vineri, martie 29, 2024

Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei

            Tema unionismului – în mod explicit unirea României cu Republica Moldova (sau invers) – a fost destul de populară în ultimul deceniu, în mai mare măsură la vest de Prut, în creștere la est de râu. Nu este de mirare că mulți politicieni de la București sau Chișinău, activiști de diverse orientări, cetățeni în căutare de notorietate s-au agățat de subiect și l-au rostogolit în media, pe rețelele sociale, la manifestații felurite, la adunări electorale, conferințe, l-au inscripționat pe clădiri publice sau pe marginea căilor de comunicații.
            Susținătorii acestui curent aveau/au o anume educație, dobândită înainte și/sau după căderea regimurilor comuniste, aveau/au un imaginar politic și năzuințe statale care se inspirau dintr-un trecut revizitat pe căi bătătorite, interpretat cu instrumente vechi. Unii dintre cei care au preluat și diseminat acest discurs au fost/sunt de bună credință, înțeleg și acceptă ideea de unificare în cadre geopolitice euro-atlantice, chiar dacă în anumite momente au fost naivi, au avut excese discursive ori s-au asociat cu oameni cu parcurs complicat.
            Însă cei mai vizibili între călăreții acestui curent s-au dovedit demagogii, pescuitorii în ape tulburi, cei care s-au dat cu dosul de asfalt, s-au lovit cu piatra-n cap, s-au autovictimizat, întotdeauna când de față erau televiziuni cu audiență sau cel puțin câțiva băieți de comitet cu camere de luat vederi sau cu smartphone-uri. Despre mai mulți dintre ei s-a spus că erau fie oamenii serviciilor secrete românești, fie ai celor rusești.

Am în vedere în textul de față trei biografii politice, una din Republica Moldova și două din România. Le consider ilustrative pentru genul activistului pretins unionist, în realitate goarnă estică.


            Iurie Roșca: de la unionism la dughinism

            În Republica Moldova, cel mai cunoscut din această extinsă galerie este Iurie Roșca. Activist frontist în 1989, acesta a susținut declararea independenței Republicii Moldova în 1991, pentru ca la câțiva ani după aceea să devină lider al unei formațiuni politice – Partidul Popular Creștin Democrat – care se pretindea proromânească și proeuropeană. Timp de un deceniu și jumătate, Roșca a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău. În tot acest timp el a fost susținut cu resurse generoase de la București, transmise în diferite feluri, unii din politica și serviciile secrete românești considerând că găsiseră un partener (sau o păpușă) potrivit(ă). După ce s-a aflat în opoziție față de Partidul Comuniștilor și de Vladimir Voronin, Roșca a făcut ulterior alianțe cu aceștia, aranjamente diverse, care i-au asigurat prosperitatea personală, dar au contribuit și la accentuarea crizei politice, sociale și economice din țară.
            După 2009, când nu a mai intrat în Parlament, Roșca a devenit un promotor al euroscepticismului, a trecut cu arme și bagaje în tabăra putinistă, a susținut că locul Republicii Moldova nu era în Uniunea Europeană, implicit alături de România, ci alături de Rusia, în Eurasia, a susținut că societatea moldovenească avea nevoie de un lider autoritar, explicit după modelul Putin și Lukașenko. Tot mai frecvent el a făcut propagandă antieuropeană și antiromânească în țara pe care mai ieri declara că o voia unită cu România. Considerat șeful de factor al Sputnik în limba română, înainte de închiderea redacției de la Chișinău, în 2022, Roșca a fost însoțitor și traducător al lui Alexandr Dughin într-un periplu bucureștean, menit a-i întoarce pe români cu fața spre răsărit. În 2020, autoritățile române i-au interzis lui Roșca să intre în România vreme de cinci ani.
           

            Ultimii sosiți

            Ultimii care au încercat să preia tema unionismului, deveniți și cei mai zgomotoși, au fost cei care au intrat în Parlamentul României, în decembrie 2020, pe listele Alianței pentru Unirea Românilor. Fundamentele ideatice ale acestei formațiuni sunt ultranaționaliste, unele cu baze autohtone, moșteniri legionare sau național-comuniste, altele preluate din Est sau Vest, intens promovate de Rusia putinistă sau de grupurile trumpiste din Statele Unite ale Americii. Li se adaugă suveranismul, care se regăsește și în diverse cercuri din Uniunea Europeană.

            Activiștii AUR și simpatizanții lor s-au remarcat prin vehicularea unor idei extremiste, tendințe anarhice, promovarea neîncrederii în instituțiile europene, a temelor de ruptură în societatea românească și prin perspectivele conspiraționiste, vizibile în perioada pandemiei sau după invazia rusă în Ucraina. Cei mai vizibili purtători de mesaj s-au dovedit a fi George Simion și Diana Șoșoacă.
           

            George Simion: „revoluția” galeriei

            George Simion s-a prezentat ani de zile ca un luptător pentru unirea Republicii Moldova cu România. După ce a exersat radicalismul într-o galerie de fotbal, Simion a inițiat manifestații la București și Chișinău, a bătut la ușile multor politicieni, mulți dintre ei controversați, a fost susținut entuziast de jurnaliști, academici și activiști civici pentru care doar utilizarea cuvântului „unionism” însemna punerea între paranteze a oricărui exercițiu critic, a obținut resurse din penumbră. Expulzat în câteva rânduri din Republica Moldova, pentru încălcarea legii, eroul salvator s-a autovictimizat, considerându-se și fiind prezentat de rețelele sale de propagandă drept simbol și lider al cauzei unioniste.
            După ani de spectacol mediatic și o candidatură ratată la europarlamentarele din 2019, în același an Simion a construit, împreună cu alții, un vehicul politic, Alianța pentru Unirea Românilor. Profitând de pandemie, având o campanie țintită pe rețelele sociale și beneficiind de susținere din medii aflate în penumbră, partidul a devenit parlamentar.
            Aruncarea în aer a stabilității europene și mondiale de către Vladimir Putin, prin invadarea la scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022, i-a dat ocazia lui Simion, după o ezitare inițială, de a avea poziții publice împotriva Ucrainei și a sprijinirii acesteia sau a refugiaților ucraineni ajunși în România, de a se pretinde avocatul românilor din regiunile Cernăuți, Odesa etc. „Unionist” înflăcărat, deputatul a cerut, în decembrie 2022, încetarea ajutării de către România a Republicii Moldova. Adică aceasta din urmă să fie lăsată singură, să nu mai primească niciun fel de ajutor, să fie pedepsită pentru că președintele, guvernul, parlamentul și populația nu jucau cum cânta liderul AUR. Exact așa gândeau și acționau bolșevicii pe vremuri: cu cât e mai rău într-o țară, cu atât se coc condițiile pentru „revoluție”, pentru revolte, pentru lovituri de stat, pentru invazii, pentru preluarea controlului asupra unor teritorii râvnite, cu tot cu populație și resurse.

            Deși spune că a fost preocupat doar de soarta românilor și de unirea lor într-un singur stat, Simion a fost acuzat în repetate rânduri că face jocul Moscovei. Anatol Șalaru, fost parlamentar și fost ministru al Apărării în Republica Moldova, cândva admirator și susținător al lui Simion, a spus recent că potrivit unor surse moldovenești și ucrainene, liderul AUR ar fi avut cândva legături cu rezidentul FSB-ului (ex KGB) la Cernăuți și cu agenți de influență ai Moscovei la Chișinău. Aici s-ar afla și explicația uneia dintre expulzările sale din Republica Moldova. Nu avem confirmări din surse independente, dar nici nu putem trece cu vederea o acuzație atât de gravă.
           

            Diana Șoșoacă: ofensiva bâlciului 

            Diana Șoșoacă a avut o carieră publică obscură (consilier) în preajma unui lider PSD, Eugen Dijmărescu, ministru al Comerțului în guvernul Adrian Năstase, în urmă cu două decenii. Însă ea a devenit cunoscută în 2020, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. S-a evidențiat prin mesajele conspiraționiste, prin agresivitate și încălcarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. A intrat în Parlament pe listele AUR, venind însă din Partidul Neamul Românesc, un grupuscul politic fondat de un fost pesedist naționalist, Ninel Peia. La doar două luni după ce a devenit parlamentar, Șoșoacă a fost exclusă din AUR, din cauza fricțiunilor cu liderii formațiunii. Nu a mai avut acces nici la televiziunile care o invitaseră o vreme în studiouri.
            Încrezătoare în steaua ei politică, utilizând tricolorul pe post de eșarfă, Șoșoacă a continuat să-și promoveze ideile, în același stil suburban, pe rețelele sociale sau la tribuna Senatului. Și-a făcut chiar și un partid, intitulat S.O.S. România. După ce Putin a început „operațiunea specială” în Ucraina, senatoarea a început să aibă explicit poziții proruse și antiucrainene, a participat la manifestări ale Ambasadei ruse la București, s-a afișat cu ambsadorul Valery Kuzmin.

            Recent, Șoșoacă a depus un proiect de lege în Parlamentul de la București, în care se prevede că România ar urma să anexeze „teritoriile istorice care i-au aparținut”, fiind menționate nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, astăzi aflate în interiorul granițelor Ucrainei, recunoscute de comunitatea internațională. Cum s-ar pune în aplicare o eventuală adoptare a legii, senatoarea nu ne spune. Ceea ce știm cu siguranță este că ceea ce promovează Șoșoacă spun și oficialii ruși, și propaganda moscovită. Moara propagandistică rusă a primit material suplimentar de măcinat.

*
* *


Lumea este plină de oportuniști și veleitari care încearcă să capitalizeze orice simpatie sau susținere pentru o anume cauză, care se cațăra pe teme de interes public. Aprecierea este valabilă și în România, și în Republica Moldova. Prin specularea sentimentelor unui anumit electorat, prin manipulare mediatică s-au construit și se construiesc cariere politice, se urmăresc interese particulare. Iar tema unionismului cu pretenții sacrale nu face excepție. Dimpotrivă. Unii pretind că sunt „eroi” ai unionismului, românismului și ai altor „isme”, însă în realitate sunt urmăritori ai propriului bine și – voit sau nu – goarne ale Moscovei.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. mda, se utilizeaza orice sloganuri, pentru a se masca adevarata identitate; multi naivi cad prada demagogiei; dar mai sunt si multi intorsi de adversari(coruptie, santaj etc.)
    tocmai din acest motiv, ar fi de recomandat ca electoratul sa aibe minim 10 ani de experiente sociale; cum facultatea se termina pe la 25 de ani, votul sa fie permis dupa varsta 35 de ani; pina atunci observa, capata experienta de viata… (fenomenul nu exista doar in Romania sau „Moldova”; cam peste tot in lume tineretul este masa de manevra a extremistilor de toate felurile; pentru ca nu au experienta)

    • Nici cu cei trecuti de 60 de ani nu mi-e rusine, cu toata experianta lor de viata (sau poate tocmai din cauza asta) isi iau lumina doar de la antena3 ,rtv, facebook cu toti conspirationistii antivaxerii si auristii. Serviciile secrete ruse se pot felicita si premia cu milioane de dolari pentru fantasticele rezultate obtinute in cativa ani in schimbarea radicala a opiniei publice privind NATO ,UE, Europa

    • Adica tinerii sunt buni de armata si pot sa moara pe front pentru tara (asa cum zice legea), dar nu pot avea dreptul de a vota conducatorii ?!?
      Tineretul reprezinta tocmai elementul mobil, schimbarea in societate, deci progresul (nu progresismul !). Tinerii, asa cum a spus si Aristotel, sunt altruisti (desi societatea actuala incearca sa ii faca egoisti) si constituie si o parte importanta a populatiei, deci parerea lor conteaza si trebuie sa conteze.
      Iar batranii de care spuneti au fost si ei tineri, au vrut si ei schimbare, iar acum stiu ce a fost si ce nu a fost bine. Si pentru ca nu mai au serviciu, nu pot fi santajati cu excluderea sociala, fiinbd deja exclusi. Poate ca cel mai corect ar fi ca toti cetatenii de varsta a doua si a treia sa voteze (bineinteles daca nu au interdictie juridica sau medicala), iar votul sa nu fie doar un drept ci si o obligatie.
      Bineinteles, daca se doreste ca votarea sa fie in interesul majoritatii populatiei proprii. Daca nu, se face ceea ce vedem pe aici si aiurea…

  2. În cazul Unionismului lucrurile sunt mult mai complicate. Și nu numai din cauza jalnicelor personaje sus-menționate, ci din cauza situației geopolitice. Sunt state revanșarde și revizioniste ca Rusia, Germania și Hungaria care se opun cu îndârjire unirii dintre România și Moldova. Altele sunt indiferente ca SUA și Franța, etc. Moldova nici ea nu prea vrea, iar România nu prea știe ce să facă. Dar parcă după începutul războiului din Ucraina marile puteri occidentale se pare că Unirea României cu Moldova a devenit favorabilă pentru securitatea Occidentului, deci șansele au crescut.

    • >Moldova nici ea nu prea vrea

      Bineințeles că nu vrea. Chișinăul nu vrea să (re)devină un județ prăfuit de provincie cu prefect numit de la Bucureşti (vezi soarta Iașiului, cândva și ea capitală). Statalitatea Republicii „Moldova” e ridicolă și precară dar e oarecum preferabilă statutului de provincie diriguită de la Bucureşti. Atâta vreme cât România nu va deveni un stat federal, vor fi zero șanse pentru reîncorporarea Basarabia la România. O spune de altfel și Lucian Boia dar spusele sale ‘have fallen on a deaf ear’ . Și această surzenie nu ajută la nimica.

      Republica Moldova își va sacrifica statutul de stat independent numai atunci când România își va sacrifica și ea iluziile (de grandoare) respectiv că trebuie neapărat sa fie un stat centralizat, unitar cu provincii docile și cu un complex de inferioritate conduse cu o mână de fier din Muntenia de la Bucureşti.

      • Abordare discutabila. Nu este vorba de stat federal ci de stat pe regiuni, cu descentralizare si autonimie in a realiza strategiile si directiile de dezvoltare. Este adevarat ca atata timp cat se va mentine un dirijism si centralism pagubos, nici in Romania nu va merge nimic cum trebuie. R. Moldova isi doreste sanse mai bune de dezvoltare.

      • Fiecare politician vrea să fure fără să fie deranjat și să fie nevoit să împartă prăduiala cu alți șefi. Ăștia de la București nu prea ar vrea să se încurce cu Moldova fiindcă în afară de prune, vin și stors bani din taxe de la amărășteni nu prea e nimic de furat pe acolo. Mafioții moldoveni nu vor să fie deranjați de cei de la București, au micile lor afaceri care pot fi stricate de noii stăpîni și n-au chef să împartă prăduiala cu alții. Poporul nu prea vrea nimic și i se rupe de tot, vrea să poată trăi încă o zi și dacă se poate să-i dea UE și statul ceva bani și niscai ajutoare ca să poată să o înădească de pe o zi pe alta. În rest, chestia cu unirea e la fel cu corupția, pensiile, sănătatea, învățămîntul, adică un subiect de gargară politicianistă ca să păcălim proștii să ne voteze ca să mai furăm un mandat.

      • Mi se pare foarte pertinent ceea ce spuneti. Dincolo de asta, moral vorbind dar si istoric: Basarabia nu este Romania? Nu Stalin a rupt o?

  3. AUR a cerut oprirea ajutorului pentru Moldova deoarece o parte din resurse mergeau la regimul separatist din Transnistria. Daca tot dati informatii, dati-le corect si complet…

  4. Fostul jurnalist Radu Moraru (Nasul) urla in centrul Chisinaului despre unirea cu Romania, deci si asta era un fel de Simion. Atentie ca apar din ce in ce mai des retorici prin care se transmite mesajul ca „acum este momentul sa ne unim cu R. Moldova, pentru ca daca adera la UE vom pierde ocazia „istorica de unire”, tratatele europene nepermitand asa ceva”. Securitatea „vestului” nu sta in unirea noastra cu R. Moldova si nici nu devine mai puternica odata cu aceasta unire. R. Moldova este un stat independent care trebuie sa-si decida singur viitorul, iar Romania ii va oferi sprijin pentru acest lucru. V-ati gandit ca poate o unire cu Romania nu va fi benefica pentru R. Moldova si pentru procesul ei de aderare la UE si NATO? Desigur, mai este foarte mult pana departe, insa daca intr-un scenariu viitor R. Moldova va fi pregatita sa adere la UE, atunci ar fi bine s-o faca singura. Poate ca Romania se razgandeste la un moment dat in privinta aliantelor occidentale si se indreapta spre Est, iar R. Moldova va dori sa-si continue drumul sau spre Vest. Nu sunt convins, de exemplu, de faptul ca guvernul Republicii Moldova si-ar dori vreodata un prag de 50000 EURO pentru dezincriminarea abuzului in serviciu, la fel cum isi doreste guvernul nostru. Astfel de derapaje nu fac decat sa ne scoata din aliantele occidentale.

  5. Toate adevărurile sunt ușor de înțeles după ce sunt descoperite; problema este să le descoperi. Iar adevărul și-a pierdut dreptul in gura mincinosului Roșca. Nu este deloc de mirare că ficțiunea unionistă Roșca a fost colaborator al serviciilor secrete ruse. Oare ce putea să iasă mare dintr-un om atât de împotmolit în învârteli cețoase? Lătrături patriotice! Afirmațiile machiavelicului de mahala au fost scântei trecătoare, văpăi amăgitoare, pâlpâiri înșelătoare, sciipiri învăluite în amăgiri. Reaua credință este de multe ori o buna temelie pentru clădirea unei cariere politice. Important este sa înșeli cu prudență, cu multă insolență și cu un grad de aplomb care, fără să vrei, te amețește. Că, deh, vorba lui Caragiale, „dacă vrei să înșeli lumea, insal-o gros, că subțire nu ți se prinde”. Ei, niște lauda-ma gura că ți-oi da friptura, printr-o speculație astronomică pura, făuresc o teorie a descalecatului, cotcodăcind cu fățărnicie cretinisme. Senatoarea Sosoaca arata de parca ar fi un spirit faustian azvârlit in stradă. SOS acut, Sosoaca-i un suflet brut! Este limpede că nu a învățat să se alinieze cu forțele pozitive. Comportamentul delirant ne face să credem politica ei este domeniul gargarei, despre patriotism, naționalism, reunificare. Declarațiile ei impulsive sunt o farsă. E cinică și penibilă. Preocupată să-si facă o imagine de Maica Tereza, de Amazoana animatoare, kremlineza Sosoaca scoate la bătaie tot SOS-ul din ea. Lupta-i dura și va dura. Și Diana-comediana va minți in continuare, ca o gazetă rusească. Poate ciugulește niște voturi amarate prin Basarabia…Daca exista vreun lucru care sa trezeasca repulsie față de șarlatanii unioniști, acesta nu poate fi decât Adunătură pentru unirea Românilor. Alianța pseudo-unionistilor, prin acțiuni și mesaje de tip stradal, s-a transformat într-o celulă de gainari politici, care fac jocul Ivanilor. Unionismul lor e de fatada. Pariez că lui Simion, un individ rigid, sfertodoct, colțos, obscur, coordonat, monitorizat și ghidat de serviciile Estului Bolsoi, i-a luat ani întregi ca să brodeze la basmul lui. O fi Simion de o incultura crasă, dar în smecherlacuri se descurca de minune. S-a tavalit in vama, s-a automutilat, a făcut bâlci, a făcut tahicardie la picioare, a făcut de toate. Credeti-ma, farsa unirii nu e decât cea mai geniala dintre escrocheriile escrocului Simion. In pofida sărăciei culturale, sfintele valori sunt epatarea, lauda, grosolănia și minciună. Lumea a ciupit de peste tot, a răscolit totul, a pipăit și a mirosit tot ce se putea și a scris „aur”. Dar aurul e fals. Pentru că acești infami și-au păstrat intacta credința în Aura Întunecată a Rapacității, a puterii brute. Nu neg, exista și unioniști cinstiți, dar ăștia care-și ascund originile și interesele obscure, sunt actorași plătiți ca să joace, in fata camerelor de luat vederi, in fata mutrelor demne de a fi pălmuite, comedia naționalismului, suveranismului, unionismului. Lăsați orice speranță, voi, care îi vedeți pe acești șarlatani unioniști.

  6. La ultimele alegeri parlamentare din Rep Moldova partidele unioniste au avut sub 2% impreuna…cam asta e dorinta moldovenilor cu privire la unire. Asa ca mai bine o lasam balta cu subiectul si ne ocupam ca moldovenii sa-si rezolve problema deconectarii energetice de Rusia..

    • Partidele explicit unioniste au obținut întradevar un scor lamentabil dar există grade și nuanțe de unionism. Faptul că tocmai s-a recunoscut că limba română e limba oficială a Rep. Moldova e o lovitură dată curentului „moldovenist” și un mare pas înainte. Deci unionismul nu e mort ci e doar în căutare de un alt nume sub care să prospere. Maia Sandu mi se pare, de departe, cea mai pro-română dintre toți presedintii de până acum. Aproape cvasi-unionistă. Mi-a plăcut când în plină pandemie și-a pus rucsacul în spate și a urcat Vârful Moldoveanu, cel mai înalt din Carpatii românești, pe granița dintre Transilvania și Muntenia. Highly symbolic! Din păcate următorul presedinte a respectivei republici va fi din nou un pro-rus. Abia atunci Basarabia va fi pe veci pierdută din punctul nostru de vedere.

  7. Am inteles ca aproximativ 60 % din tinerii romani (cetateni ai Romaniei) spun ca ar prefera sa plece din tara. Unii definitiv, altii strict pentru a castiga bani. De ce cetatenii Republicii Moldova ar fi diferiti ? Probabil acolo procentul e similar, iar din acel 40 % care ar ramane, o parte ar prefera coruptia si incompetenta „locala” celei impuse de la Bucuresti.
    Concluzia : unionism ? E doar o fantezie promovata intens de unii care spera sa obtine profit din agitarea ideilor respective. De altfel, rusii profita masiv de ideile astea, inventand tot felul de „pericole” de care Rusia trebuie sa-i apere pe sarmanii „cetateni moldoveni persecutati de exploatatorii romani”. Pentru ca actiunile statului roman nu confirmau aberatiile lor, rusii au fost obligati sa-si activeze trompeta. Adica sa-i ceara sa propuna un proiect de lege aberant si imbecil, stiind prea bine ca specimenul respectiv e capabil de orice marsavie pentru a obtine ceea ce doreste.

  8. Scoaterea unionismului de catre muscovia, deci „datul voie”, este inclus in strategia de diabolizare a Ucrainei. Unirea nu va fi hotarâta de muscovia, ci de români, de-o parte si de alta a Prutului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dorin Dobrincu
Dorin Dobrincu
Istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași (din 1995). Domeniile principale de interes sunt istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, editarea surselor istoriei contemporane și istoria regională. A fost director general al Arhivelor Naționale ale României (2007-2012). Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro