marți, octombrie 19, 2021

Undele libertatii: Despre Europa Libera, Vocea Americii, BBC si Deutsche Welle

Este bine sa nu uitam ce-a insemnat exilul democratic anticomunist, ce rol au jucat posturile de radio occidentale in rezistenta impotriva tiraniei totalitare si in deconspirarea imposturii ideologice comuniste. Mentalitatile totalitare n-au murit, iar impostura persista cu inzecit tupeu. Unul dintre cei mai apropiaţi prieteni, un om care, începând din vara anului 1990, mi-a fost ca un frate, îmi scria zilele trecute întrebându-mă de ce mai pierd vremea cu diverse orori, de ce raspund unor imunde calomnii, de ce nu-mi văd doar de viaţa mea academică şi de familie aici la Washington. Iată ce i-am răspuns: „Nu ne pierdem vremea, este un război cultural, cu falii valorice imense. Noi poate suntem „neo-interbelici”, dar ca lovinescieni. Ei sunt ca urmaşii lui „Sfarmă Piatră”. Sigur, eu am marea şansă să fiu aici, să nu le văd figurile schimonosite de cea mai neagră ură. La televizor văd „Downton Abbey”, nu am parte de mercenarii lui Felix. Nu mă confrunt direct cu noul Chişinevschi de la ICR. Dar înţeleg perfect greaţa irepresibilă care te şi vă cuprinde. Ce să le spui acestor personaje? Că sunt nişte marginali irelevanţi şi, de atâtea ori, nişte iremediabil rataţi? Că se comportă ca oameni ai subteranei? Mă rog, o spui o dată, dar de câte ori poţi să o repeţi?”

Am greşit rezistând? Nu cred. Am greşit sperând? Nu cred. Niciodată nu mi s-au părut mai actuale versurile lui Tennyson: „Vlăguit de timp şi soartă, dar puternic în voinţă/ Să te străduieşti, sa cauţi, să găseşti şi să nu cedezi”. Am scris nu o data despre ce-a însemnat şi ce continuă să însemne „Europa Liberă” în viaţa mea. De fapt, în viaţa a milioane de oameni care au ascultat acel „ziar vorbit al romanilor de pretutindeni”. Era o sansa sa scapam din monotonia absurdului propagandistic cotidian. Azi se poartă cinismul, mulţi se prefac că n-au auzit de emisiunile radiourilor occidentale. Dar atunci, acestea erau oxigenul fără de care ne-am fi sufocat în oceanul minciunilor oficiale. Acestea au stabilit un standard al acurateţei, onestităţii şi rigorii. Ele rosteau adevărul despre un sistem totalitar întemeiat pe duplicitate, suspiciune, amnezie si manipulare. Am scris despre colaborarea din perioada cand era director Vlad Georgescu. Sa amintesc si colaborarea frecventa cu Nestor Ratesh, in special cand conducea biroul din Washington, dar si dupa aceea.

Emisiunile de la „Europa Liberă” şi „Vocea Americii” au fost pentru populaţie adevărate ferestre către universul şi valorile societăţilor deschise. N-am apucat încă să vorbesc, aşa cum ar trebui, despre alte posturi de radio cu care am colaborat în perioada terminală a Războiului Rece şi în anii care au urmat revoluţiilor din 1989 şi prăbuşirii URSS. În primul rând, aş aminti „Vocea Americii”. Am lucrat excelent cu directorul serviciului românesc, Edward Mainland, apoi cu succesorul său, eseistul, prozatorul şi traducătorul Andrei Brezianu. De Andrei am rămas legat printr-o caldă prietenie. A publicat , impreuna cu Vlad Spanu, un excelent volum despre Republica Moldova, o indispensabila enciclopedie culturala, istorica si politica („The A to Z of Moldova”, Scarecrow Press, 2007). Am făcut numeroase emisiuni moderate de Andrei în care am dialogat cu profesorul Dinu C. Giurescu pe teme de istorie şi politică. Tot Andrei Brezianu a fost cel care m-a indemnat sa scriu un serial pe tema formei mentale a comunismului. Am participat la emisiuni istorico-politice impreuna cu Mircea Raceanu. Am conlucrat intens cu excelentul jurnalist care a fost Horia Puşcaşu, cu Vlad Godeanu (care semna Valeriu Sela) şi cu Dorin Tudoran. Cred că am înregistrat zeci de dialoguri, interviuri, am ţinut la un moment dat o rubrică pe tema tranziţiilor post-comuniste.

La BBC am transmis începând, cred, din 1985. În cadrul unei emisiuni a serviciului global am făcut una din primele evaluări ale „Scrisorii celor şase”, acel document care marca separarea Vechii Gărzi comuniste de delirul dictaturii lui Ceauşescu (dar nu de ideologia marxist-leninistă). Am colaborat cu Oana Lungescu, Petru Clej, Traian Ungureanu, Rodica Culcer. Imi amintesc de o excelenta emisiune din 1996 realizata de Rodica la aniversarea Revolutiei Maghiare. Imi amintesc de dialogurile cu Traian despre diverse personaje din istoria comunismului romanesc si mondial (intre altii, Alexandru Barladeanu). La mijlocul anilor nouăzeci, Emil Hurezeanu m-a invitat să ţin o rubrică saptamanala la „Deutsche Welle”. Aşa s-a născut volumul „Scrisori din Washington. Reflectii despre secolul douazeci”, apărut la Polirom în 2002. Pe coperta apare autoportretul fiului meu Adam, născut in 1995.

http://www.polirom.ro/catalog/carte/scrisori-din-washington-reflectii-despre-secolul-douazec-976/

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Doamnelor si Domnilor,

    La un moment dat se pornise o initiativa de aducere in tara a arhivei Europei Libere. Am contribuit si eu in citeva rinduri. Apoi………NIMIC.

    Unde poate fi accesata acea arhiva audio? Multumesc.

  2. Istoria a putut arata in decursul vremurilor ce este bun si ce este mai putin bun.
    Invatam sau nu?

    Unii spun ca in fiecare zi suntem pusi in fata unor alegeri.
    Unii aleg sa mearga pe stanga, altii merg pe dreapta.

    Cand toate zbaterile mici si marunte se vor potoli, cand timpul va trece astfel incat obiectiv sa se poata privi inapoi fara manie – cine o sa castige?

    Cei multi care cedeaza? Cei mai putini care merg mai departe?
    Multumesc!

    • „Unii spun ca in fiecare zi suntem pusi in fata unor alegeri.”
      Da. Alegem să întoarcem pagina mai departe sau să o rupem.

      „Cine o sa castige?” Cei care acceptă doar conştiinţa ca tiran.

      • Draga HHH,
        Cei care accepta doar contiinta ca tiran sfarsesc prin a fi executati public. Intre libertatea de a alege lanturile si punerea la zidul infamiei, aruncat in groapa cu lei, ce alegi? Nu prea mai sunt alternative in acest prezent. Constiinta este o mare povara cand stai la umbra calailor, iar retragerea este doar sfidare si provocare la razboi deschis. Cum spunea domnul Tismaneanu la un alt mesaj scris de tine ‘”a uita este de neiertat””.

  3. Iluzii pierdute prescum visul de libertate, drepturile omului, democratie, demnitate s-au perimat si nu mai au nici o valoare acum.Europa trateaza pe romani precum negrii unui bantustan in sistem segretionist si rasism..

  4. Buna ziua,
    Imi amintesc, copil fiind cum parintii mei manevrau butonul frecventei, pentru a cauta radioul Europa Libera .. stateam toti impreuna. Nu intelegeam eu prea multe (revolutia m-a prins la 7 ani) dar odata m-am hotarat sa fac niste semne pe radio, cu lama, sa ne fie mai usor sa gasim postul in viitor.
    Ce cred acum despre acele vremuri e urmatorul lucru: Era relativ usor sa faci diferenta dintre propaganda si realitate. Daca alimentara era goala, puteau sa iti spuna orice despre cresterea productivitatii si cat de bine functioneaza sistemul. Tu stiai care e adevarul.
    Acum, situatia mi se pare alta: ai acces la orice informatie, orice sursa, ai libertatea de a citi orice dar totusi, ceva in interiorul tau spune ca ceva nu e bine (eu cam asta simt acum) unde este problema? a)La presa care a devenit „de partid”? sau b) la persoana din spatele televizorului, care nu se oboseste sa sa verifice informatia si sa caute o a doua sursa.
    E drept: e greu sa petreci in fiecare zi 30 de minute sa cauti sursele informatiei, cand imaginile, si discutiile sunt atat de captivante.
    Acum, daca ar mai difuza Europa libera, sunt sigur ca imediat ar fi catalogata „a lui basescu’ ” sau te miri ce, numai pentru ca nu serveste interesele de partid.
    Si totusi, pentru ziaristii de la punctul a) .. ma intreb daca peste ceva timp, odata cu „caderea noului sistem” o sa aibe jurnalistii un proces in care sa fie declarati „colaboratori ai dezinformarii poporului” asa cum avem acum „colaboratori ai securitatii”.
    Eu sper ca da.
    S

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.