vineri, martie 29, 2024

Unificarea “ dreptei”, domnia legii şi buna guvernare

Politica românească, iar ultimele zile o confirmă, se bazează pe cultivarea memoriei selective. Duşmanii de ieri devin prieteni, în vreme ce alianţele destinate să guverneze timp de ani sunt abandonate, in favoarea unei ostilităţi implacabile. 25 mai 2014 a precipitat o astfel de reorientare a peisajului partizan- tratativele dintre PNl şi PDL sunt menite, ni se spune, să creeze condiţiile apariţiei acelui pol de “dreapta” capabil să reziste avansului PSD, aparent invincibil.

Cu siguranţă, ascensiunea PSD trebuie oprită.Cu siguranţă, orice formă de coagulare, ca alternativă la fragmentarea patologică, este de dorit. Cu siguranţă, politica este un teritoriu al pragmatismului, iar pragmatismul înseamnă, pentru atâţia dintre liderii de la noi, o formă de abia mascată de cinism şi de oportunism. Cu siguranţă, pentru activele de partid, dominate de un sens al disciplinei, perspectiva unei asemenea alianţe poate genera un optimism moderat, în perspectiva votului prezidenţial.

Dincolo de mesele la care se strâng cei care au ambiţia de a reinventa ca apărători ai democraţiei constituţionale, există un nivel al principiilor şi al obiectivelor de termen mediu şi lung. E adevărat, poate, un nivel irelevant pentru electoratul sensibil la strategiile de campanie brevetate ale mitei şi ajutoarelor alimentare. Miza unei asemenea construcţii politice, contrapondere la partidul- stat, nu poate fi găsită decât în acea zonă a afirmării şi reafirmării valorilor de care depinde supravieţuirea normalităţii democratice pe care guvernarea USL/ PSD a subminat-o, programatic.

De aceea, în clipele în care împăcarea domină ecranele, iar vechii duşmani sunt reevaluaţi, sub semnul concordiei, este important să ne amintim că scopul unui vot anti-PSD nu este doar acela de a inlocui o clientelă vorace cu clientelele reunite ale celor două partide aliate. Votul împotriva PSD este, înainte de toate, un vot destinat să elimine riscul, mortal, al cangrenei democratice şi al lichidării domniei legii. Statul de drept , calitatea actului de justiţiei, garantarea libertăţii de acţiune a DNA, reformarea unei instituţii muribunde precum CNA, regândirea legii electorale şi a legii partidelor, iată tot atâtea ţinte care nu pot fi evitate sau ignorate.

Votul anti-PSD nu este unul negativ şi resentimentar, aşa cum încearcă să sugereze şamanii propagandei de la Antena 3 sau de la România TV. El este un vot care se fondează pe credinţa în potenţialul bunei guvernări de a eradica condiţiile de dependenţă, sărăcie şi de promiscuitate pe care PSD le exploatează, consolidându-şi autoritatea. Sintagma atât de uzată şi de abuzată, “modernizarea statului”, acoperă acest proiect de viitor- un viitor în care demnitatea umană va fi restabilită, iar egalitatea în faţa legii consacrată definitiv.Un viitor al patriotismului, în sensul evocat,memorabil, de vicepreşedintele Statelor Unite, recent.

Sunt toate acestea nu deziderate abstracte,ci precondiţii ale unei schimbări fără de care “ dreapta unită” nu poate aspira decât la statutul de clonă a USL. Ascensiunea PSD trebuie oprită. Spre a oferi naţiunii noastre ieşirea din subdezvoltare, complicitate şi corupţie instituţionalizată.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Nu e dreapta, e cam stramba aceasta ” dreapta”.

    1.Referitor la lupta împotriva corupției.Nu cred ca vor lupta împotriva corupției cu adevărat.
    Nu s-au scuturat de corupti si nu s-au primenit inainte sa discute unificarea asta.Ar fi fost de dorit.Daca nu o faci acum, atunci cand?

    2.Stat de drept.Imi vine greu sa cred ca statul de drept va fi intarit cu Antonescu si Blaga.La lovitura de stat din 2012 erau beligeranti. Acum sunt impreuna ca dupa sedinta la psiholog, s-au iertat si vor sa se impace.Zen.Cine este psihologul??

    3.In parcursul democratiei trebuie sa existe predictibilitate si continuitate.Nu am incredere ca americanii sunt convinsi in privinta asta privind la cei doi.PPE-ul se foloseste de ei.

    4.Daca sunt asa buni prieteni de ce nu unifica sandramaua inainte de alegerile din noiembrie?De ce dupa, exista un motiv anume??( dragoste la prima vedere, inteleg dar fiecare ne pastram o mica rezerva sa fugim la nevoie??)

    5.Stie vreunul din cei doi sa defineasca dreapta , astazi , in Romania?Mie imi pare ca nu.Reforma legii partidelor le spune ceva?Orice s-ar spune , PSD nu e de stanga si nici social-democrat decat declarat, iar noua alianta este dreapta cum sunt eu cleric.

    • @ Eu.
      Sa inteleg ca nici de data asta nu vei participa la vot? Rau faci!
      De acord cu opiniile exprimate, dar tot nu ai inteles ca in Romania, inca multi ani, vom avea de ales doar intre doua rele, anume pe cel mai mic. Eu voi alege noua inchegare zisa de dreapata, tocmai pentru ca e un rau mai mic si care imi asigura inlaturarea Raului cel mare numit Partidul-stat. Daca nu recurg la aceasta solutie, soarta mea va fi decisa in continuare de cei care voteaza functie de zaharul si galetile primite de la primarii PSD, care, in plus, le asigura si deplasarea cu masinile la sectia de votare si le si arata unde sa puna stampila.

      • @Ciobanul Bucur
        Nu maestre, nu sunt naiv… :) .Am votat.
        Am inteles de mult semnificatia gestului de a alege ce e mai putin nociv. Cand traiesti intr-un mediu poluat, nu poti sa ceri sa ai tu o portie de aer „eco surround”.
        Ce ma nedumereste este zona de siguranta in care toti cei care fac politica mentin legea partidelor si superficialitatea cu care plasticizeaza orice amintire mai veche de cateva luni in politica. Nu vor putea continua asa la infinit.

        Nu am siguranta ca cele doua partide se inscriu pe o linie de continuitate cu lupta anticoruptie si statul de drept.
        E neaparat ca sa faci un nou partid dupa alegerile prezidentiale? Care este scopul?
        Este neaparat sa te tii de mina inainte de alegerile prezidentiale si sa faci bezele+promisiuni ca sa poti ajunge sa ai un candidat unic agreat de ambele partide?Crezi ca poti aduce electorii gramada in felul asta?

        Nu pun la indoiala nici o secunda ca voi vota orice motan care va fi contrapus „pisicului”.
        Imi pun insa cateva intrebari cu gandul la ce se intampla dupa ce ma mai las inca o data pacalit cu jocul asta de-a nocivitatea mai mica.

        Aleg ceva sa nu fie ” pisicul” si acel ceva sa faca ce?
        Asta e intrebarea.

  2. Felicitari pentru articol, domnule Stanomir! Cum vedeti viitorul acestei aliante(pana la fuziune)?
    Vom vedea o exploatare a votului anti-PSD sau vor aduce inovatii cel putin in politicile fiscale, falimentare ale actualei guvernari?

  3. In cele din urma, Blaga va fi obligat, de cei ca mine, sa accepte participarea ca parte componenta egala a PMP la noua constructie. In cazul, cred, de neimaginat, ca votantii lui Basescu vor fi neglijati, noi vom vota demonstrativ, in primul tur, un candidat al PMP, iar Blaga va fi obligat sa recunoasca faptul ca nici in turul 2 nu va reusi fara noi. Cred ca suntem peste 10%. (Nu va luati dupa rezultatul recent la europarlamentare, ca nu e cel reprezentativ).
    Victoria in primul tur a candidatului unic anti-PSD e asigurata numai impreuna si cu votantii din nucleul dur al lui Basescu.

    • De ce nu a votat electoratul lui Băsescu masiv, la aceste europarlamentare, cu PMP ?
      Întrebarea este retorică.
      Un ”băsist” convins nu votează cu Băsescu sau cu ce spune Băsescu că trebuie votat.
      Acest electorat este fidel conceptului de Stat de Drept deci a votat cu PDL în special pentru că acolo luptă dna. Monica Macovei.
      Este semnificativ faptul ca dna. Macovei nu a părăsit PDL pentru a se înscrie în PMP. Tocmai de aceea am și votat-o !
      Politica de scuturare a PDL de corupți a fost cea corectă. Cred că PDL în întregul său acceptă acum – după ce s-a prăbușit spre 12% – această poiltică, deși o face inghițind cu greu noduri.
      A fost greșită poziția lui Băsescu de spargere a PDL.

      Cu 10% băsiști nu se face primavară, poate nici cu 20% fără susținerea întregului electorat care ar beneficia direct de politicile liberale.

      Nici PNL nici PDL nu vor fi de acord cu fuziunea.
      Tocmai de accea este necesară adoptarea unei agresivități a campaniei electorale de către fiecare dintre partidele care acționează astăzi pe dreapta indiferent de mărimea și vechimea lor.
      De fapt asta este problema partidelor care se bat în piept că sunt ”de dreapta”: foarte slaba implicare în contactarea ”om la om” a acestui electorat. Desigur că o astfel de abordare este costisitoare dar dacă nu va fi făcută măcar o data atunci nu se va ști cu suficientă precizie ponderea reală a acestui electorat.
      Abia acum ne lovim de primul scut al inamicului dreptei: slaba reprezentare în mass-media a principiilor dreptei. Câteva interviuri electorale o data la patru ani este ridicol de puțin.

  4. Adica, se uneste „iesi afara javra ordinara” cu „jos Basescu” pentru propasirea democratiei?
    NB,
    iti vine sa crezi ca graba de unire/alianta este un raspuns la ce fac procurorii: Pinalti si Uioreanu. Ca vezi, Justitia „vinduta” tot a lui Basescu este :P

  5. Principiile sunt date de valorile sociale, iar valorile sociale de un anume inteles al ierarhiei, al asezarii, al binelui, care promoveaza o imagine despre societate, despre cum trebuie sa arate aceasta societate. Adica despre ce se poate si ce nu se poate, sau altfel spus despre ce se cade si ce nu se cade, despre cum ar trebui sa fim acum si in viitor.

    Or, chestiile astea se dobandesc prin educatie. Dar nu o scoala oarecare, cu tot felul de coate goale matze-fripte, marginali sociali care ajung profesori pentru ca nu au alta oportunitate in cariera, nu cu oportunisti slinosi ajunsi inspectori din cauza relatiilor de familie sau cumetrii politice, nu cu oameni fara sira spinarii lipsiti de orice sens al existentei lor pe acest pamant. (Intotdeauna voi avea in minte acei profesori facuti pres in fata ministrului care era siderat ca un copil avea curajul ca il contrazica in privinta numarului de stele de pe steagul Europei.) Asadar, nu au acel gen de educatie… se dobandesc valorile sociale.

    De ce era remarcabil Coposu si altii din generatia lui? Pentru ca facusera scoala in alta lume, in alta epoca. Adica facusera scoala! Din ’48 incoace… numai scoala nu s’a facut. A mers o vreme cat a mers pentru ca oamenii erau tot aceiasi… nu ii puteau schimba de pe o zi pe alta. Dar din anii 70-80 deja se schimbase cu totul povestea. Omul nou incepuse sa incolteasca. Numai ca regimul lui Ceausescu era opresiv si tot mai pauper. Nu aveau loc sa se dezvolte. Prima generatie a fost cea a lui Paunescu, Stefan Pascu, Zoe-Dumitrescu-etc., si altii. Oameni care erau gata… sa faca totul. Nu erau prosti, nu erau lipsiti de talent… ba dimpotriva. Dar nu aveau nici o forma de simt al valorii sociale decat „eul” lor umflat pana sa plesneasca.

    Adevarata deslantuire a venit in ’89. Atunci a fost momentul eliberarii „omului nou” in salbaticia tranzitiei. Si experimentul a demonstrat ca aceasta creatura era un mutant viabil, feroce, capabil sa supravietuiasca. S’au repezit toti in FSN din prima zi. Dar nu numai in FSN ci si in celelalte partide. Ei erau a doua generatia… masa critica a creatiei comuniste.

    Zicea cineva daunazi ca FSN-ul era PCR (asta strigasem si eu in 90 la inceput) dar nu e asa. FSN-ul nu e PCR. Partidul comunist era o structura anacronica si rigida. Deceniile de totalitarism o fosilizasera. Nu putea raspunde cerintelor acestor „oameni noi” care doreau si totul si imediat. FSN-ul era lumea noua nascuta din pantecele unui regim criminal, era creatura ilegitima a unui viol care si’a mancat imediat mama. De la bun inceput nu avea nici in clin nici in maneca cu vre’o valoare sociala. Foloseau un amestec ideologic eterogen si aberant, foloseau ce le venea la mana. Iar scoala … ea era in continuare distrusa sistematic, atata cata mai era cu o ura demna de cauze mai bune.

    O vreme am avut noroc cu procesul de integrare europeana. Institutiile europene, curupte si ele, nu puteau sa nu reactioneze la incalcarile fragrante ale unor principii democratice. Oamenii nostri noi insa aveau in ADN-ul lor duplicitatea si prefacatoria. Si mai ales stiau ca birocratii europeni nu erau cu mult mai breji decat ei in materie de coruptie. O data admisi in EU insa… trai pe vatrai. Presiunea de reformare s’a diminuat si reforma a devenit subiect electoral. Fiecare cu reforma lui… si au inceput repozitionarile… socialisti mutati spre populari, mai tarziu liberali mutati spre populari… si tot asa… lipsa principiior era/este evidenta. Fiecare cu egoul sau… cu interesul sau. In ceea ce priveste societatea… ea poate sa dispara. Cei nemultumiti pot pleca unde vad cu ochii, cei batrani pot muri, cei bolnavi pot sa crapa linistiti, iar elevii… sa se descurce. Au de ales dintr’o sumedenie de „universitati” care pot fi numite fie brad fie gladiola pentru ca oricum nu seamana nici cu una nici cu alta, si cand vor creste vor putea pleca si ei sa culeaga ceva prin Europa sau sa fie angajati de rudele lor care poate s’au ajuns in ultimii ani de tranzitie maloasa. Oricum… nici urma de principii.

    Principiile ierarhizeaza lumea, dau un sens binelui comun si un sens raului comun. Incepe cu politetea, cu morala, cu lucruri de baza. Dar „omul nou” uraste ierarhia pentru ca o considera o uzurpare a libertatii lase totale. El „trebuie” sa fie liber! Tot la scoala sa comunista invatase ca masele fac istoria. Si cum omul nou e omul masa… are o senzatie de voma oricand aude de oameni care binemerita de la semenii lor respect. Ii vine sa scuipe, sa bata… sa urle… „Moarte intelectualilor!” E libertatea lui in joc si si’o apara cu orice pret. Intelege doar forta. Respecta puterea, puterea bruta asa cum si’o doreste si el la randu’i. Si este o putere cu orice pret si cu orice mijloc.

    Ultima generatie este „omul nou chiar el” ajuns la deplinatatea facultatilor genetice. Un rapitor feroce fara nici o inclinatie catre respect. Dealtfel in vocabularul sau respectul se refera intotdeauna la sine… si la cei care nu il respecta, adica care nu il lasa sa faca ce vrea „muschii lui” (vocabularul omului nou ar trebui analizat o data…). El respecta doar pe cel mai puternic decat el pe care il va sfasia cu prima ocazie in care acesta va da vre’un semn de slabiciune.

    Multora poate parea Romania o tara in care lucrurile nu se schimba pe atat de repede pe cat ne’am dori, in care lcururile nu merg asa cum trebuie. Este o impresie falsa si tine de locul de unde fiecare priveste. Romania este una din cele mai dinamice societati… este o viermuiala de nedescris… lucrurile se schimba cu viteze ametitoare iar lumea in mare masura traieste dincolo de cele mai indraznete vise nutrite de inaintasii lor. Intrebarea este daca aceasta lumea poate sa isi gaseasca o forma stabila de organizare, valori si principii care sa dea un sens, coerenta si consistenta existentei lor ca grup social sau daca doar se va consuma in nevroza de zi cu si pentru satisfacerea egoului si a placerilor individuale.

    Suvernanitatea poporului este un principiu al regimul reprezentativ. Modul prin care aceasta suveranitate se manifesta este dreptul de vot care asigura ca o tara sa fie reprezentata politic in acord cu vointa populara. Astfel votul are o valoare simbolica care indica puterea pe care fiecare cetatean o are in raport cu puterea politica. El este semnul/sceptrul cetateanului in fata politicienilor care sunt in slujba lui, oameni platiti din banii lui. Votul nu trebuie depreciat, nu trebuie luat in deradere. El este extrem de important.

    El este drepreciat atunci cand este dat pe papuci si bere. El este depreciat atunci cand este dat pe promisiuni populiste. El este depreciat atunci cand este indiferent. El este depreciat atunci cand este limitat. El este depreciat atunci cand natura reprezentarii este corupta. El este depreciat atunci cand reprezentantii sunt corupti.

    In situatia de fata ceea ce trebuie depreciat este cartelul partidelor care fac ca acest vot sa isi piarda o buna parte din valoare. Practic suntem invitati sa votam principial un inteteres meschin de grup, si aceasta este ilegitim si fraudulos pentru ca afecteaza natura principiului reprezentativ. Evident ca exista negocieri in urma carora binele comun poate sa apara deasupra intereselor individuale dar pentru aceasta trebuie o minima doza de principialitate care sa faca ca acel bine sa fie recunoscut chiar atunci cand el vine impotriva binelui individual al personajelor implicate in negociere. Accentul cade pe „recunoscut”… adica poate deveni periculos sa nu accepti ceva recunoscut de toti ceilalti. Dar la noi aceasta recunoastere a binelui comun este doar un pios deziderat sau, pentru altii, doar un idol fals al populismului politic.

    Nu mai vorbesc ca stanga si dreapta politica tin de anumite alegeri principiale … de valori, de solidaritati si loialitati pe care sincer nu le vad in randul acestor caracude lacome. Cum ziceam, niste interese neprincipiale sunt impachetate intr’o forma principiala si prezentate ca valori pentru care este cerul votul cetatenilor.

  6. Care Dreapta? Da, fata de Iliescu sint mai la dreapta, dar atit.
    In rest unificarea asa cum e facuta, e facuta pentru orgoliul perdantilor. Aia care cer fuziunea se tem de tradare. Cei cu colaborarea vor sa arate pisica puterii poate prind ceva la masa principala…..

    Ce nu inteleg „liderii” tuturor partidelor e ce ne-am saturat de ei ca de mere padurete! Ca sint o gasca de hoti cu totii si ca pot sa sustina contrariul numai pina vor avea pronuntata o sentinta definitiva impotriva lor. Dar astae dpdv legal, noi stim ca au fisetele pline de schelete.. Din lacomie si orgoliu vor rata (pentru noi!) sansa de a avea o alternativa reala de dreapta. Nici macar nu au o viziune politica cit de cit. Spera sa recupereze curentul anti-base construit de varan fara sa realizeze ca astfel certifica mizeriile spuse de latrine ca fiind adevarate!
    Pina cind toti acesti „lideri” impreuna cu trepadusii lor (liniile 1 si 2 de conducere) nu fac pasul in spate, pina cind nu curata structurile de partid de borfasi/baroni/parasute nu au nici o sansa. Daca mizeaza pe vot negativ se insala amarnic, si au putu vedea asta la Europene! Europenele sint importante in special pt alegatorii/simpatizantii dreptei. La vot a iesit numai nucleul dur al dreptei si nucleul dur al inchinatorilor de latrine. Nu au reusit sa convinga pe cei mai putin aliniati sa iasa la vot fiindca nu au convins ca sint o alternativa reala. Ne-am saturat sa tot votam raul cel mai putin rau si care se dovedeste întotdeauna a fi mai putin bun decit speram.
    De asemenea partidul pentru udrea a pierdut pe mina puilor si altor matrapazlicuri. Daca l-ar fi basculat rapid in parlament pe borfas as fi votat cu ei, asa…… m-au lamurit ca nu sint nimic nou. Doar vopsiti proaspat. Am preferat Macovei – e si singura care s-a declarat direct, in clar, impotriva deschiderii explatarii de la Rosia Montana. Toti ceilalti candidati au aburit-o in declaratii; lasa usa deschisa la spaga…

    Vrem drepta? Vrem o Dreapta curata? Trebuie sa iesim in strada si sa ne facem un partid acolo – problema e de unde fonduri? si ne întoarcem de unde am plecat
    Asa cum proiecteaza drepta buldogu si antenescu nu fac decit sa faca pierduta sansa de a fructifica singurul lucru bun facut de tonta – aducerea pe scena politica a ideii de unificare a dreptei.
    Pacat de sperantele noastre. Pacat de viitorul copiilor nostri.

  7. Articolul pune punctul pe i. S-a produs o excitare nejustificata ca PSD a luat sub 40%. Pe unii i-a luat valul uitand ca PSD are o majoritate ultra-lejera in parlament, ca PSD = 2x(PNL+PDL), ca PSD are in continuare prima sansa la prezidentiale si doar o minune i-ar putea opri (cand Nastase a pierdut, minunea s-a produs dar opozitia statea mult mai bine atunci).

    Mai grav, unii sunt in extaz ca aparut alternative „raul mai mic” cum spune Sever Voinescu. Dar o alternativa buna cand o sa apara? Unii au crezut ca este PMP dar speratele lor au fost naruite de un nucleu care nu e cu nimic mai bun decat Blaga et co. Pt mine, asta e partea cea mai proasta.

  8. Crin, nu stiu daca si-a rascumparat erorile grave, dar oricum a acceptat sa plateasca maximal. Dar la nume, PNL nu va ceda. Asta este clar si nenegociabil.
    Si desi Basescu i-a promis de mult timp sprijinul sau ca votant in cazul desigur ca nefericit dpdv al dlui Presedinte, dar care daca se intampla ca el, Crin, sa fie in competitia finala cu el, Ponta, atunci el, Basescu, voteaza Crin. Dar se pare ca nu si toti fanii basisti accepta acest aspect si este un risc sa stea acasa . Deja Tomac a spus ca PMP probabil ca va sprijini candidatul PNL sau al dreptei reunite. Deci intrebarea este cine? Johanis, Ungureanu(daca intra in PNL cu FC) sau altul aparut intre timp? O sa vedem

    PS Si a mai realizat ceva azi dl Crin A. ; a aratat ca se poate si renunta la un interes, la un orgoliu personal de calibru maxim, pentru o cauza anume. Abila mutare.

    PPS Nu intru in motivatii care oricare or fi rezultatul este acelasi

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro