Uneori graba e treaba …

Luna aceasta Romania a emis din nou pe pietele externe, 9 ani – randament 1.76% si respect 20 ani, randament 2.99%.

Asa cum ne am obisnuit in ultima perioada emisiunea s-a bucurat de un real success in randul invesitorilor straini si nu numai, investitorii locali fiind de asemenea interesati de astfel de emisiuni.

Cum a evoluat in ultimii doi ani randamentul la care Romania a emis pe pietele internationale :

Am lasat informatia exact in ordinea cronologica in care se regaseste pe siteul ministerului de finante, pentru că surprinde foarte bine atat dependenta pretului de maturitatea emisiunii, cat si dependenta pretului fata de momentul lansarii.

Daca atunci cand vine vorba despre maturitatea emisiunii, fara sa ne complicam cu scenarii sau exemple, lucrurile sunt simple – cu cat e mai indepartata maturitatea cu atat mai ridicat randamentul, intrebarea care se pune e cum stam cu ceilalti factori, ce altceva mai conteaza?

• Poza generala in care emitentul se afla la momentul respectiv, poza strans corelata nu doar cu indicatorii momentului dar si cu planurile si masurile pe care acesta urmeaza sa le puna in aplicare pentru cresterea performantei sau dupa caz, corectarea dezechilibrelor.
• Poza in care emitentul se afla in comparative cu alti emitenti si cum este perceput raportul risc fata de randament de catre investitori
• Evenimentele de pe pietele internationale din acel moment si perspectivele viitoare
• Cantitatea de bani disponibila spre a fi plasata de catre investitori

Cu siguranta sunt multe alte elemente ce pot fi adaugate si asupra carora ne putem uita.

Nu imi propun o analiza extrem de detaliata, ci doar cateva ganduri legate de ce anume putem si trebuie sa fecem mai departe astfel incat Romania sa ramana pe radarul investitoriilor, iar aceasta relatie sa fie una in care ambele parti sa aiba de castigat, respectiv noi sa continuam finantarea nevoilor noastre de crestere si dezvoltare si, la randul lor, investitorii sa se bucure de investitii sigure la randamente care sa reflecte potentialul emitentului.

In 2019 Romania a avut o crestere economica de 4.1%, peste Zona Euro unde cresterea a fost de 1.3% si asta a fost bine . Mai putin bine a fost ca in acelasi an Romania a avut un deficit de -4.4% mult peste Zona Euro -0.6% si mult peste tarile la care noi ne raportam, tari care s au concentrat atunci pe consolidare fiscala unele dintre ele reusind chiar sa aiba surplus bugetar (Cehia, Croatia, Serbia).

In 2020 economia Romaniei a scazut cu -3.9% in vreme ce zona euro a scazut cu -6.6%, semn ca avem o economie ce poate rezista la socuri, sufficient de diversificata si fara dependenta masiva pe sectoarele afectate. Desigur la structura se adauga si deciziile bune, rapide si implementate in timp luate anul trecut. Deficitul in acelasi timp a atins un nivel extrem de ridicat -9.2% mult peste zona euro -7.2% insa, nu deficitul generat in 2020 a fost cauza, acesta fiind de doar -4.8%, (multe tari au generat in 2020 un deficit semnificativ mai mare) ci mai degraba baza de la care am plecat in 2019 -4.4%.

Atat despre poza generala si raportarea la alti emitenti …

2021 este un an in care reusim intr adevar sa facem diferenta, asteptarile de crestere economica sunt aliniate la peste 7%  in vreme ce zona euro sta undeva la 4.3% si asta e foarte bine. Deficitul se preconizeaza sa se ajusteze spre -7.5% si mai departe in urmatorii ani sa reintre in tinta de 3% si asta da incredere investitoriilor. Atingerea proximitati lui 3% este foarte importanta pentru Romania in conditiile in care este de dorit sa ramanem cu un nivel al datoriei intr o zona controlabila, la aprilie datoria publica reprezinta 49.9%.

Si ar mai fi un ultim aspect de pus pe hartie aici, rata de absorbtie a fondurilor europene din total alocari in perioada 2014-2020 a fost de 55%, un nivel care ne pozitioneaza in jumatatea inferioara a clasamentului, nivel ce trebuie musai sa creasca in noul exercitiu avand in vedere nevoile de investitii pe care le avem si alternativele de finantare.

Si cam atat despre perspective …

Cam asta ar fi o poza simplificata a noastra azi. Plecand de la aceasta realitate a zilei ce putem noi controla astfel incat radamentul la care Romania se imprumuta sa ramana in aceasta zona permisiva din punct de vedere al finantarii datoriei dar si planurilor viitoare de crestere si dezvoltare?  

• Sa investim, nu sa cheltuim ( ex:2019) atunci cand cresterea economica ne permite. Un deficit bazat pe investitii este structural diferit de unul bazat pe cheltuieli ( azi ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala reprezinta 87% din total venituri fiscal )
• Sa agreem un plan de tara care sa fie executat cu rigurozitate de catre guvernarea actuala si viitoare. Sunt de parere ca PNRR poate sa fie acest plan de care avem nevoie
• Sa nu ne multumim cu ceea ce am facut in 2014-2020 respectiv 55% absorbtie fonduri europene si sa ne obligam la o executie mult mai buna in noul interval, constienti fiind ca investitiile din aceste fonduri sunt mai mult decat necesare.
• Sa aducem componenta green in nevoia de finantare pentru a beneficia de avantajul de pret si nu numai.

Sunt sigur ca sunt si alte dimensiuni unde putem face diferenta .

Ce urmeaza nu depinde in totalitate doar de noi, sunt factori externi ce pot pune presiune pe costul finantarii si nu numai, factori pe care nu I putem controla.

Ce nu putem noi controla si ne poate afecta?

• Cifrele de inflatie par sa aiba o evolutie ascendenta mai peste tot in lume si idea cum ca ar putea incepe un nou ciclu de crestere de dobanda la nivel global e tot mai prezenta – si asta ne va afecta costul finantarii in mod direct
• Exista inca lichiditate in pietele financiare insa deasemenea in contextul inflatiei si a potentialei modificari de dobanzi se pune problema diminuarii programelor de injectie de lichiditate ale bancilor centrale – si asta ne va afecta deasemenea costul finantarii ca urmare a prioritizarii alocarilor in investitii de catre managerii de fonduri

Asa cum avem multe altele pe care le putem controla sunt cu siguranta foarte multe in afara sferei noastre de control, iar cele din urma par sa fie doar o chestiune de timp pana cand vor deveni realitate.

Sunt doar cateva realitati simple, idei generale mari care au rolul de a invita la productivitate astfel incat orice initiativa, actiune sau decizie luam sa poata raspunde la intrebarea – In ce masura ajuta asta la planul nostru de tara si cum contribuie la mentinerea Romaniei pe radarul investitoriilor?

Concluzie – Eu zic sa ne grabim cu implementarile initiativelor si ideilor bune pe care le avem!

În Centru este un proiect Digital Communication Network și Forum Apulum, sprijinit de Friedrich Naumann Foundation.
Puteți asculta podcastul “În Centru”, realizat de Teodor Tiță, pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts sau aplicația dvs preferată.