United States had begun imposing social distancing measures one week earlier than it did in March, about 36,000 fewer people would have died. | The New York Times

  12. Evitarea infecțiilor cu Covid-19 e țelul lockdownului.
    Capacitatea spitalelor pentru tratament intensiv e măsura de care depinde succesul contra Covid-19.
    Suprasolicitarea personalului medical, al diagnosei de laborator și al tratamentului intensiv în stațiile de izolare cu bolnavii cu Covid-19 trebuie evitat.
    Numărul morților, letalitatea de 3 la mie sau 3 la sută face parte din statistică. E posibil ca în statistica de 10 ani să nu apară o letalitate mai mare decât la gripa influența.
    Cred că trebuie văzute urmările grave pentru sănătate după ieșirea celor infectați din spitale sau carantenă. Pagubele „colaterale” pentru sănătatea infectaților cu sarscov2 diferă de la o persoană la alta dar nu pot fi ignorate. Multi infectați rămân cu leziuni la plămâni, inimă, etc.
    Se pare că nu va exista normalitatea de ieri din nou, „după pandemia Covid”, probabil e o viață nouă cu virusul sarscov2.
    Purtarea de măști de față peste tot în spațiul public, în autobuze, ascensoare, magazine etc ca in Asia, in Coreea de Sud, Taiwan, Honkong etc va deveni realitatea zi de zi și în Europa.
    Lipsa de măsti de protecție FFP2 pentru personalul medical și personalul de îngrijire în case pentru batrâni a dus la decese care puteau fi evitate. Spitalele peste tot în UE nu au avut stocuri de măști FFP2 sau FFP3 și hanie de protecție pentru stații de izolare necesare pentru virusuri agresive. În spitalele din Italia nu a fost pregătit nici un fel de plan de pandemie, personalul medical nu știa ce trebuie făcut. Coreea de Sud a avut acum la apariția virusului sarscov2 un astfel de plan pentru pandemie elaborat după epidemia cu sars1 în anul 2003. Imaginile de la TV din Corea de Sud de azi vor fi cele ale Europei de mâine.

    Nu e vorba deci de statistică, letalitatea mai mică sau mai mare. E vorba de evitarea infecțiilor cu Covid-19 și ale urmărilor pentru sănătatea celor infectați.
    Ramân de rezolvat urmările crizei economice și ale pandemiei. E durere mare peste tot pe glob.

  13. Din păcate, prezentarea cu titlu înşelător a domnului Emil Tarala începe cu două fraze care vin să consolideze confuzia:
    “Încă de la începutul pandemiei, una din marile necunoscute în privința SARSCoV-2 a fost mortalitatea. Acest indicator este un raport între număr de morți și număr de infectați.”

    Întreaga prezentare se referă de fapt la raportul dintre numărul celor decedaţi şi numărul celor infectaţi cu SARSCoV-2. (The infection fatality rate of COVID-19). A nu se confunda cu mortalitatea care este raportul dintre numărul celor decedaţi şi numărul ce reprezintă întreaga populaţie de pe un teritoriu într-o anumită perioadă de timp (de regulă un an).

    Conform DEX
    MORTALITÁTE s. f. Indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație, într-o anumită perioadă, la totalul populației respective, pe un anumit teritoriu.

    Conform „Dictionary of Epidemiology – Sixth Edition – Edited for the International Epidemiological Association by Miquel Porta” definiţia ratei mortalităţii este:

    MORTALITY RATE See DEATH RATE.
    death rate An estimate of the portion of a population that dies during a specified period. The numerator is the number of persons dying during the period; the denominator is the number in the population, usually estimated as the midyear population.

    Deci mortalitatea NU este un raport între număr de morți și număr de infectați.

    Conform cifrelor (imperfecte, desigur) publicate pe siteul worldometers.info, mortalitatea parţială înregistrată de la începutul epidemiei (mortalitatea anuală va putea fi calculată prin Februarie/Martie 2021) arăta astfel azi 22 Mai 2020:

    0,0291% USA
    0,0598% Spain
    0,0531% UK
    0,0537% Italy
    0,0432% France
    0,0099% Germany
    0,0793% Belgium
    0,0384% Sweden
    0,00429 % din întreaga populaţie a lumii

    Pare să fie o diferenţă sensibilă faţă de cele susţinute de autor cu privire la mortalitate. De ce oare doreşte acesta să confuzioneze cititorul?

    • Ebola are o mortalitate anuala calculata conform metodologiei descrise de dv de 0.00004 . Atat de mica incat trebuie sa traiesti 25000 de ani ca sa ai sansa sa mori de asa ceva . Ebola e benigna ?

      Cine confuzioneaza pe cine ?

  14. Acest meta-studiu desi e vanturat in presa ca fiind „de la Stanford” deci mai valoros carevasazica nu face altceva decat sa adune datele de la alte 12 studii, sa faca niste medii si alte prelucrari matematice si sa ajunga la concluzii eronate.

    De ce eronate? Pentru ca daca te uiti la cele 12 studii pe care se bazeaza constati ca majoritatea nu indeplinesc multe din rigorile statisticii. Nu au esantioane suficient de mari pentru a elimina gradul de incertitudine, sunt localizate, au selection bias in modul in care au selectat candidatii. E normal in conditiile de incertitudine totala de acum o luna si atunci au fost bine-venite. Dar acum sunt depasite de studii mult mai serioase precum urmatorul:

    https://english.elpais.com/society/2020-05-14/antibody-study-shows-just-5-of-spaniards-have-contracted-the-coronavirus.html

    70.000 de subiecti, alesi random astfel incat sa fie reprezentativi pentru populatia spaniola. Are mai multi participanti decat toate cele 12 studii puse la un loc. Si rezultatele nu sunt chiar atat de roz:
    – doar 5% din populatie infectata
    – 1% rata mortalitatii
    Asta inseamna ca daca nu am fi facut nimic si virusul ar fi fost contractat de toata lumea am fi avut de 20 de ori mai multi pacienti in spitale ceea ce ar fi dat peste cap ORICE sistem medical si ar fi murit 5.000.000 de oameni doar in Uniunea Europeana.

Lasă un răspuns la chishtocu verde Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Emil Tarala
Emil Taralahttp://contributors
Licențiat în Științe Politice al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, cu studii postuniversitare în Managementul Public și Sociologie. A urmat și cursuri de Formator și Management al Calității. A activat în administrația centrală (2003-2007), după care a lucrat în domeniul cercetării sociale, a elaborat și implementat proiecte co-finanțate din fonduri europene, inclusiv în calitate de manager de proiect. Este membru fondator al Asociației EXE - Expertiză pentru o Societate Bazată pe Cunoaștere.

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Datele lipsă în monitorizarea epidemiei: internările la ATI pe județ pe zi

Pacienți covid-19 în ATI în România (sursa: graphs.ro) Numărul...

România erorii umane

I. București, România, 9 iulie 2019 În iulie anul trecut, un avion Tarom a suferit...

Când un „erou” al energiilor regenerabile devine pasibil de o amendă de peste $600.000 dolari…

Cu trei ani în urmă am publicat pe Contributors.ro articolul În meciul dintre energiile fosile și cele regenerabile, scorul nu este încă...

„Plătim deja prețul”. Apelul unor importanți intelectuali americani

Frământarea ideologică din Statele Unite, însoțind sau însoțită de proteste chemând la eliminarea rasismului și la dreptate socială, dramatizate uneori prin devalizări...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)