Luna aceasta Romania a emis din nou pe pietele externe, 9 ani – randament 1.76% si respect 20 ani, randament 2.99%.
Asa cum ne am obisnuit in ultima perioada emisiunea s-a bucurat de un real success in randul invesitorilor straini si nu numai, investitorii locali fiind de asemenea interesati de astfel de emisiuni.
Cum a evoluat in ultimii doi ani randamentul la care Romania a emis pe pietele internationale :
Anul emisiunii | Maturitate in ani | Moneda | Randamentul emisiunii(%) | spread peste benchmarks |
2019 | 8 | euro | 2.132 | +190bp vs Mid Swaps +248.10bp vs DBR 0 ½ 02/15/26 |
2019 | 15 | euro | 3.618 | +285bp vs Mid Swaps +346.90bp vs DBR 4 ¾ 07/04/34 |
2019 | 30 | euro | 4.657 | +411.40bp vs DBR 1 ¼ 08/15/48 |
2019 | 30 | euro | 3.4 | +314.70bp vs DBR 1 ¼ 08/15/48 |
2019 | 12 | euro | 2.124 | +185bp vs Mid Swaps +247.80bp vs DBR 0 ¼ 02/15/29 |
2020 | 12 | euro | 2.025 | +180bp vs Mid Swaps +227.40bp vs DBR 0 02/15/30 |
2020 | 30 | euro | 3.391 | +285bp vs Mid Swaps +313.30bp vs DBR 0 08/15/50 |
2020 | 6 | euro | 2.793 | +305bp vs Mid Swaps +344.90bp vs DBR 0 ½ 02/15/26 |
2020 | 10 | euro | 3.624 | +375bp vs Mid Swaps |
2020 | 11 | usd | 3.045 | +240bp vs Mid Swaps +239.90bp vs T 0 ⅝ 05/15/30 |
2020 | 31 | usd | 4 | +262.80bp vs T 2 02/15/50 |
2020 | 20 | euro | 2.65 | +260.5bp vs Mid Swaps +299.20bp vs DBR 4 ¾ 07/04/40 |
2020 | 9 | euro | 1.468 | +175bp vs Mid Swaps +209.40bp vs DBR 0 08/15/29 |
Am lasat informatia exact in ordinea cronologica in care se regaseste pe siteul ministerului de finante, pentru că surprinde foarte bine atat dependenta pretului de maturitatea emisiunii, cat si dependenta pretului fata de momentul lansarii.
Daca atunci cand vine vorba despre maturitatea emisiunii, fara sa ne complicam cu scenarii sau exemple, lucrurile sunt simple – cu cat e mai indepartata maturitatea cu atat mai ridicat randamentul, intrebarea care se pune e cum stam cu ceilalti factori, ce altceva mai conteaza?
- Poza generala in care emitentul se afla la momentul respectiv, poza strans corelata nu doar cu indicatorii momentului dar si cu planurile si masurile pe care acesta urmeaza sa le puna in aplicare pentru cresterea performantei sau dupa caz, corectarea dezechilibrelor.
- Poza in care emitentul se afla in comparative cu alti emitenti si cum este perceput raportul risc fata de randament de catre investitori
- Evenimentele de pe pietele internationale din acel moment si perspectivele viitoare
- Cantitatea de bani disponibila spre a fi plasata de catre investitori
Cu siguranta sunt multe alte elemente ce pot fi adaugate si asupra carora ne putem uita.
Nu imi propun o analiza extrem de detaliata, ci doar cateva ganduri legate de ce anume putem si trebuie sa fecem mai departe astfel incat Romania sa ramana pe radarul investitoriilor, iar aceasta relatie sa fie una in care ambele parti sa aiba de castigat, respectiv noi sa continuam finantarea nevoilor noastre de crestere si dezvoltare si, la randul lor, investitorii sa se bucure de investitii sigure la randamente care sa reflecte potentialul emitentului.
In 2019 Romania a avut o crestere economica de 4.1%, peste Zona Euro unde cresterea a fost de 1.3% si asta a fost bine . Mai putin bine a fost ca in acelasi an Romania a avut un deficit de -4.4% mult peste Zona Euro -0.6% si mult peste tarile la care noi ne raportam, tari care s au concentrat atunci pe consolidare fiscala unele dintre ele reusind chiar sa aiba surplus bugetar (Cehia, Croatia, Serbia).
In 2020 economia Romaniei a scazut cu -3.9% in vreme ce zona euro a scazut cu -6.6%, semn ca avem o economie ce poate rezista la socuri, sufficient de diversificata si fara dependenta masiva pe sectoarele afectate. Desigur la structura se adauga si deciziile bune, rapide si implementate in timp luate anul trecut. Deficitul in acelasi timp a atins un nivel extrem de ridicat -9.2% mult peste zona euro -7.2% insa, nu deficitul generat in 2020 a fost cauza, acesta fiind de doar -4.8%, (multe tari au generat in 2020 un deficit semnificativ mai mare) ci mai degraba baza de la care am plecat in 2019 -4.4%.
Atat despre poza generala si raportarea la alti emitenti …
2021 este un an in care reusim intr adevar sa facem diferenta, asteptarile de crestere economica sunt aliniate la peste 7% in vreme ce zona euro sta undeva la 4.3% si asta e foarte bine. Deficitul se preconizeaza sa se ajusteze spre -7.5% si mai departe in urmatorii ani sa reintre in tinta de 3% si asta da incredere investitoriilor. Atingerea proximitati lui 3% este foarte importanta pentru Romania in conditiile in care este de dorit sa ramanem cu un nivel al datoriei intr o zona controlabila, la aprilie datoria publica reprezinta 49.9%.
Si ar mai fi un ultim aspect de pus pe hartie aici, rata de absorbtie a fondurilor europene din total alocari in perioada 2014-2020 a fost de 55%, un nivel care ne pozitioneaza in jumatatea inferioara a clasamentului, nivel ce trebuie musai sa creasca in noul exercitiu avand in vedere nevoile de investitii pe care le avem si alternativele de finantare.
Si cam atat despre perspective …
Cam asta ar fi o poza simplificata a noastra azi. Plecand de la aceasta realitate a zilei ce putem noi controla astfel incat radamentul la care Romania se imprumuta sa ramana in aceasta zona permisiva din punct de vedere al finantarii datoriei dar si planurilor viitoare de crestere si dezvoltare?
- Sa investim, nu sa cheltuim ( ex:2019) atunci cand cresterea economica ne permite. Un deficit bazat pe investitii este structural diferit de unul bazat pe cheltuieli ( azi ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala reprezinta 87% din total venituri fiscal )
- Sa agreem un plan de tara care sa fie executat cu rigurozitate de catre guvernarea actuala si viitoare. Sunt de parere ca PNRR poate sa fie acest plan de care avem nevoie
- Sa nu ne multumim cu ceea ce am facut in 2014-2020 respectiv 55% absorbtie fonduri europene si sa ne obligam la o executie mult mai buna in noul interval, constienti fiind ca investitiile din aceste fonduri sunt mai mult decat necesare.
- Sa aducem componenta green in nevoia de finantare pentru a beneficia de avantajul de pret si nu numai.
Sunt sigur ca sunt si alte dimensiuni unde putem face diferenta .
Ce urmeaza nu depinde in totalitate doar de noi, sunt factori externi ce pot pune presiune pe costul finantarii si nu numai, factori pe care nu I putem controla.
Ce nu putem noi controla si ne poate afecta?
- Cifrele de inflatie par sa aiba o evolutie ascendenta mai peste tot in lume si idea cum ca ar putea incepe un nou ciclu de crestere de dobanda la nivel global e tot mai prezenta – si asta ne va afecta costul finantarii in mod direct
- Exista inca lichiditate in pietele financiare insa deasemenea in contextul inflatiei si a potentialei modificari de dobanzi se pune problema diminuarii programelor de injectie de lichiditate ale bancilor centrale – si asta ne va afecta deasemenea costul finantarii ca urmare a prioritizarii alocarilor in investitii de catre managerii de fonduri
Asa cum avem multe altele pe care le putem controla sunt cu siguranta foarte multe in afara sferei noastre de control, iar cele din urma par sa fie doar o chestiune de timp pana cand vor deveni realitate.
Sunt doar cateva realitati simple, idei generale mari care au rolul de a invita la productivitate astfel incat orice initiativa, actiune sau decizie luam sa poata raspunde la intrebarea – In ce masura ajuta asta la planul nostru de tara si cum contribuie la mentinerea Romaniei pe radarul investitoriilor?
Concluzie – Eu zic sa ne grabim cu implementarile initiativelor si ideilor bune pe care le avem!
În Centru este un proiect Digital Communication Network și Forum Apulum, sprijinit de Friedrich Naumann Foundation.
Puteți asculta podcastul “În Centru”, realizat de Teodor Tiță, pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts sau aplicația dvs preferată.
Cerintele Europene cu privire la PNNR , imaginea de ansamblu ce ne este prezentata de guvernul Citu , deciziile primariilor ce converg spre investitii deja in curs de realizare , imbunatatirea tuturor activitatilor ce sunt supuse controlului privind modalitatile de cheltuire a banului – implicit eliminarea fraudelor ce existau mai peste tot , comasarea primariilor ce nu isi justifica existenta (exista un efort benevol in aceasta directie – chiar daca lucrurile sunt greu de miscat este preferabil sa vina totul de la primari si nu din legi ce devin obligatii ), restructurarile sau vinzarile (functie de fiecare situatie in parte )unor active statale neperformante , ba chiar si restructurarile de personal , toate la un loc vor produce nu numai bani la buget dar in timp ele vor fi intelese si de cetateni ca beneficii de tara .Speram ca pina la sfirsitul anului 2024 sa devina realitate si dorintele cetatenesti ce deja au fost asumate politic de coalitia la guvernare .Norocul , extraordinar, il reprezinta existenta banilor in piata de capital si modul in care acesti bani pot fi accesati .Dobinzi mici cu termene laxe de rambursare pina in 2050 .Chiar daca unii inca -se dau de ceasul mortii (este doar o expresie )- si incearca prin tot felul de fake-uri mediatice sa mute atentia cetatenilor in zona nationalisto- religioasa , zadarnicia este evidenta .
Unde sunt asa -zisele pomeni (nu imprumuturile) UE mult trambitate?
„…pentru că surprinde foarte bine atat dependenta pretului de maturitatea emisiunii, cat si dependenta pretului fata de momentul lansarii”
Ca o gluma, daca imi permiteti, marturisesc ca ma asteptam sa interpreteze lucrurile in felul asta mai degraba cineva care a lucrat mult timp in marketing si vanzari, eventual in politica :D Tabelul surprinde bine mai multe chestii, si tocmai aici e problema – sunt prea multe. Too many moving parts. De-aia se lucreaza cu yield curves.
Pe cai!
Dar mai este mult pana departe si rog sa fim cu mare bagare de seama la directie pentru ca …
Zic sa ne grabim cu cap, sa dozam eforturile, ca sa nu se inece romanul, ca …, tocmai la mal.
PS
Stiu pe unii de dincolo de Prut care nu s-au grabit prea tare dar au tinut ferm directia, si nu le-a fost prea usor, dar la final au facut diferenta. Au stiut ce vor si au indurat si au rabdat pana ce au castigat!
Un articol bun și informativ.
Am fost însă șocat de cifra de 87% din ventiuri risipite pe lefuri, pensii și pomeni sociale. Ultima cifră pe care mi-o aminteam era de „doar” 75%. :) Genul ăsta de risipă e ceva ce poate că își permite o țară dezvoltată însă mă tem că e buba bine de tot pentru România care e o țară ce are nevoie de dezvoltare rapidă…
P.S.: Vorba lui nenea Iancu: „ românul să se nască bursier, să trăiască funcționar și să moară pensionar… E vreme să isprăvim odată…”
https://ro.wikisource.org/wiki/Greu,_de_azi_pe_m%C3%A2ine…_sau_unchiul_%C8%99i_nepotul
„Da’ cu cianura ati incercat?” :P
(ca idee: eu cre’ ca s-ar face MARI economii daca NU s-ar mai finanta partidele – si daca nu s-ar mai cheltui banii pe postaci >:)
prin pomenile de la buget se finanteaza, chiar daca indirect, partidele care le acorda electoral.
in plus, exista hotarare judecatoreasca definitiva care atesta ca dragnea finanta pesedeul platind lefuri la partid din banii alocati destat pentru orfanii din teleorman.
Revin insistent la recomandarea cu reintoarcerea in habitatul forestier pentru cei carora nu le plac partidele si sisteme democratice, cu toate tarele lor cunoscute.
Daca citiți ultimul raport al ministerului de finanțe privind datoria publică calculată conform OUG 64/2007 , veți avea o surpriză.
Datoria suverană a statului a depășit 52 % PIB.
Oricum suntem pe o stradă greșită. Împrumuturi pentru a acoperii necesarul la pensi și salarii. ( bugetare)
Grecia a avut exact aceiași „strategie” pina in 2009. Cînd a intrat în faliment.
Dar ei erau cu euro și a intervenit UE.
Noi suntem cu lei ( nici o șansă de adoptat euro ) și cine o să intervină cînd fara nici o reformă fiscală , nu vom putea achita integral nici pensile , nici salariile bugetare și nici dobânda la datoria publică ?
( care dobânda anuală deja e achitata in totalitate tot prin noi împrumuturi )
„În 2020 economia Romaniei a scazut cu -3.9% in vreme ce zona euro a scazut cu -6.6%, semn ca avem o economie ce poate rezista la socuri”
Stimate domnule Aurelian Mihailescu, acesta este, cred eu, mai degrabă semn că România nu a adoptat măsuri stricte de limitare a efectelor pandemiei, în vreme ce statele civilizate (din zona euro) au făcut-o.
Nu știu dacă este bine, sau nu, dar este posibil ca din punct de vedere al costurilor sociale pe termen lung să nu fie.
Așadar, dicolo de analiza strict financiară și cu referire la Buget, aș îndrăzni o analiză a convergenței economiei românești la Eurozonă, a evoluției cursului de schimb EURO/RON și a perfoemanțelor eeconomice românești în ansamblu. Adică, în ce măsură deficitele acoperite de împrumuturi au generat creștere de competitivitate pentru economia României și în ce măsură sporuri de salarii, subvenții și alocații, sau corupție.
Romania se imprumuta mai ieftin nu neaparat performantelor guvernelor din ultimii 2 ani ci datorita contextului international favorabil de dupa pandemia covid cand ratele de referinta din economiile mari ale lumii ( Fed in US , ECB in EU, BoJ in Japonia si PBOC in China) au scazut toate la nivele aproape de zero. In mai toate zonele mentionate mai sus ratele reale 10yr (nominal -inflation) sunt chiar si negative. Mai ieftin se imprumuta nu doar Romania ci toata lumea, inclusiv tarile din jurul nostru care se imprumuta la dobanzi chiar si mai mici decat noi. Dar fara indoiala aceasta perioada cu rate la 0/rate reale negative nu o sa dureze
la nesfarsit si aceleasi banci centrale de mai sus o sa ridice ratele dobanzilor in momentul in care economiile lor isi vor fi revenit suficient de bine dupa socul covid.
Cand acest lucru se va intampla dobanzile pentru toata lumea inclusiv Romania vor creste abrupt. Pentru Romania acum este un moment de rascruce, avand posibilitatea de a securiza surse de finantare la dobanzi avantajoase pentru investitii strategice in economie si proiectele de infrastructura din urmatorii ani. Dupa anii de dezmat PSD cand datorita consumului excesiv datoria publica pur si simplu a explodat, Romania are nevoie ca de aer de o crestere sustenabila a PIBul la o rata mai mare decat rata cresterii datoriei publice care sa echilibreze balanta de plati. Numai astfel putem mentine riscul de tara deasupra categoriei de „junk bonds” si evitarea scenariului grecesc de dupa criza financiara din 2008.
greu de inteles pentru cetateni de ce Romania a imprumutat in perioada 2014-2020 peste 40 miliarde euro cheltuiti pe pensii, salarii, comisioane etc cu care s-au cumparat bunuri importate in loc sa ia 20 miliarde euro fonduri EU nerambursabile, care puteau face investitii, slujbe, produse cumparate intern, etc
PNRRul atarna si el de decizii politice – lupta impotriva coruptiei (ex SIIJ), statul de drept, etc