joi, martie 28, 2024

Universitatea din București a făcut istorie

Unora le sunt suficienți cei șapte ani de acasă ca să fie educați, altora le este necesară școala cu tot cu universitate, iar pentru unii se pare că nu ajunge nici o țară întreagă. A trebuit o țară cu tot cu diaspora ei pentru ca domnul Ponta să renunțe la ce a dobândit prin încălcarea regulilor academice.

Nu are importanță dacă anunțul domniei sale se poate pune în practică. Importantă este recunoașterea publică a faptei. Nu cred că va exista un efect politic al acestei recunoașteri, însă efectul în sistemul de educație este deja important. Prin schimbarea modelelor, prin blocare anti-reformei, prin stimularea alegerilor bune.

În ce privește modelele, pe de o parte masculul alfa al fraudei academice și-a revizuit comportamentul, subminând pe toți cei care continuau acest tip de practici sub umbrela sa simbolică. Pe de altă parte, accentul public, reflectoarele se pot acum muta de pe un model negativ pe modelele pozitive. Pot fi puși în lumină cei care au acționat într-un mediu politic ostil doar pentru valorile perene. Pe oamenii care au cunoscut ce este onoarea comunității academice și au apărat-o.

Nu are rost să le pronunț numele, sunt genul de oameni care ar dezaproba o astfel de aclamare. Dar nu mă pot împiedica să spun că prin aceste persoane Universitatea din București a făcut istorie. Înțeleg prin asta că a contribuit în mod decisiv la evoluția culturală a României. Diagnosticarea  acelei teze de doctorat ca ceea ce este nu mai poate apărea pentru nimeni ca un idealism perdant, ca o eroare politică în măsură să ducă în mod cronic la subfinanțarea activității didactice și de cercetare. Prin succesul ei practic este un gest de curaj, acel gen de curaj care schimbă stările de lucruri în mod decisiv.

Trebuie spus public că în comunitatea academică a Universității din București circula deja înainte de alegeri o listă cu viitoarea conducere posibilă. Nu este exclus ca așa zisele proteste studențești recente să fie pe aceeași direcție, prin inerția unor jocuri antamate mai demult.

Domnul Ponta a tăiat elanul grupurilor care doreau ca pentru bani și avantaje politice să pună cea mai importantă instituție academică din România la remorca celor aflați la putere. Domnul Ponta a urmărit doar interesul lui egoist de rebrănduire politică și a sacrificat fără milă pe cei care l-au susținut în acoperirea fraudei academice, în politica minciunii și imposturii. Un sincer bravo.

Mecanismul prin care comportamentul domnului Ponta s-a schimbat reflectă o gândire strict utilitaristă. Dacă nu pierdea, ar fi continuat să coordoneze reconstruirea țării conform standardelor sale. Pentru că a pierdut, trebuie să accepte să se schimbe pentru a face față condițiilor care reflectă valorile grupului câștigător. O dată acest pas făcut, toți cei aflați în situații similare în comunitatea academică vor acționa ca niște actori economici standard, raționali, și vor face la fel, mai devreme sau mai târziu.

Noul ministru al educației poate să stimuleze acest proces, sau poate să îl inhibe, cel puțin pentru o vreme, până la schimbarea puterii. Cineva care l-a cunoscut personal mi-a spus că e un om serios. Singurul lucru care i l-ar fi reproșat ar fi că pe vremuri își primea oaspeții întru ale cercetării ca la întâlnirile de afaceri, cu trabucuri scumpe pe masă și toate accesoriile necesare. Acum este cu siguranță momentul să schimbe acest stil de lucru, să treacă de la modelul antreprenorial exagerat la un model axat pe responsabilitate socială și onoare. Să sacrifice și dânsul interesele personale ale celor care l-au propulsat acolo pentru binele acestei țări. Să facă și domnia sa istorie.

Asta așteptăm.

___

Notă pentru cititorii textelor mele:

Următoarele circa șase luni nu voi mai avea contribuții pe Contributors. Am datoria morală să finalizez câteva proiecte culturale la care m-am angajat în fața unor oameni care mi-au acordat încrederea lor.

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Cum ramine insa cu institutiile si persoanele care au declarat oficial ca Ponta nu a plagiat, daca acum chiar Ponta recunoaste ca a plagiat ?! Mai pot ele / ei sa functineze normal, oficial ?!

    • 1. ponta nu recunoaste ca a plagiat. daca ar recunoaste, fapta ar cadea sub incidenta codului penal
      2. Virgil Iordache este un pic naiv. Mesajul transmis de aceasta actiune este cu totul altul: daca furi si esti prins, da inapoi ce ai furat si scapi… Data viitoare sa fii mai atent cum iti acoperi urmele.

      O majoritate confortabila a votat al 4lea guvern cu ponta in frunte. De ce? Pentru ca e optiunea cea mai sigura pentru ei. Furi, esti prins, dai inapoi o parte.. scapi.. Eventual scapi cu o condamnare din care executi cateva luni si pe alea in conditii „speciale”. L-a vazut cineva pe Nastase in inchisoare?.. Cat a executat din pedeapsa primita?.. Catalin Voicu?.. ramane de vazut cat va sta Voiculescu..

    • Ponta nu a recunoscut ca a plagiat, doar a renuntat la titlu, atit. Iar justificarea lui a fost asta:

      „Este un gest pe care trebuia sa il fac mai demult, inca din momentul aparitiei acuzatiilor publice cu privire la teza mea de doctorat. Nu am facut acest lucru pentru ca m-am considerat de buna credinta in argumentele mele la momentul aparitiei contestarii si nu am vrut sa amestec planul pur profesional cu cel politic.”

      Deci s-a considerat de buna credinta in argumentele lui :) Adica ne ia pe toti de prosti, pun pariu ca multi au zis deja: „uite ba ce frumos, e baiat bun, a recunoscut, ii pare rau” etc.

      Nu tata, Ponta e un ticalos de cea mai joasa speta: renunta la titlu stiind ca de fapt nu pierde legal titlul, se preface ca se scuza cind de fapt nu spune nimic, prosteste pe toti cu un simulacru de „cenusa in cap”.

    • Universitatea Bucuresti NU a facut istorie. Reactia Comisiei de Etica a fost intarziata, taraganata si a existat numai datorita unei evidente clare a plagiatului prezentata de media. Universitatea Bucuresti nu are un repository in care sa se afle tezele de doctorat din 1990 -azi (ori macar sa le aiba scanate si pregatite pt upload in acel repository mentionat de legea educatiei). Sunt inca multi politicieni (mai ales de la PSD dar nu numai) care au doctoratul la UB si despre al caror titlu umbla zvonuri de plagiere grosolana. In stainatate gasiti tezele de doctorat online, in university repository sau pe Proquest. Fara argumente puerile ca e greptul de autor al doctorandului (care poate nu vrea sa-si afiseze lucrarea), etc. In cel mai bun caz exista o proportie de 50 % de doctorate luate prin cercetare originala, nu copiere grosolana (la UB dar si ca medie in universitatile din Romania). O baza de date nationala care sa permita o analiza precisa in acest sens nu este de dorit din acest motiv. Cine recuereaza acel 25% in plus la salariu luat de cei cu doctorat plagiat? Nimic despre Adrian Nastase care era conducatorul de doctorat? El pateste ceva?

  2. Ministerul Educatiei este incapabil, 2 ani mai tarziu, sa emita o decizie finala in ceea ce priveste plagiatul cuplului Mang, plagiat recunoscut si acuzat ca atare si de cei „pagubiti”.
    Suntem naivi daca asteptam un alt fel de decizie in cazul Ponta.

  3. Sincer, eu nu cred ca Ponta va recunoaste ceva. Probabil a simtit ca dosarul se va reactiva daca nu va mai face parte din guvern si incearca sa scape cum poate.
    Dar nu va recunoaste niciodata, va spune intitdeauna ca „a facut un gest de normalitate” sau ca a facut-o ca sa-l lase basistii in pace.

  4. Eu nu pot sa cred ca domnul Ponta si-ar recunoaste plagiatul ,am convingerea ca doreste sa scape cumva de oarece „balast care il trage la fund”.Este o ultima „zvircolire”, pentru a supravietui in ochii oamenilor,dupa ce a realizat ca minciuna si impostura nu mai functioneaza .Dumneavoastra aveti un suflet mai bun ,sinteti mai intelegator ,ii acordati credit acestui domn Ponta,poate ca este mai bine asa.

  5. N-a recunoscut public, domn’e, nimic! A facut doar un „sacrificiu” personal, sanchi, in scopul altruist de a usura munca colegului ministru al educatiei!

  6. Domnule Iordache, eu nu stiu unde vedeti dumneavoastra recunoasterea faptei la VVP sau schimbarea de atitudine. Ar fi avut oarece sanse daca ar fi recunoscut plagiatul si ar fi cerut scuze tuturor celor pe care i-a batjocorit prin toata porcaria pe care a facut-o, impreuna cu grajdanii pusi ministrii peste educatie, pentru a acoperi furtul. Asa, ceea ce face acum este inca o dovada a faptului ca nu accepta nicio schimbare, nici in ceea ce priveste faptele, nici in ceea ce priveste imaginea. Acelasi circ prost, aceeasi atitudine aroganta, aceeasi minciuna acoperita cu zorzoane de dama de companie.

    • Mie așa mi s-a părut, asta e interpretarea mea asupra gestului, și ca urmare am produs acest text :)

      gânduri bune,

  7. Nu stiu unde ati citit ca si-a recunoscut plagiatul. Nici macar cuvantul „plagiat” nu apare nicaieri in abureala de text comis de mitoman. Eu nu am gasit decat ca renunta la titlul de doctor si ca are unele motive politice pentru asta.

  8. „Incalcarea regulilor academice” Nu intamplator am retinut sintagma respectiva si cred ca ar merita o discutie despre cat de importanta este o regula stabilita? Instinctiv, ea trebuie respectata, pentru ca rezultatul obtinut sa nu fie afectat de suspiciuni daunatoare. Insa, tocmai omnipotenta ei astfel indusa, poate fi folosita unilateral de cei care fac regulile. Ar trebui, intai de toate, un set de reguli ale regulilor, tocmai pentru ca acestea insasi sa nu fie suspectate a fi circumstantiale. Interzicerea schimbarii lor in timpul actiunii ar fi o astfel o regula a regulilor. Dar e greu, in multe cazuri, de definit marja temporala de actiune a regulii implicate. Nu e deloc simplu nici cu regulile astea! Si nici cu cei care le elaboreaza, le aplica, le aproba. Ca si in cazul plagiatului, o simpla modificare a puntuatiei, poate face diferenta intre legal si ilegal, intre corectitudine si trisare. Iar diferenta asta poate fi folosita, nu atat pentru cuantificarea actiunii, cat mai ales pentru promovarea sau executia faptuitorului.

    Mult succes la finalizarea proiectelor angajate!

  9. „Noul ministru al educației poate să stimuleze acest proces”
    Cum? dvoastra trageti sperante ca grajdanul de mai-an se va pocai?!
    „Sorin Campeanu este si presedintele Consiliului National al Rectorilor, for condus anterior de Ecaterina Andronescu si care sub conducerea lui Cimpeanu a salutat ordonanta de urgenta din vara prin care au fost aduse 97 de schimbari la Legea Educatiei.”
    http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18855577-traian-basescu-deschiderea-ceremoniei-depunere-juramantului-catre-noii-ministri-numirea-ministrilor-este-act-obligatoriu-executare-deciziei-parlamentului-este-motivul-pentru-care-astazi-accept-numirea.htm

  10. In stilu-i caracteristic, domnul Ponta incearca sa dea senzatia ca poate impaca pe toata lumea. Si capra si varza.
    Nu a recunoscut plagiatul si se pare ca „renuntarea” la titlul de doctor, printr-o scrisoare, nu are urmari concrete. In plus, anuntatele motivele ale „renuntarii” nu-l incrimineaza nicicum. Adica, apa de ploaie. Domnul Ponta incearca sa convinga oamenii care gandesc, folosind limbajul si actiunile pe care le-a aplicat, cu succes, „pelicanilor” (cei care inghit, pe nemestecate, tot ce li se serveste, prin anumite canale media).
    In ceea ce ma priveste, nici macar in planul perceptiei, scrisoarea sa nu a schimbat nimic. Tot „dottore” ramane, pentru mine.

    • Sigur că tot un dottore este, dar acest gest al său trebuie folosit la maximum pentru a susține reforma academică.

      gânduri bune,

  11. Asa cum mai toata lumea comenteaza, renuntarea la titlul de doctor fara a preciza cauza, respectiv plagiatul, este apa de ploaie. Cu alte cuvinte, renunt in inalta mea intelepciune pentru voi, la ceva ce mi se cuvine, nu la ceva ce am furat. Si cred ca aici este spilul. Daca Ponta recunoaste plagiatul, atunci lucrurile se complica. Inteleg ca a intrat in barou in baza acestui titlu, ca a predat in baza acestui titlu, deci a castigat sume importante ca urmare a unui furt. Ce se cu aceste sume? Va fi el exclus din barou, avand in vedere ca n-a dat examen? Ca sa nu mai pomenesc despre aspectul penal al problemei.
    Deci, perfidul Ponta, dupa ce a castigat prin furt, ne da inapoi speraclul, ametindu-ne ca el l-a folosit doar pentru a inchide usa, nicidecum pentru a fura. In plus, spera sa primeasca si o recompensa pentru asta, si dupa cate se pare, intr-o oarecare masura a si reusit, multi oameni respectabili vazand in gestul lui, unul de cainta. Mare pacat ca suntem atat de ingaduitori cu ticalosii. Poate ca motivul pentru carene merge rau e si acesta jumatate de masura: stim c-a furat, dar daca ne da ceva, o lasam balta, treca de la noi. Nu, domnule, a trecut prea mult si-a fost prea urat, eu vreau „dreptate pana la capat”, nu?

  12. Rankingul global al universităţilor, realizat de Quacquarelli-Symonds Limited plasează Universitatea din Bucureşti în primele 3,5% dintre cele aproximativ 20000 de universităţi din lume.
    O asemenea poziţie prestigioasă nu se obţine nici pe bază de plagiate, nici pe bază de considerente politice. Este rezultatul muncii şi perseverenţei unor oameni, care departe de lumina reflectoarelor, în condiţiile subfinanţării şi ingerinţelor politice uneori de a dreptul absurde, au ştiut să-şi respecte vocaţia de oameni de ştiinţă.
    În mult controversata problemă a plagiatului primului ministru, Universitatea din Bucureşti a trebuit să spună lucrurilor pe nume, pentru că … noblesse oblige.
    Bravo Universitatea din Bucureşti. Pe când BOR ?

  13. ponta face un joc destul de transparent, nu greu de sesizat, care nu implica cu nimic in sens pozitiv universitatea bucuresti, care iata deci ca nu face istorie.. ca UB a dat dovada de o elementara decenta luandu-si „marele risc” (in plina democratie a unui stat membru UE) de a afirma ca albul e alb si negrul e negru intr-un caz care se vedea din satelit? cred mai degraba ca UB a dat un semnal lumii academice ca dracul nu e asa de negru cum se credea, si ca, chiar nevrand a face un gest memorabil e totusi in normalitate – a demarat UB proteste la ministerul invatamantului ptr o diploma care-I apartinea? ah, am uitat, diploma fusese data dupa revolutie, cand constrangerea nu mai putea sluji de justificare, ci doar coruptia.. e deci normal ca UB n-a facut prea mult scandal, era in detrimental sau..

    ponta vrea sa scape parand ca da o importanta minora doctoratului, un gen de ‘ce atata scandal, luati’l nene si lasati’ma’n pace, am alte treburi mult mai importante.. tara piere si baba se piaptana, oi!’, cam asta e pozitia lui ponta in incercarea de a se fofila de sub o pata uriasa pe imaginea lui.

    ce-ar trebui sa faca UB ca sa ‘scrie istorie’: 1. sa nu accepte decartarea responsabilitatii si sa’l acuze pe ponta la ministrerul invatamantului, sa asmuta societatea civila pe minister. 2. din pacate #1 nu merge fara asumarea responsabilitatii si penalizarea drastica a indrumatorului de doctorat. cum multi probabil sunt cu musca pe caciula – plagiatul lui ponta a iesit in scandal ptr ca a fost o lupta politica, cine stie cati mai tremura in bordei – probabil ca nu se va intampla vreodata.

    concluzia: pozitia UB a fost foarte departe de a ‘scrie istorie’, ci similara cu a unui batran inainte sa treaca o strada aglomerata: foarte precaut.

    • Cand am să văd că și alte universități din România fac la fel cu demnitari de rang mare am să fiu de acord cu dumneavoastră că nu este mare brânză ce a făcut UB. Din perspectiva mea percep lucrurile așa cum le-am descris.

      gânduri bune,

      • intr-adevar, judecat relativ (i.e., la nivel national), va inteleg punctul de vedere, dar cred ca ar trebui judecate faptele dupa criteriul ‘normalitate in lumea academica’ la modul general, nu dupa cum au actionat sau nu universitatile romanesti pana mai ieri aservite politic. Marind scopul incadrarii la nivel international, istoria scrisa se estompeaza in banal.
        altfel, aceleasi ganduri bune.

  14. Intr-adevar, UB a facut istorie!
    Stimate domn V. Iordache, va impartasesc in totalitate analiza facuta aici, si va felicit pentru privilegiul, obtinut prin merit (!), de a face parte dintr-un colectiv de oameni exemplari, o adevarata disidenta intelectuala a carei actiune de rezistenta la mediocritate si impostura, incepe, de acum, sa dea roade!
    Indiferent cum si cat se vor tergiversa consecintele oficializarii demascarii publice a plagiatului lui VP, sau cati „ireductibili” vor mai continua sa considere aceasta revenire la normal, doar o exceptie de la „regulile” lor, pe care le cred inca bine impamantenite, forta exemplului dat de UB marcheaza un punct de non-retour in evolutia mentalitatilor!

  15. Era mai potrivit alt titlu pentru articol. „Mai bine mai tarziu decat niciodata”.
    In Universitatea Bucuresti s-a mai intamplat ca dl prof univ A Nastase, sa fie la parnaie dar onorabila universitate din top 700, sa nu ii anuleze contractul. Acesta anulandu-se de la sine, de fapt a expirat dupa ce multiplul infractor si agent kgb a iesit de la „Facultatea” Jilava. Tot in respectiva universitate si nu numai, numarul profesorilor si al studentilor se trag la „Xerox”, inmulindu-se vazand cu ochii. E cineva atat de naiv sa creada ca numai Ponta a plagiat? Ce valoare mai au diplomele academice? Desigur exista si exceptii, dar nesimnificative.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro