luni, noiembrie 29, 2021

Unde am greșit cu fondurile europene?

Articolul este a doua parte a analizei comparative despre managementul fondurilor europene în Polonia și România. În articol am prezentat cele mai importante probleme de gestiune a fondurilor de coeziune, etapele din procesul gestiunii care sunt cele mai expuse la corupție și rolul mass-media în monitorizarea gestiunii fondurilor de coeziune. Am finalizat articolul cu câteva recomandări despre cum managementul fondurilor poate fi îmbunătățit pentru ca România să poată profita de fondurile acordate în perioada 2014 – 2020.

  1. Care sunt principalele neajunsuri instituționale ale sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune?

Lipsa unor indicatori reali de dezvoltare și stabilirea unor obiective incoerente în documentele strategice, coroborată cu lipsa strategiilor de dezvoltare locală și regională a fost una din problemele perioadei 2007-2013. Programarea eficientă a viitoarelor documente strategice (2014-2020) care să atragă investițiile viitoare cu fonduri UE reprezintă unul dintre factorii care pot duce la o mai bună absorbție pe viitor. Dacă indicatorii nu sunt fezabili și sustenabili

urmărea va fi un eșec de cheltuire a fondurilor UE. (exemplu: dezastru de Programul de Resurse Umane pentru perioada 2007-2013). Riscăm să pierdem bani, deoarece mai sunt doar 2 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar și România încă nu a finalizat un proiect coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani.

Un alt factor de legătură cu cel anterior este lipsa unei strategii locale pentru accesarea de fonduri europene; foarte puține județe din România au o strategie. Aceste documente trebuiau să fie dezvoltate înainte de 2007, prin intermediul programelor de pre-aderare, cum ar fi PHARE. Din păcate conform unui raport al Comisiei Europene, peste 90% din fondurile de pre-aderare au fost afectate de nereguli. Gestionarea incorectă a fondurilor de pre-aderare au avut un impact negativ și asupra resurselor umane, lipsa de personal calificat fiind unul dintre cele mai importante motive ale nivelului scăzut de absorbție.

O altă problemă din perioada anterioară a constituit-o birocrația excesivă și lipsa de comunicare între ministere și organismele regionale. Excesul de birocrație a dus la întârzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt necesare, dar altele pot fi și trebuie să fie modificate prin decizii ale autorităților publice din România.

  1. Care etape de gestionare a fondurilor de coeziune sunt cele mai expuse la corupție?

Există diferite stadii de corupție atunci când vorbim despre fondurile UE. Nepotismul este un tip de corupție și este întâlnit atunci când vine vorba de locuri de muncă în administrația publică. Persoane necalificate, rude ale politicienilor sau a altor persoane din administrație (directori, șefi de agenții, etc) sunt angajați în acest sector, fără a avea experiență corespunzătoare, și așa ajungem la problema lipsei de resurse umane. Sistemul de angajare în administrația publică și în special în departamentele care se ocupă de fondurile UE, ar trebui să fie competitiv, factor ce ar contribui la o mai bună absorbție.

Problema majoră din România în ultimii ani a fost în procesul de achiziții publice. Anul trecut, cele mai multe dintre programe au fost oprite după ce  UE a constatat nereguli în procesul de achiziții. În acest an, ne confruntăm cu aceleași probleme. Blocarea fondurilor UE în perioada 2007-2013 s-a  realizat datorită fenomenului de politizare excesivă și din cauza contractelor de achiziții publice cu dedicație, sau a conflictelor  de interese. Un studiu pregătit pentru Comisia Europeană a identificat patru tipuri de corupție în cazul achizițiilor publice în Europa: contractul cu dedicație specială, contractul în care se mituiește funcționarul public care se ocupă de licitație, conflictul de interese și gestionarea defectuoasă deliberată a licitației. Potrivit aceluiași raport, în cazul României cele mai întâlnite fraude au fost primele două: cele cu dedicație specială și cele în care se dă șpagă funcționarilor care supervizează procesul de achiziții publice.

3. Cât de importantă este societatea civilă și mass-media atunci când vorbim despre managementul eficient al fondurilor europene?

Mass-media și societatea civilă are un rol decisiv în procesul de absorbție al fondurilor UE. Think-tankurile ar trebui să crească gradul de conștientizare, în mass-media, cu privire la neregulile  și disfuncționalitățile  sistemului de gestionare al fondurilor UE. În cazul în care factorii de decizie sunt deschiși  la propunerile societății civile, rezolvarea  problemelor  din sistem se va realiza mai ușor. Din păcate, în România acest lucru nu se întâmplă. Este necesar un dialog continuu, prin intermediul mass-media, între reprezentanții societății civile și  factorii de decizie ai managementului fondurilor și politicieni, cu  scopul de a îmbunătăți gestionarea fondurilor UE.

4.  Ce sugestii ar fi pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare al fondurilor UE?

A fost demonstrat științific că modelul polonez de proiectare a PO-urilor  a fost un succes în reducerea disparităților economice. Fiecare regiune trebuie să aibă un anumit POR, care ar trebui să fie modelat pe nevoile și specificul regiunii. Din păcate, în România designul viitoarelor PO-uri, va fi centralizat sub forma unui singur program, și nu formatat pentru specificul fiecărei regiuni. De aceea ADR-urile ar trebui să aibe mai multa putere în procesul de management al fondurilor și să gestioneze și axe prioritare din POSDRU sau POSCCE, în funcție de nevoile fiecărei regiuni.

Corupția este o problemă uriașă pentru fiecare țară, atunci când vorbim despre gestionarea fondurilor UE, însă în România aceasta atinge cote maxime. Ar trebui stabilit un mecanism care să depisteze devreme neregulile cu fonduri UE. Ar fi indicat ca experți europeni să monitorizeze procesul de management al fondurilor europene. Agențiile specifice, care se ocupă cu probleme de corupție, cum ar fi (DNA, ANI, DLAF) ar trebui să aibă birouri regionale și personal calificat pentru a aborda aceste probleme.

De asemenea propun ca bugetul partidelor politice sa fie controlat drastic de către instituțiile statului,  pentru a verifica proveniența sumelor foarte mari care sunt folosite în campaniile electorale. Aici intervine rolul societății civile, care ar trebui sa fie mai activă în această privință: ar trebui ca prin programe specifice să formeze specialiști (din sectorul public, din sectorul ONG, jurnaliști de investigație sau tineri studenți) care să devină whistleblowers și watchdogs la nivel regional.

Reforma administrației trebuie realizată. Angajarea în sectorul public (județ, primărie, guvern) trebuie să se facă pe baza concurenței loiale și pe competențe. La nivel local și regional e nevoie de specialiști care pot scrie strategii de dezvoltare locală și regională și pot accesa fonduri în funcție de nevoile de dezvoltare. La Organismele Intermediare și Autoritatățiile de  Management ar trebui să fie oameni bine pregătiți, cu experiență în evaluarea proiectelor. Toți specialiștii ar trebui să fie motivați financiar, și să nu se schimbe în funcție de rezultatele alegerilor.

România nu este încă racordată la mecanismele europene. România are nevoie de lobby intens la Bruxelles, instituțional și privat. Politicienii trebuie să înțeleagă ce sunt afacerile europene. Avem nevoie de parteneriate și colaborări intense cu țări mai dezvoltate din acest punct de vedere. Avem nevoie de vizibilitate de proiecte și de parteneri în capitala Europei.

Transparență, responsabilitate, eficiență, guvernanță pe mai multe niveluri, competitivitate sunt cuvintele cheie care ar trebui să fie pilonii fiecărui sistem. În România, toate acestea sunt în faza incipientă. Și apoi putem merge mai departe și să discutam despre lipsa de capital uman, inovație și nevoile de infrastructură, efecte de aglomerare, distanța și accesibilitatea la o piață. Dar mai întâi trebuie să ne asigurăm că pilonii de bază și de capital funcționează într-un mod sănătos.

Articol aparut pe Europuls

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Managementul fondurilor europene nu difera cu nimic de managementul din celelalte institutii ale Romaniei, numai ca aici se poate MASURA!!!!
    Altfel, putem spune acelasi lucru despre tot ceea ce inseamna managementul dezastruos din institutiile statului roman: ineficienta, lipsa de profesionisti, clientela politica incompetenta aciuata peste tot si mai ales lipsa de RESPONSABILITATE, intr-un cuvant acelasi dezastru ca si la absorbtia fondurilor de la UE!!!!!!!!
    Si nu vad nici o sansa de imbunatarire, de schimbare in mai bine in viitorul apropiat…
    Om trai si om vedea….

  2. Eroare! Tocmai aici e problema cu fondurile europene! Nu poti sa le furi in liniste! Sint audituri, controale adevarate nu mimate, etc. Greu……. Si daca rezolvi problemele cu fonduri de afara la pretul corect cum ami sifonezi fonduri de la stat? sub ce pretext? Ca doar nu o sa inventezi zilnic „geruri naprasnice”, „valuri de caldura”, „tzunami de uscat”, s.a.m.d.
    Daca Europenii ar fi fost de acord ca macar 60% din bani sa poata fi furati…..ar fi avut o sansa. Asa……

  3. Ce intrebare fara rost ???,cum unde am gresit ?de 24 de ani ducem o politica gresita -PROMOVAM PROSTIA ,NE CONDUC PROSTII !!!,nu se vede unde am ajuns !!!.
    Cind sor trezi romanii poate se v-a schimba ceva in bine !!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro