marți, mai 17, 2022

Utopii cu Alba ca Zapada si Lebada Neagra

„Istorii cu Alba ca Zapada  sau mai nou cu Lebada Neagra privind ivirea partidului si liderului providential, chestiuni  in care unii isi pun sperante,  asa cum evreii asteptau acum 2000 de ani pe Mesia sa-i mantuiasca, sunt utopii.
Sociologii  ne-au explicat, de  vreo 10 ani, ca  in Romania castiga alegerile parlamentare partidul care castiga la tara, in satele si comunele mioritice unde asemenea miracole cu aparitii peste noapte a unor nechemati,  nu au cum sa se petreaca.
Este suficient sa  privesti chipurile care apar cand se fac reportaje de pe la tara:  oameni obisnuiti cu basma pe cap sau caciula, ivindu-se din niste curti cu garduri si case strambe, darapanate, care traiesc greu si care depind  de bunavointa primarului si altor oficiali locali pentru ajutoare, subventii, tot felul de daraveli si acte de la primarie. Toti acesti  nevoiasi  vor vota firesc, asa cum le vor dicta oficialii locali de care depind, adica cu partidele existente, deja bine infiipte acolo, oficiali care in ziua votului vor inchiria autobuze si-i vor incolona la urne. Toti sunt intre ei cumetrii, veri, fini, nasi asa ca nu mai este loc de nechemati, straini  sa strice regulile locului.
Cum credeti ca  Facebook, Twitter sau alte miracole tehnice vor schimba mentalitatea acestor oameni, cu chipuri brazdate de griji, dar  majoritari in Romania? Acum mai multi ani, un politician,  ceva deputat, versat “de pe la Olt”, care trecuse pe la toate partidele, pornind de la FSN, povestea  pe la o televiziune ca nu ai cum sa faci  un partid nou la tara, pentru ca nu  mai ai  oameni (la propriu) care sa activeze in noua formula, pentru simplu motiv ca toti aceia care, cat de cat, mai miscau ceva, erau deja angrenati la alte partide. Singura solutie, spunea el, era ca sa iei oameni de la alte partide, sa le promiti ceva material (bani, functii, avantaje pentru copii, fini) si sa-i treci la noul partid. El facuse asta, de mai multe ori si trecuse cu catel si purcel , impreuna cu alti profesionisti ai partidelor din  intreg judetul,  pe la tot felul de formule de partide. Cel in cauza vorbea pe sleau si firesc, fara sa se jeneze, ca  un fel de mercenar, care se duce cu trupa acolo unde se da mai mult.

Simptomatic este ca, recent l-am vazut pe acelasi deputat, simpatic si vorbaret de altfel, la OTV, cum sub bagheta  “viitorului presedinte al Romaniei” cu Rolls Royce,  se angaja sa-i puna acestuia pe picioare organizatia noului partid  in intreg judetul. Deci nu cu alti oameni se face  Alba ca Zapada la tara, care sa-si castige procente,  ci tot cu cei vechi, numarati acum, la noul partid abia nascut.
Iata  cum reteta, prin care a ajuns noul partid,  sa apara in sondaje pe la 15-20% este clara si limpede: momiti primari, deputati, organizatii de partid intregi, care ca niste profesionisti, vor canta o noua melodie in functie de cine plateste muzica.
Sigur ca visam ca un nou partid, care sa ia  procente serioase in parlament, sa se faca  din nimic, pornind de la Facebook , de catre niste neica nimeni in politica, cu activisti tineri , scoliti prin occident, dar daca te duci putin pe la tara si te uiti ce vezi, iti va pieri repede visul.

Iata solutia capitalista: cumperi organizatii intregi, sau mai ales pe liderii acestora, primari, consilieri sau ce sunt ei, si in plus apari, seara de seara la TV debitand promisiuni nesfarsite despre laptele si mierea care vor curge valuri, afisandu-te cu regi, prelati, clarvazatori, manelisti, modele, ziaristi de cancan  si multe alte persoane influente, cu trecere la popor.

Facebook o fi  bun sa faci revolutii in Africa sau Orient, asa cum clameaza unii,  ca a fost in unele tari musulmane, desi nu trebuie sa ne facem iluzii prea mari (prea seamana multe intre ele si mai ales cu “revolutia” noastra din 89).  Dar ca sa schimbi taranii tarii, amarati si necajiti si sa-i faci sa te voteze, aliniati cu primarul in frunte,  este cu totul altceva.  Revolutiile se fac la oras, poate mai nou cu Facebook-ul,  iar alegerile parlamentare se castiga la tara cu primarii, notarii si popii  iar chestia asta este greu de rasturnat.”

Michael DUMAS

Textul de mai sus a fost primit de la un cititor, pe adresa redactiei , ca reactie la articolul Șase dileme ale PDL și Lebăda Neagră.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Scopul unui nou partid nu e sa castige alegerile din prima, e sa obtina un „cap de pod” pe reduta celor care ne nenorocesc din 1947. Apoi evident sa treaca la fapte, vedem UDMR cu 5-7% cum e un ghimpe care obtine ce vrea, va rog sa va imaginati un ghimpe cu oameni care servesc interesul public. Si ce spuneti legat de voturile nevoiasilor de la tara, nu e un pericol pe termen lung, tineretul migreaza la oras sau in occident iar populatia din mediul rural scade inevitabil cu anii.

  2. Nu sunt de acord decat intr-o mica masura cu articolul acesta.
    Cred ca promoveaza o atitudine gresita, invechita. Claudiu H parca ca le zice mai bine.
    Romania s-a schimbat din 90 incoace si continua sa se schimbe iar lumea migreaza la oras, si internetul intra si in casele alea darapanate, prin generatia tanara. Eu am fost uimit sa vad ca in satul bunicii mele se joaca in draci Counter Strike in retele si Messenger-ul si Facebook sunt destul de prezente. La cei tineri repet.

  3. Cum credeti ca Facebook, Twitter sau alte miracole tehnice vor schimba mentalitatea acestor oameni, cu chipuri brazdate de griji, dar majoritari in Romania?
    Aceste „instrumente” NU vor schimba niciodata mentalitatea pt simplul fapt ca aprox 2/3 din populatie n-are treaba cu internetul. La fel de „utile” sunt si eforturile unor mari som(n)itati (care-si fac veacu’ pe aici sau pe alte meleaguri).
    „Solutia” despre care se vb in text nu este capitalista. Patrupezii de sorginte rosie (transmisa genetic mai ales in apucaturi si „ideologie”), descendenti ai „proletariatului infratit cu taranimea” care se regasesc in proportie covarsitoare in toate haitele cu pretentii de partid (re)infiintate dupa lovirutia din decembrie 89 doar pun in pratica „invatamintele” primite-n „scoala” fane babanu’ ori institutii similare.

    @Claudiu H
    populatia din rural scade inevitabil cu anii
    … dar lehamitea celor din urban a crescut, creste si va mai creste… in proportie geometrica.
    Anticipez o prezenta de sub 30% la urmatoarele alegeri.

    … si app…
    aud ca horror gubern ar avea ceva preocupari vis-a-vis de legea electorala.
    Oricum era o panarama pentru ca un capitan-de-giudet* ales dintr-un singur tur dictaeaza bugetul unui premar ales din doua tururi. N-ar fi chiar o pb daca n-ar fi sumedenie de situatii in care acei primari au avut cu cel putin 40-50% mai multe voturi efective decat „poesesorii-de-pix-corector-de-buget”. Dar in tara-n care lipsa principiilor si actiunile contra logicii si bunului simt elementar au fost ridicate (si mentinute acolo, ba chiar „rafinate” de horror actual gubern) nimic nu mai poate fi aberatie.

    *se poate citi presedinte cj

    • ps:
      au fost ridicate… la rang de politica de partid si de stat

      … si inca ceva
      Facebook o fi bun sa faci revolutii in Africa sau Orient, asa cum clameaza unii, ca a fost in unele tari musulmane, desi nu trebuie sa ne facem iluzii prea mari (prea seamana multe intre ele si mai ales cu “revolutia” noastra din 89)
      Constat aceeasi greseala (impardonabila chiar) in paralela care se face intre razmeritele din lumea araba si lovirutia din ro. Lumea araba, proaspat „eliberata de sub jugul fasci… „… pardon, jugul unor dictaturi, va experimenta mai intai social-comu’ismu’, dar in vrs islamico-musulmana. De dragul exercitiului intelectual, cel mult, se poate face o asemuire cu rascoala din 1907. Mai este pana la „revolutii” de tipul celor din evropa de est a anului ’89.

  4. 1. Eu stiu oameni de la tara care voteaza cum cred ei, nu cum le spun altii.

    2. De ce ii credeti prosti si pe interes pe oamenii de la tara?

    3. Multi au bun simt si o judecata mult mai sanatoasa decat majoritatea istericilor de oras.

    4. Ati fost vreodata in Egipt ca sa vedeti in ce tara s-a facut o revolutie cu facebook? Saracie ca acolo nu va avea Romania sper niciodata, e de neimaginat.

    5. Hai Romania

  5. Nu trebuiesc constructii altele decat ce avem acum. Tot ce avem nevoie este ca Boc sa ramana fiindca avem sansa unica de la revolutie pana astazi sa scapam de 50% din politicienii de azi si chiar de o grupare tip gasca mafiota compacta. Lucru nesperat! Daca intr-un partid sunt 25% hoti si restul de 75% nu, dar cei 25% sunt la butoane atunci merita sa numai auzim de ei. Daca pe langa ei mai pica si udmr ne apropiem de 60% din gasca politicienilor. Este o ocazie unica si foarte practica de amendare a clasei politice daca bineinteles se merge la vot in numar cat mai mare. In 2012 se va putea vedea adevarata putere a oamenilor simpli care daca merg la vot vor putea scapa dintr-o data de peste jumatate din cei care ne-au adus aici.
    Care sunt avantajele? Foarte mari! Se responsabilizeaza clasa politica iar cei care vor veni vor avea mai mare grija la modul in care vor conduce si ii vom putea tampona cu drag data viitoare plus ca vor fi mult mai putine partide si ne va fi muuuuult mai simplu la urmatoarele alegeri.
    Eu ii doresc multa sanatate d-lui boc in fruntea guvernului si sa ne lase ocazia asta unica si extraordinara ca voturile noastre sa conteze cu adevarat! De aceea este frumoasa democratia!

Dă-i un răspuns lui nuti Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro