vineri, martie 29, 2024

Uragane și retribuție morală?

În panica generată de lanțul de uragane care au lovit de curînd coastele Americii, am descoperit pe rețele sociale cîteva reacții ”critice” care m-au intrigat și m-au pus pe gînduri. Contextul acestor reacții e unul politic: toate statele din sudul Americii lovite dramatic de uragane în ultimele luni au votat majoritar cu Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2016.

Politicile controversate ale acestui președinte au continuat să inflameze spiritele liberale în ultimele luni, astfel încît se poate vorbi, în Statele Unite, de o discordie ce dezbină taberele politice și ideologice cu o intensitate care amintește de Războiul Civil. Dar de aici pînă la blestemele proferate de unii liberali mai slobozi la gură după inundațiile din Texas și în timp ce uraganul Irma făcea prăpăd în Caraibe și se îndrepta vijelios spre coastele Floridei („să treacă prin tot statul, de jos în sus, și sa-i măture pe toți”, „așa le trebuie, dacă au votat cu Trump”, „Dumnezeu să-i pedepsească pe toți”) e totuși o distanță. Distanța este, folosind expresiile filozofului canadian Charles Taylor, aceea între ordinea morală modernă, care e una fundamental prescriptivă, și o ordine premodernă ce are și o dimensiune ontică. Cea din urmă leagă, de pildă, mergînd înapoi pînă la Anaximandru și Heraclit, abaterile de la ordinea naturii de nedreptăți și acte „împotriva naturii”. Altfel spus, „natura se răzbună” pentru abaterile de la ordinea ei prestabilită. Cosmosul concură, cu elementele sale dezlănțuite, la respectarea normelor morale „firești”. În termenii lui Heraclit, chiar dacă soarele însuși ar devia de la cursul său natural, Furiile l-ar trage înapoi.

Ironia e că această noțiune desuetă de dreptate „ontică”, al cărei caracter premodern poate fi explicat, tot în limbajul lui Charles Taylor, și prin aceea că se bazează pe o idealizare a ordinii naturii și a societății, e împărtășită de unii din cei mai plini de ură liberali americani, care foarte probabil aderă la o conceptie progresistă despre lume. Desigur, nu se pot face generalizări. În mod sigur printre liberalii progresiști se găsesc și multe persoane generoase și caritabile. Dar în mod cert există și „liberali” care proclamă vehement, pe rețele sociale, aberația (pentru o mentalitate modernă) că uraganele Harvey și Irma ar fi fost pedepse aplicate de natură sau divinitate statelor din sud, din cauza votului lor la alegerile prezidențiale din 2016.

Dacă se poate observa cu ușurință iraționalitatea sau fanatismul unora din votanții lui Trump (sau, în Marea Britanie, al multor Brexiteers) ura „ontică” împotriva lor este la rîndul ei irațională și fanatică. În plus, e cel puțin straniu, pentru un raționalist secular care aderă la liberalismul american, ca acesta să cultive așteptarea ca Furiile să îndrepte deviația de la bun simț a votanților lui Donald Trump (deși, am spus-o de multe ori, nici alegerea lui Hillary Clinton n-ar fi fost o opțiune prea rațională). Ideea că o forță a naturii sau a divinității care transcende societatea ar pedepsi neregulile morale, sociale și politice e total inconsistentă cu maximele progresismului, care susțin că progresul social ar fi o sarcină inerentă umanității.

Nu am desigur așteptarea de a descoperi o coerență perfectă în mesajele de pe rețele sociale. Totuși, această barbarie a urii manifestată de unii din cei care susțin, cel puțin teoretic, o civilizație umanistă (adică o ”ieșire din barbarie” – cel puțin asta era definiția lui Kant pentru progresul omenirii prin rațiune) are uneori o virulență ieșită din comun. Impresia mea e că, în asemenea sfere de ”socializare virtuală”, domină mai curînd iraționalul și emoțiile viscerale, în nici un caz progresul și lumina rațiunii. Și că ura fanatică față de ceilalți (votanții lui Trump din statele sudice, în cazul de față) umbrește lumina rațiunii, indiferent cît de ”progresiste” și ”raționaliste” ar fi principiile promovate de propria tabără ideologică. Așa ceva nu a fost desigur anticipat de idealiștii care au sperat că forumurile și rețelele sociale de pe Internet vor face lumea mai bună și democratică. În realitate, nu numai iraționalitatea populistă a dreptei a înflorit din cauza maniheismelor simpliste de pe Facebook și Twitter, dar și o parte din tabăra ”luminată”, progresistă a stîngii pare că și-a pierdut rațiunea, ajungînd să își afurisească fanatic adversarii politici, în limbajul cel mai ”reacționar” și ostil ”progresului umanității”.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. As vrea sa aflu de unde ati luat citatele de tipul “Dumnezeu să-i pedepsească pe toți” din moment ce democratii in general si progresistii in special nu prea stau cu zeii pe varful limbii. Aceasta este specialitatea conservatorilor, a traditionalistilor. Eu, spre exemplu, citesc Washington Post, NyTimes, LATimes, FoxNews si Breitbart. Primele 3 sunt „de stanga”, ultimile 2 sunt „de drepta”. N-am vazut niciodata in reactiile cititorilor la articole din primele 3 organizatii (in comentariile votate de top) exprimari de tipul celor pe care dvs. le dati ca exemplu. In schimb in partea cealalta, comentariile votate sunt mult mai… pestrite :D.

    Exact ca dl. Trump cand a reactionat initial la evenimentul din Charlottesville, dvs. vindeti falsa echivalenta. Exemplele pe care le dati dvs. nu reprezinta curente dominante in tabara progresista, eu personal nu le-as numi nici macar curente ci doar aberatiile catorva bezmetici.
    De partea cealalta dna. Palade, lucrurile sunt diferite, nu vorbim de cativa bezmetici care vorbesc prostii ci de un curent puternic de emotii negative (ura, frica) care in acest moment are o influenta majora in partidul Republican.

    Ura fata de fascisti, neo-nazisti si rasisti este o reactie normala, acesti oameni nu isi au locul in viata publica a democractiilor avansate alei secolului 21. Inteleg ca majoritatea sustinatorilor lui Trump nu sunt fasciti neo-nazisti sau rasisti insa cand acestia sunt totusi in tabara lor in momentul fata iar cand te amesteci cu taratele, te mananca porcii.

    • Doar două dintre ele:

      http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/films/news/hurricane-irma-harvey-donald-trump-jennifer-lawrence-mother-nature-storms-climate-change-florida-a7937691.html

      http://www.theblaze.com/news/2017/09/09/nbc-says-irma-locked-and-loaded-to-destroy-trump-properties-then-twitter-unloads-on-them/

      Weekendul trecut a fot copios. Cât am avur vreme am trecut de șa un canal de știri socialist la altul (NBC, ABC, CBS & CNN). Vineri juisau epic în speranța că propietățile lui Trump de pe coasta de est a Floridei vor fi pulverizate de Irma. Uraganul s-a răzgaândit și a pustiit mai degrabă Cuba. Asta a fost trecută strategic sub tăcere. Cuba e totuși o țară progresistă. N-așa? :P

      Sâmbătă echipele de filmare au fost împrăștiate pe toată Florida. To soiul de „experți” explicau pustiirile produse de ieșirea SUA din acordul de la Paris și trăiau un orgasme răvășitoare în direct eplicând cum că totuși destinul, pronia, bla, bla, bla, că uite că uraganul nu uită și nu iartă și altă gargară cum nici Antenele și RTV-ul nu scoteau în vremurile gloriase ale luptei pe viață și pe moarte cu opresiunea bășinistă. Niciunul nu a menținat evident că cele două uragane vin după o perioadă de 12 ani (2005-2017) în care SUA nu a fost lovită de nici un uragan major. Perioadă cum nu s-a mai înregistrat de când se documentează uraganale, adică din 1860 :D În mod normal e măcar unul mare la 2-3 ani.

      Duminică au filmat la nesfârșit acelasi panou cu stop doborât de vânt. Au anunțat apoi cu durere în suflet că Irma a scăzut la gradul 3 , apoi la gradul 2, api cu o ultimă licărire de speranță că poate totuși o să pustiască măcar Georgia și Alabama. N-a fost să fie…

      P.S.: În realitate chiar și uraganu’ a ținut cu trumparzii. Zonele bune din Huston (Avalon, Pinecrest, Bunker Hill, etc.) unde au câștigat Trump & republicanii n-au fost inundate după Harvey :P . Pe bune. Zonele locuite de negrii, mexicani & mitocănime unde Hillary și socialiștii (aka democrații) câștigă mai ceva ca Dragnea în Teleorman au fost făcute franjuri și încă nu și-au revenit. Motivele au mai puțin de a face cu pronia cerească și mai mult cu administrația locală. Pur și simplu în zonele civilizate primăriile își fac treaba, canalizările sunt bine întreținute. Există pompe de drenaj automate (overflow pumps), casele sunt construite pe rambleele și biutele recomandate de bunele practici în construcție, etc. În zonele progressite adminitrația e preocupată de legalizarea marijuanei, de drepturile „minorităților”, de protejarea „cetățenilor nedocumentați” (adică imgranții ilegali) și evident că le fac tot soiul de „înlesniri” omului amărât, deci n-au vreme de treburi triviale cum ar fi îndiguiri, pompe, canalizări..

  2. Am fost invatati , am citit , unii dintre noi am si trait , despre fanatismele de dreapta, de stinga, religioase, ideologice !
    Ce facem cu fanaticii de astazi din lumea . asa zisa „libera” a civilizatiilor vestice, care nu sint
    ” minati in lupta ” nici de vreo ideologie, nici de religie, nici de lecturi , poate doar de niste ” guru” pe care inconstienta i-a promovat in cele mai de virf universitati din acest orizont geografic al Vestului., din Europa si din cele doua Americi.
    Masa de manevra are patru componente:
    1. Multimea tineretului si a oamenilor de virsta medie, needucata, grobiana, indobitocita de violentele , stirile apocaliptice si climatul general de neincredere (in colegi in prieteni, iin familie, in capii societatii ) promovate de mass- media , consumatoare de droguri si alcool.
    2. Studentimea si post studentimea , ajunsa fara capatii la peste 30 de ani, fara a-si gasi un rost, care in se cauta pe sine prin diverse universitati, pe banii parintilor . Scopul ei este perpetuarea acestei situatii, findca practic nu este in stare de nimic pozitiv
    4. Urmasii ( ajunsi acum la virsta pensionatrii , sau peste ) a tot felul demiscari hipiote si anarhiste dinanii60, in general esuati in viata, droagti, asistati social, dar fwriciti sa vada o renastere a reoltei lor far sens inceputa in 1968.
    3. Activistii de profesie, trecuti printr-o spoiala educationala sau chiar cu studii serioiase, inregimentati sua nu in vreo ideologie, dar gat sa se vinda oricaruia care plateste pentru organizarea unor manifestatii, revolte, campanii. Cel mai elocvent exeemplu al unui astfel de
    ” activist social” , ajuns in fruntea lumii in acesti ani catastrofici, este fostul presedinte al Statelor Unite, Barack Obama.

    Despre ” papusari „, ce sa mai vorbim ? Interese dechise sau oculte , la nivel national si international, politice, financiare, religioase.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tereza-Brindusa Palade
Tereza-Brindusa Palade
Profesoară de Etică Politică la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, București. Eseistă, publicistă și poetă. Membră a Grupului pentru Dialog Social. Autoare a numeroase cărți de eseistică filosofică și teologică, printre care amintim: Noaptea gîndirii metafizice (2008), Fragilitatea Europei (2009), Castelul libertății interioare (2010), Chemarea înțelepciunii (2011), Infinitul fără nume (2013). Autoare a zeci de articole științifice în limbi străine, dintre care unele publicate în reviste de prestigiu ca Annalecta Husserliana, Persona, European Journal of Science and Theology. Autoare a sute de articole apărute în presa culturală și de opinie din România. Autoare a două volume de versuri și a unor serii de poeme publicate în revistele literare Familia, Viața Românească și Discobolul.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro