vineri, martie 29, 2024

“Unionism” pragmatic : relatiile economice dintre Romania si Republica Moldova

Daca ar fi sa caracterizam printr-un singur cuvant viziunea autoritatilor romane fata de viitorul relatiilor politice dintre Romania si Republica Moldova, acest cuvant ar  fi “ambiguitate”. Se vorbeste despre sprijinul Romaniei pentru integrarea efectiva a RM in Uniunea Europeana, se vorbeste chiar si depre unirea Romaniei cu Moldova, dar nici unul din cele doua obiective nu are un orizont clar de finalizare in acest moment. In 27 martie anul acesta, Parlamentul Romaniei a adoptat o declaratie prin care “consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state” si ca „România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.”  Presedintele Iohannis – dupa ce in 2016 aprecia ca unirea cu RM „este posibila, dar nu in viitorul apropiat”, in martie 2018 vorbea despre „sprijinul pe care Romania il acorda parcursului european al RM”, cu precizarea ca „daca acest parcurs va insemna integrarea in UE sau altceva depinde de cetatenii moldoveni”. Cat despre guvernul Dancila… aceleasi declaratii de sprijin pentru integrarea europeana a RM, fara alte nuante.

Probabil nici nu ar putea fi altfel, avand in vedere nu numai contextul international bine-cunoscut (UE, NATO, Rusia, Ucraina, etc), dar si situatia politica interna din Moldova : tara este condusa de un presedinte pro-rus, de un guvern declarat pro-european dar care respinge categoric ideea unirii cu Romania si este suspectat de duplicitate si complicitate cu socialistii, alegerile pentru Primaria Chisinau au fost anulate in instanta, opozitia pro-europeana inca nu este reprezentata in parlament, iar miscarea unionista – desi tot mai vizibila – nu este inca foarte influenta ; ramane de vazut ce vor aduce alegerile parlamentare de la finalul acestui an.

Daca in ultimul timp exista evolutii mai clare si incurajatoare in directia apropierii Romaniei de RM, acestea s-au inregistrat in domeniul investitiilor si prezentei Romaniei in economia Moldovei ; este sansa cea mai importanta ca Romania sa fie cu adevarat vizibila in Republica Moldova. Romania se situeaza pe primul loc din punctul de vedere al numarului de companii in care a facut investitii (1690) si pe locul 5 in topul tarilor care au investit in capitalul social al companiilor din estul Prutului, cu 42 milioane USD (mai 2018, conform datelor furnizate de Ambasada Romaniei la Chisinau). Romania este astazi primul partener comercial al Republicii Moldova si o prezenta semnificativa in sectoare-cheie ale economiei statului vecin .

1.  Transportul gazelor naturale. In martie anul acesta compania Transgaz, detinuta de statul roman, prin filiala sa din Republica Moldova, Eurotransgaz, a semnat contractul de privatizare a companiei „Vestmoldtransgaz”, scoasă la privatizare de Guvernul Republicii Moldova, la un preţ de 180 milioane lei moldoveneşti, circa 8,8 milioane euro, o condiţie fiind investirea a 93 de milioane de euro în următorii doi ani. Compania va construi conducta Ungheni-Chisinau pe teritoriul Moldovei, proiect menit să crească nivelul interconectării dintre cele două ţări în privinţa infrastructurii de transport gaze naturale si desigur sa reduca dependenta RM fata de gazul rusesc.

In plus, Moldova s-ar putea numara printre beneficiarele gazului romanesc extras din Marea Neagra.  Aceeasi companie Transgaz a obţinut acordul de mediu pentru a construi o conductă care se lege ţărmul Mării Negre cu conducta de tranzit Isaccea Negru-Vodă. Conducta va prelua gazele extrase din Marea Neagră, de la ţărm, mai întâi cele care vor fi extrase de Black Sea Oil and Gas, firmă deţinută de gigantul American Carlyle si – prin conducta de tranzit –  va putea duce gazul de la Marea Neagră în zona de est a Europei, respectiv in  Ucraina şi Moldova.

2.   Energia electrica. Moldova este dependenta in proportie de aproape 100% de importurile de energie, capacitatile proprii de productie fiind reduse. O parte din energia necesara este produsa de centrala de la Cuciurgan, aflata insa pe teritoriul Transnistriei si detinuta de concernul rus InterRao ; restul reprezinta importuri din Ucraina. In decembrie 2017, Republica Moldova a semnat un acord  care, odată dus la final, va reduce semnificativ gradul de dependenţă de energia electrică din Est şi va uni practic ţara cu România şi Uniunea Europeană.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au semnat un acord pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro, in vederea asigurarii interconectarii permanente între reţelele electrice din Moldova şi România. Compania Moldelectrica urmeaza sa construiasca pana in 2022 o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti (sudul Moldovei, langa graniţa cu România) şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti – necesara pentru a uniformiza diferentele de voltaj intre sistemul romanesc si cel din RM – şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău. Practic, după ce proiectul va fi finalizat, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Dupa modelul Transgaz, Transelectrica ar putea deveni actionar majoritar al Moldelectrica. Viitorul tranzactiilor de acest gen insa poate fi afectat de politica statului roman; „confiscarea” de catre stat a 90% din profiturile obtinute de companiile din sectorul public sub forma de dividende pericliteaza sursa de finantare a potentialelor proiecte de investitii.

3. Distributia de carburanti. Pe aceasta piata, locurile 3 si 4 sunt ocupate de doua retele romanesti de benzinarii : OMV Petrom – cu 80 de statii, respectiv Rompetrol cu 77 statii, dintr-un total de 650 de benzinarii (din care 500 benzinarii de retea, restul fiind distribuitori independenti).

Totusi, aceasta piata este controlata practic de firme din Romania; Rompetrol este primul furnizor de carburanti din RM (retail+wholesale), vanzand combustibili si altor distribuitori, Petrom isi alimenteaza benzinariile proprii, iar statiile Lukoil sunt alimentate de rafinaria Petrotel din Romania. În Republica Moldova nu exista nicio rafinărie.

4. Sectorul bancar. Prezenta romaneasca pe piata bancara a Republicii Moldova a crescut semnificativ odata cu preluarea Victoriabank, a treia banca din sistem, de catre Banca Transilvania (impreuna cu BERD). Conform datelor la decembrie 2017, bancile controlate de entitati din Romania detin impreuna circa o treime din totalul activelor bancare din RM : Victoriabank (BT+BERD) – 18,3%; Mobiasbanca (BRD-Groupe Societe Generale) – 12,7% ; Banca Comerciala Romana Chisinau (BCR – Grup Erste) – 1,7%.

5. Sectorul pharma si al serviciilor medicale. In sectorul pharma s-a realizat cea mai importanta investitie de capital privat romanesc in Republica Moldova – una din cele mai mari fabrici de medicamente din Europa de est, deschisa la Chisinau, cu o cota de 25% din piata medicamentelor produse local si comercializate pe piata RM. De asemenea, un mare producator pharma din Romania cu capital majoritar de stat intentioneaza sa deschida o reprezentanta in Moldova, iar unul din furnizorii importanti de servicii medicale private din Romania este deja prezent pe piata din Moldova, cu o cota de piata estimata la 10-15%.

6. Alte sectoare. Investitii romanesti importante in RM s-au realizat si in industria alimentara, IT si comert on-line (piata cu mare potential in RM, dar amenintata de emigrarea resursei umane), servicii de consultanta, retail, bricolaj, tamplarie PVC si altele. In plus, Romania s-a implicat in Moldova si prin finantarea unor lucrari de reparatii ale sediilor unor institutii social-culturale, gradinite (inclusiv cea din localitatea Sadova, satul natal al presedintelui Dodon!), achizitie de microbuze scolare, activitatea serviciului de urgenta SMURD si altele.

7. Comertul exterior. România este primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând Rusia şi Ucraina. La finele anului trecut, comerţul bilateral s-a ridicat la 1,7 mld. dolari. Din această sumă, exporturile României s-au ridicat la 1 mld. dolari.

8. Finantari rambursabile si nerambursabile. Romania a acordat Republicii Moldova o finantare nerambursabila de 100 milioane euro, din care – din pacate – pana in februarie 2018 fusese utilizata doar suma de 29 milioane euro, pentru constructia si modernizarea de gradinite si pentru gazoductul Ungheni – Chisinau. Ajutorul financiar poate fi accesat pana la sfarsitul lui martie 2019. Totodată, se afla in derulare si un acord privind asistența financiară rambursabilă dintre România, în calitate de împrumutător, și Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150 milioane de euro, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015 ; imprumutul  – venit intr-un moment foarte dificil pentru Republica Moldova, din punct de vedere finaciar si bugetar – este acordat in conditii foarte avantajoase de dobanda, pe termen de 5 ani, în trei tranșe.

Asadar :  investitii, relatii comerciale, prezenta tot mai vizibila in finantarea unor proiecte sociale, asistenta financiara rambursabila si nerambursabila. Poate Romania sa faca mai mult? Intotdeauna este loc de mai bine, dar important este ca toate acestea reprezinta modalitati concrete si vizibile de implicare benefica a Romaniei dincolo de Prut. Investitiile in economie si finantarile de proiecte inseamna pentru Moldova locuri de munca, o mai buna calitate a vietii, contracte comerciale pentru companiile moldovenesti, sume varsate la bugetul public.

Si mai inseamna ceva extrem de important : integrarea economica treptata a Republicii Moldova nu doar cu Romania, dar si cu intregul sistem economic si energetic european. O dezvoltare economica a Moldovei, cu implicarea tot mai puternica a Romaniei si a altor state UE, mai ales in conditiile liberalizarii accesului cetatenilor moldoveni pe piata muncii din Uniunea Europeana, nu poate sa nu aiba consecinte si la nivel social, nu poate sa nu creeze o schimbare de mentalitate si de perceptie a moldovenilor (mai problematic in cazul gagauzilor) fata de ceea ce inseamna apropierea de Romania, de UE, si inevitabila comparatie cu Rusia. Chiar in conditiile in care politicienii aflati conjunctural la conducerea Moldovei nu vor dori sau vor tergiversa apropierea tarii de Romania si de UE, realitatea economica va veni peste ei si ii va presa sa se adapteze. Desigur, exista si scenariul invers, pesimist : sub presiunea unor politici anacronice, contra curentului, inadecvate la realitatea economica si sociala, tot ce s-a realizat pana acum s-ar putea pierde. Care ar putea fi insa alternativa de viitor pentru Republica Moldova?

Este apropierea de Rusia o alternativa reala pentru Republica Moldova?

Despre oportunitatile „cooperarii” economice cu Rusia se vorbeste mult in Republica Moldova, iar principalul exponent al acestei idei este nimeni altul decat presedintele Dodon, a carui orientare pro-rusa este de notorietate, ostentativa si chiar obsesiva. Se vorbeste de „imensul potential” al comertului cu Rusia – o piata de 150 milioane de consumatori. Nu e insa nevoie de o analiza foarte aprofundata pentru a constata ca aceasta piata aparent ofertanta, in realitate nu este atat de interesanta pe cat se spune. Rusia are un PIB nominal comparabil cu al Spaniei si un PIB calculat la paritatea puterii de cumparare mai mic decat al Germaniei. Uniunea Europeana reprezinta o piata de peste 500 milioane consumatori, cu un PIB nominal de peste 10 ori mai mare si un PIB calculat la paritatea puterii de cumparare de 5 ori mai mare decat al Rusiei.

Interesanta este insa si comparatia cu Romania : in ultimele statistici Rusia apare in urma Romaniei din punctul de vedere la nivelului PIB nominal/locuitor sau cu un nivel comparabil al PIB PPP/locuitor. Rusia este deci o piata destul de slaba, cu o putere de cumparare redusa chiar in comparatie cu Romania, ca sa nu mai vorbim de Uniunea Europeana. Sanctiunile internationale, dependenta ridicata de exporturile de materii prime brute si de evolutia preturilor acestora au afectat potentialul economiei rusesti. Practic, din punct de vedere al comertului international, Rusia este importanta doar ca furnizor de materii prime (hidrocarburi si minereuri), precum si ca exportator de armament si echipamente militare. In rest, realist vorbind, prea putini consumatori sunt interesati sa cumpere de exemplu un automobil, un computer, un televizor sau macar un telefon mobil rusesc. Aparitia unor resurse energetice alternative, dezvoltarea exploatarii gazelor de sist si a capacitatilor europene de import in special din SUA, precum si practicile de santaj ale Rusiei in exporturile de gaz (devenite principalul instrument de politica externa al Moscovei) ameninta sa subrezeasca si mai mult pozitia Rusiei pe aceasta piata.

Cum s-au tradus concret aceste evolutii in relatia cu Republica Moldova? Pe langa santajul cu furnizarea de gaze si pretul acestora, au existat numeroase episoade de blocare de catre Rusia a exporturilor moldovenesti de fructe, legume sau vinuri, in special dupa semnarea acordului de asociere RM-UE. Rezultatul? In ciuda sicanelor rusesti, exporturile totale ale Moldovei sunt astazi duble fata de acum 10 ani, iar cresterea economica este de 4-5% in 2017 ; tendintele pozitive sunt evident in legatura  cu reducerea dependentei economice fata de Rusia si spatiul ex-sovietic si reorientarea exporturilor catre Uniunea Europeana – de la 35% la 66% in perioada 2000-2017. Asa cum am amintit deja, principalul partener comercial al RM este Romania (de exemplu, in august 2017, volumul comertului cu Romania era de 775 mil.USD, fata de Rusia cu doar 505 mil.USD; valoarea exporturilor Moldovei in Romania s-a ridicat la cca 350 mil. USD, mai mult decat dublu fata de exporturile in Rusia – 162 mil.USD).

In ceea ce priveste volumul de investitii in economia RM, si la acest capitol Romania a devansat Rusia. Conform datelor furnizate de Banca Nationala a Moldovei, Rusia figureaza abia pe locul 6 din punctul de vedere al stocului investitiilor directe (calculat la valoarea de bilant), in urma Romaniei (locul 5) si a altor 4 state membre UE – Olanda, Spania, Franta si Cipru.

In aceste conditii, cat de realista, de bine-intentionata si de credibila este politica pro-rusa si ostila apropierii de Romania si UE a presedintelui Dodon, care a calificat acordul de asociere a Moldovei la Uniunea Europeana drept “o mare greseala”, „un act de sinucidere”, care va duce la „prabusirea Moldovei”?

Surse :

http://www.bursa.ro/transgaz-a-cumparat-vestmoldtransgaz-343731&s=companii_afaceri&articol=343731.html

http://www.economica.net/carburanti-gaz-energie-electrica-republica-moldova-este-tot-mai-aproape-de-romania-din-punct-de-vedere-energetic_148092.html

https://www.bnm.md/ro/content/bancile-licentiate-din-republica-moldova

https://www.zf.ro/special/antreprenori-romani-veniti-sa-investiti-in-republica-moldova-sunt-oportunitati-unice-de-crestere-unul-dintre-cele-mai-mari-avantaje-este-capitalul-uman-din-it-care-din-pacate-emigreaza-peste-hotare-17356301

https://newsweek.ro/sanatate/cea-mai-mare-fabrica-de-medicamente-din-europa-de-est-investitii-romanesti-peste-prut

http://tv8.md/2018/02/19/republica-moldova-a-folosit-doar-o-treime-din-ajutorul-nerambursabil-oferit-de-romania/

https://unimedia.info/stiri/mold-street-capitalul-rusesc-din-economia-moldovei-s-a-evaporat-rusia-abia-pe-locul-6-la-investitii-in-moldova-145669.html

https://www.caleaeuropeana.ro/top-zece-state-in-care-r-moldova-exporta-cele-mai-multe-marfuri-romania-pe-primul-loc/

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. R.Moldova nu este un stat viabil pe cont propriu, e doar un fel de Transnistrie mai mare.

    Aderarea la UE și reunificarea cu România sunt scenarii concurente, Germania și Rusia încearcă să impună un scenariu în care R.Moldova cedează Transnistria drept preț al aderării la UE. În realitate nu e nevoie de așa ceva, Rusia se va prăbuși dramatic la aproximativ 3-4 ani de la plecarea lui Putin de la Kremlin, iar Merkel are toate șansele să fie înlocuită în următoarele 8-9 luni. Probabil România va fi nevoită să plătească niște sute de milioane de euro pentru retragerea trupelor din Transnistria, dar le va plăti, e un preț acceptabil.

    Pe de altă parte, deocamdată e prea devreme pentru reunificare, sprijinul popular pare să fie cam 25 la 40 (25% pentru, 40% împotrivă). Încă mai sunt în viață mulți dintre cei care au făcut școala pe vremea lui Brejnev și au învățat despre ”fasciștii români”. Este nevoie de o schimbare de generații, care nu se va produce mai devreme de 7-8 ani, poate chiar 10. Însă regimul Dodon, dacă n-ar fi existat, merita inventat :) Compromite cu atât de mare aplomb opțiunea pro-Rusia, încât peste 10 ani, odată scăpați de Putin și de Dodon, oamenii vor vota unirea cu ambele mâini.

    • E cam riscant sa asteptam 10 ani sa scapam de Putin si Dodon. Trebuie sa fim pro-activi :)
      In primul rand, s-ar putea sa dureze mai mult de 10 ani, in al doilea rand s-ar putea ca dupa ei sa vina altii mai răi…

      • Nu e vorba de ”mai buni” sau ”mai răi”, e vorba de inerția socială din R.Moldova. Astăzi există destul sprijin popular pentru opțiunea pro-Rusia, concretizată de Dodon. Dar în fiecare an merg la loc cu verdeață câteva zeci de mii de oameni care au învățat la școală despre ”fasciștii români”, iar în locul lor capătă drept de vot alte câteva zeci de mii de oameni care au făcut liceul și / sau facultatea în România, adesea din familii în care și părinții au făcut liceul și / sau facultatea în România, în anii ’90

        Pe lângă asta, există uzura datorată guvernării, sprijinul popular pentru Dodon n-are cum să crească în timp. La fel cum sprijinul popular pentru Ion Iliescu nu a crescut în timp, ci a scăzut. Ca să vină ”alții mai răi”, asta numai cu sprijin de la Moscova se poate, de asta e nevoie de prăbușirea Rusiei în prealabil.

        În momentul de față nu se poate călca pedala de accelerație în direcția reunificării pentru că Putin e capabil să aducă toată R.Moldova la starea în care e Ucraina de Est. De asta reunificarea trebuie construită cu răbdare și cu niște termene realiste, pentru ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să știe în ce direcție merg lucrurile și să nu fie dezamăgiți de ritmul lent în care merg.

    • Speculaţii peste speculaţii.
      Merkel e cancelară până 2021. După Putin Rusia încazează preţuri mai mari pentru gaz & petrol. Aderarea RM la UE nu e în concurenţă cu aderarea la România. Cred că UE e o punte folositoare. Românii nu vor să fie ruşi…. Ruşii nu vor ….
      Bucureştiul, membru UE (Tăricenau azi: suveranitate, neutralitate, deci fără, in afara UE & NATO) declară că graniţele nu mai sunt definitive? Aoleu….

      • @Kurt – Merkel e cancelară până 2021

        Punem un pariu sănătos? :) Dacă Merkel va fi înlocuită în următoarele 8-9 luni, așa cum susțin eu, promiți să nu mai comentezi niciodată pe platforma asta? 9 luni începând de astăzi înseamnă 8 iunie 2019. Dacă la acel moment Merkel va mai fi cancelar, promit să nu mai comentez eu niciodată pe platforma asta!

        • De acord.
          A. Merkel nu are la momentul de față un concurent în CDU/CSU. Nu e un risc mare. Nu trebuie să renunți dacă vei vedea în toamnă 2020 cum A. Merkel deține funcția de președinție UE.27 cu un nou PE și o noua Comisie.
          Scriu numai pentru și din cauza tinerilor. Nu am motive să nu renunț. Generația mea nu are pretenția de „Vormund“, dar pretinde dreptul la libera exprimare, la care nu renunt. Nu mă leagă nimic de „dâmbovițeni“, de „penalii patrioți“ de la cârmă. Pot să renunț… …dar vine TM2021 …..
          Renunț în orice caz dacă Tăricenau scoate țara din UE, declară „suveranitate- neutralitate“.
          Atunci… tschüss

    • Dupa parerea mea rusilor transnistria nu le trebuie. Nici nu e clar cui sa o cedezi. Ce sa faca cu ea rusia? Daca moldova si ucraina o blocheaza o sa le arunce din spatiu curent si mancare acolo? Ei vor sa faca o federatie si transnistria sa aiba drept de veto, sau minoritatea din transnistria sa hotarasca balanta de forte. Adica sa ii hraneasca moldova, ue, dar ei sa decida, si desigur sa faca o spalatorie de bani de exemplu.

      De ce le trebuie rusilor transnistria/moldova? E o carte de schimb, o parghie pentru alte dosare.

  2. Am mai scris, pe-aici, asta, cred ca abordarea trebuie sa fie inteligenta, subtila, lina si consecventa.
    Firme care sa vanda in Moldova smartphone -uri cu meniuri in limba romana, cu litere latine, manuale gratuite in limba romana, integrarea operatorilor de telecomunicatii fixe si mobile, integrarea energetica (gaze, petrol, energie electrica etc. – poate chiar construirea unor centrale electrice de catre Romania, in Moldova), burse pentru studenti moldoveni in Romania, investitii ale unor firme romane in facilitati de productie in Moldova, facilitarea (intr-un cadru organizat) angajarii de cetateni moldoveni de catre firme din Romania, schimburi culturale constante etc. etc. etc…

    Nu stiu in ce masura exista oameni, in ilustrul guvern PSD-ALDE(-UDMR), care sa se gandeasca la integrarea Moldovei. Si poate ca ar fi mai bine sa nu existe acesti oameni,decat intr-o guvernare viitoare, mai putin „rosie”… :)

    In momentul in care integrarea Moldovei in UE si in NATO se vor fi implinit, daca si integrarea Moldovei in Romania se va fi realizat „de facto”, Moldova si Romania pot sa decida, democratic, daca doresc alipirea „de jure” a Moldovei, la Romania.
    Marsurile si mitingurile pro-unioniste pot mentine vie flacara sperantei, dar nu pot rezolva nimic, pe termen scurt.

  3. Realitatea economică de pe teren corespunde exact cu analiza articolului. Realitatea politică este însă ,chiar in prezent ,DEAZSTRUOASĂ si extrem de periculoasa pentru stabiltatea intregii zone. Ceea ce s-a întâmplat recent la Chisinau cu Marsul Centenarului Unirii ( justificatr cu ata mai mult cu cat Basarabia a fost prima provincie unita cu RO la 27 martie 1918 ) este foarte semnificativ in acest sens. Divizarea societatii basarabene este stimultă vârtos de chiar media locală infestată masiv de manipularile celei rusesti. Ba mai mult se observa pare-se si mai intens divergentele si viziunile politice asupra ce însemna unionism din partea actorilor europeni si internationali. CUM AR FI AL DW SI EUROPA LIBERĂ care promoveaza ambiguitatea si confuzia destul de apăsat ceea ce face ca limba romănă să nu aibă nici după 27 de ani de independenta un statut clar si respectat institutional. Nu stiu daca ambiguitatea si chiar opozitia n- a fost promovata tocmai din Ambasada SUA o dată cu sloganul MOLDOVA NU ESTE ROMANIA ca replica la BASARABIA ESTE ROMANIA , slogan afisat ostentativ in urmă cu doi ani pe insași cladirea ambasadei. Ulterior s-au nuantat declaratiile , dar a ramas intact receptarea mesajului, încât statalismul desantat a luat avant serios, intr-un stat – al doilea românesc – ce are tot dreptul prin cetatenii ei, multi cu cetatenie românească, să-si exprime pasnic doleantele. Una peste alta, ca să nu o mai …lungesc, se poate lesne constata cum un strat gros de tacere se asterne peste ” problemele” cu care se confruntă ” formatul 5+2 ” contaminând puternic media din RO, instituțiile statului, inclusiv ale… SRI . !! Începânad de azi placuțele de inmatriculare din TRANSNISTRIA, stat nerecunoscut international , și de Romania la fel, vor străbate intreg teritoriul țării de la est la vest pentru a ajunge in … UE ! Vrea cineva să ne ajute sa ne federalizăm CU TRANSNISTRIA si R. MOLDOVA si noi , cum se aude ? Oare ce raspuns mi-ar da dl FRATINI la nelinistea persistentă a întrebarii mele ? Sa fie (iarăși… oare ) numai a mea ?

  4. Practic România ar putea dona 15% din „subvenţile nerambursabile” primite de la UE/Bruessel direct RM, din budgetul propriu ca „subventii nerambursabile”. De ce nu se face? Toate teoriile şi discuţiile publice sunt de 29 de ani „politice”, mai mult speculaţii geopolitice dâmboviţene?

    ……. „….. Daca ar fi sa caracterizam printr-un singur cuvant viziunea autoritatilor romane fata de viitorul relatiilor politice dintre Romania si Republica Moldova, acest cuvant ar fi “ambiguitate”. Se vorbeste despre sprijinul Romaniei pentru integrarea efectiva a RM in Uniunea Europeana, se vorbeste chiar si depre unirea Romaniei cu Moldova, dar nici unul din cele doua obiective nu are un orizont clar de finalizare in acest moment…. „……

    An de an emigrează ca. 200.000 români în vest. Din RM e la fel. Pofta de teritoriu al Bucureştiului, tradiţională, autohtonă specifică … dar fără locuitorii ….

  5. Am să pun public o întrebare pentru care sper să nu-mi iau „pumni în cap”: CHIAR ARE ROMÂNIA CA PRIORITATE UNIREA CU MOLDOVA?

    Eu zic că nu. Germania de vest, cît era ea de solidă la începutul anilor ’90 și tot s-a clătinat când s-a reunificat cu cea de est. România nu nici pe departe în această poziție. Apoi de rusofoni avem nevoie în stat pe lîngă minoritarii unguri? Nici asta nu cred.

    Ambele probleme – și cea economică și cea etnică – sunt absolut obiective, nu pot fi depășite prin heirupisme. Planul de țară al României în momentul de față trebuie să fie consolidarea țării așa cum este ea în hotarele actuale, cu Transilvania cu tot!

    • Moldova se va .uni cu Moldova, fara îndoială, iar voi veți pierde automat Transilvania zi Dobrogea. De altfel Varna e mai aproape pentru voi decât Constanta.

      • Nimic nu se va pierde, afară de locuitorii tării, afară de tinerii de pe ambele maluri ale Prutului. Păcat?
        Granițele în UE/NATO nu se pot schimba azi fără acordul ambelor părți. R. Moldova în UE înseamnă un referendum „Unire“ afirmat (azi mai puțin probabil) 2027/2030 și gata.
        Transilvania și Dobrogea nu se pun la discuție nicunde, nicicând.
        Transnistria va rămâne, va fi un picior în ușă al lui Putin, al Rusiei.

        M-a socat un articol din Der Spiegel actual: telefoanele și convorbirile lui Boris Jelțin cu Bill Clinton până 1996 sunt azi accesibile. Jelțin cere „Europa“ întreagă ( cu Franța și UK) de la Clinton ca sferă de influență rusească și sub protecția rachetelor Rusiei. Jelțin amenință 1996 că nu acceptă intrarea fostelor Republici sovietice în NATO. Tările Baltice deci de la început direct în pericol, ca și Transnistria. E poziția lui Putin azi?
        Der Spiegel publică aceste documente SUA după vizita cancelarei A. Merkel în Georgia, Armenia, Azerbaidjan… ….
        Der Spiegel 2018 pe o poziție anti-rusă….

        • Nu vi se pare firesc ca Moldova sa se unească cu Moldova? Nimic ma simplu! Care trans? Fishia aia de 5-10km din lunca Nistrului, ori aia pana in Crimea la Nipru? Cați dintre voi puteți ci ti stema de stat a României in mileniul 3?

          • @Mu-mu – nu e deloc firesc, statul suveran de astăzi este România, chiar dacă Basarabia a fost luată inițial de la principatul Moldovei. La fel cum statul suveran de astăzi care are trupe în Transnistria este Rusia. Iar tu tocmai te-ai dat de gol că ești același comentator care trolla articolele Dl.Crânganu când prezentai mărețele realizări ale Uniunii Sovietice.

            • Intradevar, ce sa discuți cu cei care habar nu au care i tras nistria si se dau moldoveni jucând pentru ruși plătiți prin austro-ungari. A mai văzut careva un stat european care si transforma teritoriul in tampon, își sabotează propriul teritoriu național refuzând pana si sa l apere?! Desi multiplu membru se concentrează fortuit pe o văgăună si o fundătură fara viitor deoarece așa le comanda rușii membrilor uenato cu petrolul si gazele exploatate de rusi prin intermediari plătiți regeste din către Putin!?

            • @Mu-mu – OK, dacă trebuie să-ți desenez, o să-ți desenez: Bugeacul a rămas astăzi în Ucraina și nu-l revendică nimeni, nici România, nici R.Moldova. Așa erau granițele între republicile sovietice și așa sunt acceptate de către statele succesoare. Numai Rusia a încălcat regula asta în 2014, când și-a însușit Crimeea.

              Exact după regula de mai sus, Transnistria făcea parte din RSS Moldovenească, iar Rusia sau Ucraina n-au niciun drept s-o revendice, ea aparține de jure R.Moldova. Rusia n-are decât să-și ia trupele de-acolo și să se ducă învârtindu-se.

    • Stati linistit, nu va da nimeni „pumni in cap” :)
      Motivele pentru care unirea cu Moldova este o aspiratie legitima sunt atat de ordin sentimental cat si pragmatic.
      Sa ne amintim de o intreaga generatie de politicieni straluciti – Bratianu, Maniu, Regele Ferdinand si Regina Maria, etc – care au luptat pentru unirea teritoriilor romanesti, fara a-si pune intrebarea „de ce? pentru ce? de ce acum?” etc. Ca sa nu mai vorbim ca pentru unire chiar s-a murit pe front – zeci de mii de conationali de-ai nostri. Acestea sunt motivele sentimentale.
      Motivele pragmatice : o tara mai mare inseamna mai multa greutate in Europa, mai multe fonduri europene alocate, o piata de consum mai mare, o piata a fortei de munca mai mare, resurse umane si economice care pot oferi noi oportunitati. Apoi, daca integram Moldova in Romania – si implicit in spatiul euro-atlantic – avem si un avantaj strategic, pentru ca alternativa ar fi ca Moldova sa devina un cap de pod rusesc. Ne dorim asta?
      Desigur, unirea implica si multe probleme, eforturi de a integra o tara cu multe probleme economice, de mentalitate si de functionare a statului de drept. Dar dupa primul razboi mondial situatia era infinit mai complicata si totusi barbatii de stat de atunci au reusit.

  6. @Observator – asta cu ”clătinatul Germaniei” e poveste de adormit copiii. Câte milioane de imigranți a adus Germania în anii ’90 ? Asta n-a clătinat-o? Sub pretextul unei așa-zise atitudini responsabile, promovezi de fapt viziunea ruso-germană în privința R.Moldova, strecurând și amenințări subtile referitoare la Transilvania, tipice pentru propaganda rusă.

    Chestiunea Transilvaniei e lămurită de mult. Chiar și atunci când beneficia de sprijinul total al Germaniei, în 1940, iar la București guverna o marionetă germană, Ungaria a obținut doar o porțiune destul de restrânsă din Transilvania, în care maghiarii tot nu depășeau 50%. Au mai trecut două generații de-atunci, ponderea românilor a crescut semnificativ în toată Transilvania, iar ambele țări sunt astăzi în NATO, ținute astfel sub control american, nu german. Deci nu e cazul să duci grija Transilvaniei, situația ei e mult mai stabilă decât încerci tu să lași impresia.

    • Transilvania poate deveni autonoma in cadrul Ungariei, cu unele regiuni integrare deplin, astfel visul romungurilor s ar împlini la fel si al sudiștilor imperiali când se vor integra din nou in imperiul rominobulgar cu limbile frezate.

      • Bull shit.
        Realitatea în Transilvania de azi într-o Românie parteneră în UE & NATO nu oferă nici cea mai mică posibilitate de speculații geopolitice aiurea. Svabii Bănățeni au declarat 1919 aderarea la noul stat România Mare, e o declarație de loialitate în sens de act constitutiv până azi. La fel au făcut sașii din Siebenbürgen 1919. Nu au cerut niciodată 1919- 1940-1989-2018 întoarcerea Banatului și al Transilvaniei în Ungaria.
        Au fost eliminați 1945-1989, e altă poveste, în naționalcomunismul autohton. Mai grav e soarta evreilor din Transilvania și Banat. Au fost expropiați (Legea Românizare 1941), deportați, eliminați și în parte exterminați. Vânzarea cetățenilor „minoritari“ în Națiunea ceaușistă pentru dolari e o realitate tristă, dar nu poate duce în nici un caz la speculații geopolitice.
        Președintele țării e loial (Ferdinand cel loial) țării natale, foarte atașat orașului în care a fost primar. Atacurile mârșave de la București 2018 din partea guvernului de „penali patrioți“, acuzațiile împotriva „forumului german“ ca organizație nazistă 2018, e o fațetă a jargonului politic folosit de coaliția PSD/ALDE ajunsă în strâmtoare.
        Politica nu e singurul etalon decisiv pentru locuitorii țării. Cei mai mulți își văd de treabă, sunt serioși și nu folosesc niciunde astfel de speculații și aiureli ca în comentariul de sus sau din partea guvernului.
        Trist e emigrarea continuă spre vest.

          • Se poate!
            Moldova în UE înseamnă automat dispariția graniței pe Prut. Rămâne de făcut un referendum „Unire“ afirmat de ambele părți. Nimeni nu va împiedica acest lucru.
            DDR a decis prin vot în Volkskammer Ostberlin 1990 preluarea Grundgesetz RFG și aderarea.
            Armata rusă a fost până 1994 în DDR! Armata Rusei a plecat (Moscova a aceptat teritoriul DDR în NATO) 1994 din Germania. Va pleca din Transnistria unde locuiesc ruși?

            • @Kurt – în Transnistria trăiesc în total mai puțin de 500.000 de oameni, asta chiar după datele oficiale. În practică, s-ar putea să mai fie doar vreo 350.000. Din ăștia, doar o treime sunt ruși, deci undeva între 120.000 și 160.000 de oameni. Sigur sunt mai mulți ruși în Germania, acolo de ce nu vrei trupe rusești? :)

              Transnistria prezintă o problemă strategică, ea nu trebuie să rămână un cap de pod al rușilor, nici pentru a controla R.Moldova, nci pentru a crea Novorossia la care visează Putin și Dughin. Ăsta e motivul pentru care Transnistria trebuie recuperată, nu pentru teritoriul în sine. Județul Timiș e mai mult decât dublu ca suprafață, comparativ cu Transnistria.

            • In regiunea trans nistreana a rep.moldova, autoproclamară oficial ca fiind Republica Nistreana Moldoveneasca, nu ruseasca, NU Transnistria cum insistati cu schepsis, rușii sunt minoritari. Din cei peste jumătate de milion de locuitori, pop unui județ mare ori a Harcovului, rușii nu trec de o treime cu tot cu trupe si mixați, iar majoritatea absolută e formata din moldoucraineni pe fishia aia fara nicio perspectivă azi.

            • @Miron costin – denumirea „Transnistria” se referă la regiunea în sine, fără nicio implicație juridică, exact cum spunem ”Oltenia” sau ”Bucovina”. De altfel, nici măcar nu e nume, e mai mult descriere: ”regiunea de dincolo de râul Nistru”. La fel cum e Cisiordania, ”regiunea de dincoace de Iordan”.

              ”Republica Moldovenească Nistreană” e altceva, e denumirea ”oficială” a unui stat separatist autoproclamat, iar refuzul de a folosi această denumire face parte din refuzul de a recunoaște acest ”stat”. De asta spunem ”Transnistria”, ca să fie clar la ce regiune geografică ne referim, dar fără să recunoaștem acea formațiune statală.

            • Stii si sa citești stema din stat a României? Si ce arata stema oficiala a statului roman având in vedere ca țara românească, Oltenia, Dobrogea, banatul, Crișana sunt invenții recente iar delfinii sunt ai moldoveni dintotdeauna?!

            • Ce vreau eu și ce vrea Putin sunt lucruri diferite.
              Constat doar că Rusia își mentine soldații în Transnistria până azi. Putin e KGBist inrăit, foloseste oricare prilej pentru șantaj. Cum va fi 2027/2030 în Transnistria nu se știe. Care interese are Rusia 2030? Va domina economia, va avea nevoie de devize sau are prețuri mult pest 100 $ barilul de petrol și se decide pentru agresiune permanentă? UE nu va risca la aderarea Serbiei conflictul teritorial Mitrovica/Kosovo ca în Cipru cu armata turcă. Cum va fi în Transnistria 2030 nu se poate ghici azi.

            • @Miron costin – stema nu e dată de la Dumnezeu, e inventată de oameni și se schimbă la fiecare schimbare de regim, în funcție de ce vrea să demonstreze acel regim. Cam la fel cum îți schimbi tu nickname-ul de la o postare la alta, nu-l poți folosi ca argumente pentru nimic.

              Miron Costin a trăit în zona orașului Roman, ce treabă ai tu cu el la Tiraspol sau la Chișinău?

            • Regiunea transnistreana a rep.moldova e una, Transnistrian e cu totul si cu totul altceva când pana la Nipru ai sute de km, nu 15! Sa înțelegem ca nu respecți steagul si stema de stat si ca va plac confuziile in umbra cărora proliferati?

            • @Miron costin – Transnistria nu e de la Nistru până la Nipru, e doar de la Nistru până la granița recunoscută internațional cu Ucraina. La fel cum Cisiordania nu se întinde de la New York până la râul Iordan.

              Genul ăsta de pseudo-argumente de bodegă le auzeam în urmă cu 30 de ani pe la vecinii de cartier care erau la școala profesională. Dacă pentru tine dovada supremă e stema Moldovei, iar denumirea de Transnistria trebuie folosită pentru tot teritoriul dintre Nistru și Nipru, asta este, ăsta e nivelul tău de înțelegere, nu se supără nimeni. Keep up the good work! :)

  7. Eu cred ca gagauzii se vor integra destul de rapid in romania. Da, ei au o conducere pro rusa, dar sa stiti ca inteleg foarte bine ca e mai bine in vest. Drept dovada, fostii lor conducatori foarte guralivi dupa ce si-au facut treaba au plecat cu traiul in europa de vest. Pana si acei din transnistria procedeaza la fel. Am fost cu trenul pana la chisinau, jumate de vagon erau rusi au fost la bucuresti sa viziteze, dupa parerea mea lor le convine sa devina cetateni europeni, ei chiar si-ar dori asa cum s-a intamplat si in tarile baltice. Da nu va fi usor cu ei, dar daca se abordeaza corect, in timp se vor absorbi.

    Piata rusa e mai interesanta pentru moldoveni fiindca acolo se pot face bani la negru. Da e riscant, poti ramane si cu datorii, dar poti si castiga mult. Pe piata europeana trebuie sa ai totul in alb, calitatea marfii e mai controlata, e greu sa pacalesti, aici trebuie sa muncesti corect.

    Trebuie lucrat la proiectele de interconectare economica, altfel vorbim degeaba, nu poti opri curentul peste noapte.

    • Da, multi alolingvi si romanofobi declarati din RM isi dau seama ca afacerile si comertul cu România si UE le pot aduce si lor multe avantaje. Problema e daca aceasta gandire rationala, pragmatica se va transpune si in felul in care voteaza.

      • Si romanii castiga din afacerile cu Ungaria, dar nu vor sa se uneasca cu Ungaria.

        Nu cred ca succesul afacerilor contribuie la formarea „sentimentului national” la cei care nu il au dinainte. Pentru piata de afaceri tarile adera la spatii economice comune (gen UE), nu se unesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Filipescu
Dragos Filipescu
Economist in sistemul bancar, doctor in Finante, specializarea Moneda-Credit Lucrarea de doctorat: Activitatea bancarǎ şi mecanismul plǎţilor (2004) – Universitatea Al.I.Cuza Iasi, domeniul Finante.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro