vineri, martie 29, 2024

Unde sunt banii nostri, domnule Constantin?

Suntem in 22 ianuarie si inca exista fermieri care nu au primit nici un banut din subventia pe suprafata agricola.

A inceput perioada de negocieri  cu furnizorii de „imputuri”, cumparaturile la preturi bune se fac acum, se pregateste campania de primavara, grosul banilor merg in ingrasaminte (min 400 lei/ha) seminte (5-600 lei/ha) si erbicide (minim 200 lei/ha). Daca un sac de „azot” se cumpara acum cu 75-77 lei, in aprilie el va ajunge, treptat, la 90-95 lei.

Pentru inceput, repet, acum ai nevoi de minim 600lei/ha , preturile mici (vorba vine, mici,  nu sunt mici deloc, dar in fiecare an trendul este ascendent, minimele fiind iarna, decembrie si ianuarie, crescand apoi cu cca. 20-25% in varful d campanie –aprilie, mai). Sau, altfel spus, daca nu ai banii acum fiecare zi de intarziere inseamna costuri suplimentare. Aiurea.

Intr-un articol din 4 noiembrie 2014 ministrul agriculturii a explicat care ar fi cauzele neplatii catre toti fermierii.

„Constantin a explicat, la solicitarea premierului Victor Ponta, că există o serie de probleme cum ar fi conturi invalide şi de aceea nu s-au finalizat plăţile. Şeful Guvernului a solicitat, încă o dată, ministrului să finalizeze plăţile către fermieri.”

http://www.recolta.eu/financiar/subventii/constantin-avansul-pentru-saps-platit-in-proportie-de-98-8-26557.html

Nici acum, la jumatatea lui ianuarie, problema nu este rezolvata complet.

Nu mai pasati pisica moarta in curtea noastra, conturi invalide sau mai stiu eu ce.

Or fi, dar buba cea mare nu e aici. Concret, din cei cca 30 de fermieri din satul meu care nu au primit nicio  letcaie din subventie (inclusiv eu) , majoritatea  au  dosarele in regula, singura deosebire fata de cei care au primit banii fiind aceea ca au fost controlati la sange in 2014.

Ne e jena, ma rog, mie imi e, sa mai sunam la APIA, jena de jena lor, nu mai stiu ce sa ne spuna, ba ca in decembrie,  ba ca intra pana la Craciun, ba ca pana in 15 ianuarie, sunt oameni de treaba,  pusi in situatia nefericita  sa ne minta sau sa fie indiferenti,  stiu cat e de greu e sa faci agricultura acum ,la preturile astea mici, anii buni din punct de vedere agricol se pot transforma foarte usor in ani rai, cand este greu sa vinzi, castigul fiind mai mic la final, depozitarea costa,  munca mai multa. Cine nu a avut spatii de depozitare a patit-o poate si mai rau, a fost nevoit sa vanda la preturi de nimic.

Teledetectie, control pe teren la fiecare parcela, verificarea pozitionarii prin GPS, conditii de buna practici agro etc. OK, asa si trebuie, am pierdut  doua zile mergand cu echipa in control, clarificand apoi ce era de clarificat (oho, sunt  multe  lucruri care merg prost, voi dezvolta un pic la sfarsit) sa se termine odata cu cei care mint si iau banii fara sa-si lucreze terenurile. Sunt o groaza de arendasi, de calibru mare, care iau in arenda terenuri, nu le lucreaza, „fac bani” din diferentia rezultata intre valoarea subventiei  si arenda. Daca o platesc si pe aia.

Sa spunem ca „dai” echivalentul a 500 de kg de porumb (atat e in zona la noi) la 0,5 lei/kg. Inseamna o arenda de 250 de lei., vreo 57 de euro. Poti sa faci bani buni din diferenta pana la 140-150 de euro/ha. Chiar lasand ternul parloaga, daca esti „conectat” unde trebuie.

Revenind la chestiune,  controlul a inceput  probabil prea tarziu, predarea dosarelor  pentru aprobarea platii s-a facut dupa ce dosarele ”normale” erau deja pe filiera, nu au prins „trenul”, operatiunea  sfarsindu-se , din cate stiu,  abia prin noiembrie . A trecut si decembrie, trece si ianuarie, si bani ioc.

Desigur, un fermier chibzuit are o buna parte din capitalul circulant asigurat din fonduri proprii,  acumulate in timp. E de preferat sa nu depinzi de subventie sau de banci in perioada in care „cash is king”, inainte de „valul” cel mare de cumparaturi.  Este cazul ideal si nu cred ca sunt foarte multi fermieri care au ajuns in acest satdiu, din simplul motiv ca o buna parte din castig merge in dezvoltare, utilaje, depozite etc.  Concurenta este acerba, daca nu te dezvolti mori, singura solutie este cresterea productivitatii. La fel ca in orice alt domeniu. Or asta necesita bani, investitii, tehnologie, infrastructura. Fiecare leu e dramuit si orice dezechilibru te poate duce la faliment.

Domnule  Ministru, dati-ne banii la timp, noi fermierii  mici si medii suntem intr-o competitie permanenta, dura, cu cei mari. Asa e si normal , dar jocul trebuie sa fie cinstit.

Ei au alta putere de negocoere cu furnizorii, preturi mai mici datorate discounturilor oferite la cantitati mari, plata la recoltare fara a creste nesimtit pretul, tehnologie mai buna, specialisti mai bine pregatiti.

Stim si incercam sa tinem pasul cu ei, compensam cum putem diferenta de costuri care ne dezavantajeaza din start. De regula muncind mai mult, fiind mai flexibili, calitate mai buna  sau pur si simplu scazand marja de profit pentru a ne alinia la piata.  O piata grea, extrem de volatila asa cum bine stiti. Nu suntem milogi, subventia agro a fost inventata         tocmai pentru a micsora riscurile volatilitatii preturilor si pentru a face preturile agro mai mici. Dati-o tuturor la timp, altfel distorsionati mediul concurential.

Noi ne facem treaba, faceti-o si Dvs. asa cum trebuie. Nu ne mai puneti inca o povara in plus.

Si fiindca tot a venit vorba de poveri , va mai semnalez, desi cred ca stiti cateva chestiuni:

–        nu exisata corelare intre  hartile topo si „pozele” sateliatare, intre numere de A si blocurile fizice cu care lucreaza APIA. In fiecare primavara jumatate din sat ne intalnium la cozile de la APIA,  de doua ori, odata la depunerea cererii,  cand  aducem copii dupa actele de propreitate, aceleasi de regula an de an( de ce trebuie sa ne repatam daca nu se modifica nimic de la un an la altul?) a doua oara lamurind blocul fizic care  s-a „inrosit” (suma parceleor declarate este mai mare ca suprafata blocului fizic). In acest caz toti cei care au pamant in acel bloc fizic sunt chemati la „oras”. Pierde fiecare, an de an, o zi sau doua, kilometri si nervi, pentru a lamuri eterna  problema, copiem aceleasi harti, aceleasi titluri de proprietate. De ce nu completati odata in baza de date  a APIA componenta fiecarui bloc fizic, cu toate parcelele definite de hartile topo? In BF 800, de ex, sa stiti ca exista 125 de parcele, fiecare definita de un numar, suma lor corespunzand cu marimea BF. Atunci ar fi suficeint sa declari  in cererea de subventie atat BF cat si numarul topo, si chestiunea ar fi lamurita, daca numarul topo este declarat de mai multi, sau daca dimensiunea parcelei este gresita s-ar sti de la inceput, fara sa mai fie nevoi sa „cari” jumatate de sat in fiecare an la oras.

–        se face teledetectia. OK, dar ea se face pe pozitionarea parcelei  in cadrul BF, care este aproximativa, neexistand corelare cu hartile topo. Sau altfel spus este imposibil ca pe o harta sateliatara proprietarul sa  delimiteze  cu o precizie satisafactaoare , pozitia parcelei. La  teledetectie, care se face pe acea pozitionare aproximativa, poti sa „nimeresti” in parcela vecinului,  cultivata sau nu. Esti chemat sa dai explicatii, merge comisie la fata locului etc.

–        prin teledetectie ti se masoara dimeniunea fiecarei parcele, este imposibil sa fie toate exact de marimea, exprimata in sutimi de hectar(ari),  prevazuta in  titul de proprietate. Sa spunem ca ai 30 de parcele 1,23 ha+ 2,57 ha + 0.68 ha…etc, ti se va verifica ficare parcela, la sutime. Acolo unde  sunt gasite parcele mai mici, chiar si cu 0,01 ha, ti se taie, acolo unde sunt mai mari nu se „pune”.  Suma va fi aproape inevitabil mai mica, desi per total poate ca ai lucrat mai mult pamant. Parca nu e normal, asta lasand la o parte discutia tehnica  despre clasa de precizie si abaterile rezultate in urma masuratorilor. Cred ca ar fi corect  sa se faca un „lant de cote”, in asa fel incat sa conteze suma tuturor abaterilor, pozitive si negative. Mai complicat, dar cu siguranta mai corect.

Bun, ar mai fi o groaza de spus, subventia la carburant de care nu benficiaza decat persoanele juridice, sistemul aberant de impozitare al venitului agricol, nu in functie de venit, ci in functie de structura culturilor, PNDR-ul care subfinanteaza infiintarea de IMM-uri non-agro, neasigurand supapa de refulare a excedentului de forta de munca in agro, prost platita sau chiar deloc, asa-numitii lucratori familiali neremunerati, spre zona industiala si de servicii… si cate altele.

Probleme mai complexe, sincer nu ma astept sa le rezolvati, unele aberatii au aparut chiar in mandatul dvs. Dar chestiunile simple, cum este o mai buna organizare a controlului pe teren, astfel incat sa se predea toate dosarele in timp util  si „controlatii” sa nu mai fie defavorizati prin intarzierea accesului la capitalul de lucru…ei bine, asta cred ca puteti sa faceti. Daca vreti.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Dac-ar fi tinut doar de constantin asta micu’. Tine de sleatca lui ponta oferitoruld e pomeni electorale si mai marele milostiv national care a cheltuit bugetul cum s-a pricepul mai bine. Ce sa ceri de la unul ca constantin? Sa fim seriosi.

    • Nu-i vorba de nu stiu ce suma ramasa neplatita. Mai ales ca grosul vine de afara. Nimeni nu-si explica de ce o lalaie atat de mult.

  2. Domnule Modan, intreb – fara malitiozitate – din ce bani se acorda aceste subventii?
    Stiu ca mi-ar fi usor sa caut singur dar cred ca un raspuns public ar fi mai util.

    • Ei, domnule IosiP, discutia e mult mai lunga decat ne permite aici spatiul. Intelg unde bateti, ne cunoastem de ceva vreme, aici pe platforma, nu?
      Pe scurt banii provin in cea mai mare masura din aia 39,14 mld euro alocati Romaniei prin ESIF
      Basca banii nostri din taxe si impozite, nu? alocati pentru agro.
      Asta este politica europeana, se subventioneaza agricultura atat la hectar cat si pe programe speciifce care au ca rol atat reducerea decalajului fata de tarile dezvoltate (prin PNDR), dar si scaderea volatilitatii preturilor agro(una dintre cele mai volatile piete) prin acoperirea unei parti din costuri prin subventia la hectar.
      Nu este un favor pe care-l face cineva taranilor, ci este o masura de aplatizare a posibilelor variatii pe care le-ar avea peturile intr-o piata atat de volatila. Dovedit volatila, uitati-va doar la variatia dry commoditiesurilor pe burse in ultimii 5 ani. In 2012 graul era cotat la CBOT si cu 840 (centi/bushel) in 2014 cu…480. Te ia groaza…or noi, taranii, am trait si traim aceste variatii. Daca nu erau subventiile toate aceste variatii s-ar fi reflectat cu o si mai marea amploare in inflatie.
      Se protejeaza astfel si consumatorul, preturile agro sunt mai mici, variatiile mai blande.
      Stiu, si eu sunt liberal, citim in buna masura aceiasi autori, Friedman da de pamant cu subventia agro de nu se vede…dar cand o intreaga zona (UE) joaca dupa un anumit cantec, ar fi aiurea sa te pui capra. de dragul unui liberlism …teoretic.

      • Va multumesc pentru raspuns. Dupa cum bine ati sesizat, intrebarea a fost pusa „tongue in cheek” pentru ca, nu-i asa, cunoasterea celuilalt este reciproca.
        Cat despre Friedman, puteam paria CHF contra RON (in sume egale) ca l-ati citit din scoarta-n scoarta. ;)

  3. … sa se termine odata cu cei care mint si iau banii fara sa-si lucreze terenurile. Sunt o groaza de arendasi, de calibru mare, care iau in arenda terenuri, nu le lucreaza, „fac bani” din diferentia rezultata intre valoarea subventiei si arenda.

    Câtă vreme se plătesc bani cash, într-o țară săracă, cu capacitate administrativă slabă și cu agenți publici coruptibili, nu are cum să dispară acest fenomen. Oportunitatea pentru frauda e prea mare.

    Subvenția ar trebui să se distribuie ca o deducere din impozite funciare, TVA , acciză pe combustibil, precum și pentru achiziția de echipamente, semințe și îngrășăminte ș.a.m.d. Îi dai fermierului un card cu care poate deconta doar cheltuieli eligibile (exact cum s-a făcut cu bonurile de masă) și apoi limitezi controlul doar la furnizori.

    Injectăm peste un miliard de euro cash într-o agricultură de subzistență și apoi declarăm la televizor război total împotriva evaziunii…

    • Problema e ca in acest caz de „inginerie „, unde terenul este lasat parlog se injecteaza bani in ceva ce nu e agricultura. Nu se produce nimic.
      Acum , prin teldetectie se cam vede. Nu stiu daca se vede si ca e neintretinut
      Evident apare alta „schema” cine face teledetectia? Si la ce preturi? vorbim, de teledetectie pe 593.014 ha sau 508.860 parcele. Or fi ceva bani buni, nu?
      Chiar…ar fi interesant de studiat un pic „problema”
      http://www.apia.org.ro/files/pages_files/ADDENDUM_NATIONAL_2014.pdf

  4. Cateva observatii:

    1. Intarzierea la executia platilor este clar o deficienta a APIA/MADR si nu are absolut nicio justificare: Asa cum APIA stie sa fie stricta atunci cand vine vorba de obligatiile fermierilor, tot asa trebuie sa fie stricta si cand vine vorba de obligatiile proprii in raport cu executia platilor. Intarzierile la plata au efecte negative majore in cash-flow-ul operatorilor economici din agricultura, si asta loveste cel mai tare – cum corect spune autorul – in fermierii mici si medii.

    2. Tolerantele tehnice la masuratorile din cadrul controlului pe teren nu sunt stabilite arbitrar ci sunt incluse in legislatia europeana. Pur si simplu APIA nu poate face nimic in raport cu asta. Detalii pe site-ul Joint Research Center (in WikiCAP, in particular https://marswiki.jrc.ec.europa.eu/wikicap/images/d/d2/DSCG-2014-32-FINAL_OTSC_guidelines_2015.pdf)

    3. Depunerea actelor doveditoare privind proprietatea este perfect nejustificata, birocratica si inutila. Proprietatea este irelevanta in determinarea suprafetei agricole nete utilizate prevazute in legislatia europeana. Aceste acte justificative (de ex. titluri de proprietate) sunt cerute in alte state membre *doar cu caracter de informatie auxiliara*, in cadrul verificarilor administrative privind situatia blocurilor fizice supradeclarate, pentru a determina situatia de fapt, in contextul unei contradictii intre declaratiile de suprafata ale fermierilor cu parcele in acel bloc. A cere aceste acte apriori si in fiecare an, mi se pare perfect inutil, insa statul roman a decis sa le ceara generalizat, la momentul depunerea cerirlor. Aceasta cerinta a fost introdusa acum cativa ani, in urma unei incidente ridicate a conflictelor de supradeclarare. Totusi, colectarea acestor informatii legate de posesie nu pare sa ajute pe nimeni.

    4. Propunerea dvs. de numerotare a parcelelor din cadrul unui bloc fizic nu este fezabila. In primul rand, trebuie sa facem clar distinctia intre parcela cadastrala si cea agricola. Daca vorbim de parcela cadastrala, asa cum am aratat mai sus, ea este perfect irelevanta*. Daca vorbim de parcela agricola, amplasamentul si marimea suprafetei ei in cadrul blocului fizic are un caracter dinamic si variaza de la an la an, asa ca nu se poate identifica in mod unic, in cadrul blocului.
    Parcela cadastrala este irelevanta nu numai pentru ca ea cuprinde elemente ne-eligibile aflate in proprietate (santuri, canale de apa, palcuri de copaci, blocuri stancoase, roci, etc) dar si pentru ca suprafata agricola eligibila din cadrul unei parcele cadastrale poate fi utilizata de 2 sau mai multi arendasi (utilizatori) diferiti.
    Mai mult, in Romania sint aproximativ 2 milioane de blocuri fizice. A digitiza in LPIS fiecare parcela agricola dintr-un bloc fizic (si a mentine anual acest nou strat) este o munca uriasa, al carui cost nu se justifica prin beneficii.

    3. In cazul controlului prin teledetectie este firesc sa fie nevoie de clarificari, intrucat el se bazeaza pe imagini satelitare (de obicei multi-spectrale) luate la cateva momente de timp diferite. Comparatia intre culorile in care apare o parcela in diverese momente de timp, permite identificarea culturii de pe acea parcela. In ceeea ce priveste insa determinarile de suprafete, daca intr-un bloc fizic sunt 3 parcele agricole (3 utilizatori diferiti) toate cultivate cu grau (de exemplu) si blocul este supradeclarat, este normal ca APIA sa aibe nevoie de informatii suplimentare pentru a determina cine a supradeclarat.

    4. Modul de asezare al corectiilor financiare aplicate in urma constatarilor controului pe teren si prin teledetectie nu este inventat de APIA ci e prevazut expres in legislatia comunitara. Ideea cu lantul de cote este buna, insa ea trebuie inaintata Comisiei Europene (DG AGRI) si nu APIA sau MADR, intrucat ea nu este permisa de actuala legislatie comunitara.

    Daca doriti legislatia completa pe acest subiect, va stau la dispozitie, intr-un comentariu separat.

    Felicitari pentru initiativa de a lansa aceasta discutie!

    • Multumesc mult pentru comentariu. Super. Se vede ca sunteti in domeniu…
      1 Bifat, suntem de acord
      2.Nu pot sa accesez linkul, o sa ma informez
      3.Bifat, suntem de acord (de altfel si functionarii APIA au aceeasi parere, muncesc cam aiurea cu hartogaraia asta infernala, ne „chinuie” si pe noi)
      4 Dezvolt un pic. Nu fac confuzie intre cele 2 tipuri de parcele, imaginea satelitara este in fond imaginea unei sume de parcele cadastrale( care cuprinde atat terenul arabil, faneata, teren nearabil, canale, drumuri etc)
      Imi pare rau ca nu am pus si doua imagini,spre exemplificare, dar putem face analogia daca ne gandim la google map, imaginea din satelit si harta propriu-zisa.Este o situatie similara.
      Se poate „suprapune” harta cadastrala peste imaginera satelitara,(evident la aceeasi scara, si se obtine „numerotarea” parcelelor intr-un bloc fizic. Evident ca suma parceleor arabile poate diferi de suprafata blocului fizic, dar acest lucru se vede si pe harta cadastrala, prin delimitarea „nearbilului”de arabil… latime canal, latime drum, contur „vana” nearabila, cu suprafata precizata pe ficare parcela (drumurile si canalele au dimesiuni”standard”.se calculeaza) Sau se msoara daca harta cadstrala este in AUTOCAD. La noi semasora si cu… liniarul, iti vine sa te iei cu mainile de cap.
      Sigur ca poti declalra ca ai arat si fanesta, e posbil, ca ai lucrat si o vana care figureaza ca nearabil dar nu poti declara ca ai cultivat un canal sau drumul de acces, pentru ca nu ai documente de proprietate pe ele si pentru ca practic nu poti ara si semana un …canal. Sau o padurice. Astea se vad foarte bine si in imaginiele spectrale de la teledetectie.(apropo am avut o problema cu o suprafta, au spus ca era padurice si era de fapt semanat, ma rog, sunt cazuri destul de rare)
      Repet, harta cadasatrala contine intregul BF, si invers, evident,, fie ca este arabil faneata, drum canal etc.
      O parcela arabila mai mare este comasata prin mai multe parcele cadastrale alaturate. Si sa stiti ca de regula nu prea se incalca hotarul unie parcele cadastrale prin fractionarea ei.Cel putin la noi in zona. Asa ca nu se schimba chiar an , cu atat mai mult cu cat in zona terenul nu este comasat in zeci sau sute de hectare, decat de cativa mari proprietari, dar si ei l-au comasat prin arendare, si au nevoie sa stioe foarte lar pozitia fiecarei parcele .
      Suprfata totala pe care o declari nu poate fi mai mare ca suma parceleor cadastrale pe care le-ai dovedit ca le ai in proprietate. Si ele se regasesc in imaginea satelitara, fara a fi pozitionate precis. Tu trebuie sa indici, aproximativ, pe harta, cam pe unde e parcela.Nu poti sa o faci decat daca ai un punct de reper apropiat, canal, drum. Si atunci tipul de la APIA( au ajuns sa cunoasca terenurile mai bine ca bastinasii dupa atatea discutii, an de an) o pozitioneaza aproximativ, ii corecteaza pozitia prin coroborare cu parcelele vecine..an de an o „muta” desi ea este fixa, pozitionata pe harta cadastrala. Or la teledetectie se ia pozitionarea facuta de APIA, aia aproximativa. Dupa mine era mult mai sanatos sa se faca „suprapunera” hartii cadastrale peste imaginea stelitara, se obtinea pozitionarea paercelei cadastrale in BF, parcela agricola este de fapt suma unor parcele cadastrale, fie ca sunt arabil, faneata, nearabil etc.Duci actele de proprietate o data, si ai si suprafta si pozitionarea. Corectezi doar cand se modifica ceva. Asta era ideea.
      Aici nu suntem de acord, an de an trebuie sa pozitionez aceleasi parcele, in aceleasi BF-uri..deja mi s-a acrit.
      5. OK, nu am avut de comentat la verificarea pe teren. Masina lor, timpul meu, oamenii amabili, dar plictisiti.
      Doar la faptul ca cel care facea inspectia verifica si pozitionarea , prin GPS(zicea ca are o precizie de 1,5 m…fara nu stiu ce antene suplimentare. Evident vaca l-am intrebat cum poate el pozitiona prin GPS cu o precizie de 1,5 m si ai in Apuseni au gresit cu kilometri) , fata de ce avea el primit de la APIA. De fiecacre data cand nu corespundea dadea vina pe mine, ca nu am indicat pozitia precis., la APIA. Or intr-un bloc fizic de 150 ha, sa zice, la campie, fara niciun reper este practic imposibil sa indici pe o imagine satelitara pozitionarea unei parcele de 0,58 ha, sa zicem.
      Desigur, omul inregistra apoi pozitia reala care, sper, se modifica apoi pe hartile satelitare de la APIA. Cata munca si probleme pentru ceva ce se putea face mult mai simplu.
      6.OK, cine?

  5. Uimitor! Doar au batut toba ca ei, spre deosebire de guvernele precedente, au platit subventiile la timp! Pe baza aceasta, eu reprosam acum cateva zile celor de la Agrocomplex Barlad ca nu-mi platesc arenda si nu i-am crezut cand spuneau ca Ponta a mintit!
    Minciunile guvernului Ponta sunt atat de multe, incat chiar si cand crezi ca esti vaccinat, tot cazi in plasa lor!

  6. Interesant cum pe acest sait care se declară de dreapta, precum contributors, apar smiorcăieli că nu s-a primit pomana numită subvenţie pentru agricultură. Ponta este învinuit nu pentru că dă pomeni, ci pentru că dă prea puţine pomeni, sau nu le dă destul de repede.
    Subvenţiile astea sînt din impozitele plătite de alţi cetăţeni. Chiar şi banii care vin de la UE, tot din impozitele cetăţenilor sînt, iar România contribuie şi ea la bugetul UE.
    Oare chiar avem nevoie de un stat care să redistribuie veniturile, luînd de la unii prin impozite şi dînd altora prin subvenţii? De multe ori asta însemnînd să se ia de la săraci şi să se dea la bogaţi (cu cît cineva e mai bogat adică are terenuri mai întinse, cu atît primeşte subvenţii mai mari conform politicii UE aplicată şi în România).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro