marți, mai 13, 2025

Uniunea Europeana in fata unui moment istoric: Summitul de la Vilnius

Summitul de la Vilnius sau Summitul Parteneriatului Estic va avea loc in luna noiembrie, a.c. si este considerat a fi un punct de cotitura in Politica de Vecinatate Estica a Uniunii Europene, un moment istoric in care deciziile luate vor defini regiunea din punct de vedere geostrategic si geoeconomic.

De la infiintarea Parteneriatului Estic s-a consfintit competitia geostrategica regionala, o competitie pe care din pacate Uniunea nu si-a asumat-o integral, reusind sa inregistreze cel putin doua esecuri concrete in cazul Belarusului si al Armeniei, un semiblocaj in cazul Azerbaidjanului, precum si o situatie incerta in cazul Georgiei.

Belarusul reprezinta o poarta de intrare a Vestului catre Federatia Rusa si a Federatiei Ruse catre Vest. S-a pierdut astfel un punct strategic important.

De asemenea, Azerdaidjan este o tara cheie, o tara cu multe resurse, cu un potential energetic imens, care nu se sensibilizeaza la discursurile populiste europene. Este o zona strategica in Caucazul de Sud si singura tara care mai poate fi in aceasta regiune un aliat al Europei, fiind si vecina cu Turcia pe o granita importanta.

Summitul de la Vilnius – mize si posibile efecte

Summitul de la Vilnius din noiembrie 2013 are o miza cruciala pentru stabilitatea si securitatea regiunii. De aceste decizii care se vor lua peste aproximativ o luna in Lituania depinde arondarea Ucrainei Estului sau Vestului, clarificarea unei pozitii in  ceea ce priveste Georgia si bineinteles vom vedea daca Republica Moldova va primi gestul de incurajare in demersul pro-european, acela al semnarii Acordului de Asociere.

Aceste Acorduri de Asociere reprezinta garantia statelor de a se inscrie pe un parcurs european, de a imbratisa valorile europene, statul de drept, practicile democratice, de a realiza reforme de modernizare si, cel mai important, de a intra intr-un spatiu de liber schimb. Mai mult este confirmarea ca aceste state intra sub umbrela europeana si nu sub cea eurasiatica sustinuta si promovata de Federatia Rusa.

Pentru aceste state etapa Vilnius si parafarea Acordurilor de Asociere semnifica inceperea unui drum ireversibil, o decizie geostrategica in egala masura si pentru Uniunea Europeana si capacitatea acesteia de a se erija ca o putere regionala si un actor mondial activ in politica internationala.

Agenda de politica externa si de securitate a Uniunii ar trebui  sa aiba ca prioritate in aceasta perioada Politica de Vecinatate Estica si sa puncteze cat mai mult la reuniunea de la Vilnius. Parteneriatul Estic are nevoie de succes pentru ca in schimb, fara Ucraina si Republica Moldova, aceasta initiativa ar ramane fara obiectivul pentru care a fost lansata.

Miza este mare, atat din punct de vedere al echilibrului geopolitic si geostrategic in regiune, cat si din perspectiva colaborarii economice. Acordurile de Asociere creeaza un cadru de colaborare, dar in acelasi timp si o zona de comert liber cu oportunitati, cu o concurenta mai mare, cu piete noi de desfacere pentru IMM-urile europene. Pentru statele ce vor achiesa la zona europeana de liber schimb impactul va fi major, acestea urmeaza sa isi schimbe modul de perceptie si o noua abordare a politicilor economice.

Avand in vedere pozitionarea Federatiei Ruse, prioritatea summitului o reprezinta Ucraina, iar Republica Moldova este elementul complementar al strategiei in regiune, fara de care proiectul nu va putea fi considerat un succes.

In urma pozitiilor declarate si asumate de statele membre al Uniunii Europene, dar si de catre Federatia Rusa, sansele sunt mai mari pentru Republica Moldova decat pentru Ucraina. Blocarea Ucrainei se realizeaza din considerente ce tin de jocul geopolitic, de traseul de export si de importul de minerale al liderului informal al UE, Germania.

Germania se tine strans de pretextul gratierii fostului prim-ministru Iulia Timoshenko.  Poate fi, intr-o oarecare masura, justificat sau nu, dar nu suficient pentru a reprezenta o scuza plauzibila in blocarea Ucrainei in mersul ei catre Vest.

In mod cert, dupa ratificare, exportul valorilor europene catre Ucraina se va putea face mult mai facil. Bascularea ei spre Federatia Rusa va face insa imposibila asumarea de catre Ucraina a valorilor europene.

Urgenta incheierii acestor Acorduri vine in mod evident din teama ca aceste tari nu vor mai putea rezista presiunilor ce vin din est si ar putea fi atrase de forta Uniunii Vamale Eurasiatice. Problemele sau dificultatile pot surveni si pe parcurs, chiar dupa ratificarea Acordului de Asociere.

Totusi este important ca UE sa inceapa sa gandeasca si sa actioneze in termeni corecti geopolitici si geostrategici. Acest lucru se poate traduce printr-o politica externa a UE unitara, vizionara si in primul rand coordonata. O politica externa a INTREGII Uniuni Europene care ar trebui sa prevaleze politicii externe individuale ale statelor membre.

In acest mod UE se va putea constitui in mod firesc ca fiind o voce puternica in arena internationala.

Un posibil esec de politica externa a UE la Summitul de la Vilnius va arunca Ucraina, Republica Moldova si celelalte state ale Parteneriatului Estic in ograda Uniunii Eurasiatice, ceea ce inseamna de facto refacerea geopolitica si geostrategica a Imperiului Rus. Un imperiu in care, in mod evident, Ucraina va fi „cireasa de pe tort”.

In afara de faptul ca toate eforturile interne ale acestor state de a se aseza cu fata catre Vest vor fi ruinate, vom asista – in cazul unui posibil esec pe care nu il dorim – la o schimbare profunda a paradigmei de putere pe „continentul eurasiatic”.

O schimbare de paradigma care va creea imense dificultati si careia, atat UE cat si cvasitotalitatea statelor central si est europene, inclusiv Romania, nu sunt pregatite sa ii faca fata si nu o doresc

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Reamintesc ca a mai fost o reuniune numita tot istorica dar a NATO si la Bucuresti .Cu ceva ani in urma . A fost suficient sa „tuseasca” domnul Putin si propunerea de aderare a Ucrainei la aceasta organizatie a fost eliminata .
    La reuniunea de la Vilnius sa nu avem alte „surpize” fie ele si istorice . Adica sa vedem invitatia de a adera la UE acordata Serbiei si Albaniei iar tema Moldova sa ramana pe alta data .
    Personal cred ca „greii” UE nu calca pe bataturi colegul de afaceri rusesc si ca urmare au mai mari interese in sudul continentului unde Albania si Serbia sint atragatoare economic si financiar pentru comunitatea europeana.
    Poate asa se explica activitatea intensa din ultima vreme a conducerii acestor tari prin capitalele europene . Despre activitatea conducerii republicii Moldova , a aleatului ei de fier Romania si in acelasi scop , nu prea exista informatii . Sau poate nu le cunosc eu si atunci cer umil scuze .

  2. Extinderea Uniunii Europene e un proces istoric mult mai vast, iar acest proces nu depinde de summit-ul de la Vilnius, indiferent care va fi rezultatul acestui summit.

    Cu toate tresăririle actuale de orgoliu, Rusia însăși va dori să adere la Uniune în următorii 30-40 de ani, pe măsură ce populația albă pierde permanent teren în fața chinezilor și musulmanilor. Actualmente, Putin și susținătorii lui au rămas încorsetați în șabloanele și reflexele Războiului Rece, la fel ca și Brejnev în urmă cu 30-40 de ani. Dar lumea se schimbă și Rusia pierde teren, indiferent dacă acum la Vilnius va reuși sau nu să blocheze temporar orientarea europeană a Ucrainei și Moldovei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro