luni, mai 23, 2022

Va fi publicata decizia Curtii Constitutionale? Un semnal de alarma

Stim in acest moment ca judecatorii constitutionali au fost sesizati sa se pronunte asupra constitutionalitatii OUG 13/2017 si ca partile au fost invitate sa trimita observatiile Curtii pana marti, 7 februarie. Dat fiind ca OUG urmeaza sa intre in vigoare pe 10 februarie, este foarte posibil ca decizia Curtii sa fie comunicata cu cateva ore inainte, candva in dupa-amiaza zilei de joi, 9 februarie. In cazul in care Curtea va decide, cum este foarte probabil, ca ordonanta este neconstitutionala (a se vedea analiza impecabila a Procurorului General, disponibila aici), decizia va trebui publicata in cateva ore in Monitorul Oficial. Daca ordonanta de urgenta intra in vigoare chiar si pentru cateva minute, atunci, ca lege penala mai favorabila si conform Codului Penal, ea isi va produce efecte asupra persoanelor deja condamnate sau cu dosare pe rol. Atunci nu se va mai putea face nimic.

Tehnic, nu exista nici un impediment ca decizia Curtii sa fie publicata imediat, asa cum s-a intamplat cu Ordonanta de Urgenta. Insa, dat fiind ca executivul controleaza Monitorul Oficial, exista riscul sa forteze intarzierea publicarii deciziei Curtii.

Acesta este un risc real. Atitudinea PSD-ului din ultimele zile (modul in care a fost adoptata ordonanta, refuzul de a o abroga, expunerea de motive din ordonanta, indiferenta la reactia institutiilor statului, aronganta fata de sutele de mii de protestatari) arata disponibilitatea PSD-ul sa meaga pana la capat.
Nu uitati ca juristii PSD-ului au experimentat intarzierea publicarii deciziilor Curtii Constitionale in timpul crizei constitutionale din vara lui 2012. In plus, exista precedentul recent at Poloniei, unde refuzul executivului de a publica deciziile Tribunalului Constitutional au dus la o criza majora a statului de drept. Juristii PSD-ului care au gandit atacul asupra statului de drept se inspira din experienta Ungariei, a Poloniei si a Romaniei din vara anului 2012. Pentru a le dejuca planurile, trebuie sa intelegem tehnicile constitutionale folosite in aceste cazuri.

La fel de important este si faptul ca, in ce priveste partenerii externi, interventiile lor nu mai au forta pe care au avut-o in vara lui 2012, cand au fortat esecul grupului Ponta/Antonescu. In primul rand, efectele noii administratii sunt neclare in acest moment, si este posibil ca Dragnea sa fi luat pulsul noilor interese la Washington cu ocazia inaugurarii lui Trump. Cat priveste UE, experienta Ungariei si, mai recent, a Poloniei arata ca institutiile europene nu sunt capabile sa faca presiuni reale asupra guvernelor nationale. In cazul Romaniei exista, desigur, controlul prin fondurile europene si MCV-ul. Insa Uniunea Europeana, care se confrunta cu crize precum Brexit-ul sau alegerile din martie din Olanda, are putine pargii institutionale pe termen lung asupra Romaniei.

Ramane, evident, presiunea protestelor de strada, care, intr-un asemenea scenariu, se vor accentua si mai mult. Insa politicienii corupti ar avea atat de mult de castigat prin OUG, incat este posibil sa forteze intrarea in vigoare, prin orice mijloace.

Ca atare, ne aflam intr-o situatie de sah constitutional. Este imperativ ca specialistii in drept, mai ales cei din jurul Presedintelui Iohannis, sa anticipeze miscarile grupului Dragnea. Viitorul statului de drept depinde, in mare parte, de ei.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Decizia oricum nu va fi gata de publicare in ziua in care se anunta, niciodata nu este. Hai sa zicem CCR ia o decizie pe 9 Feb. Dar redactarea motivarii, si eventual al opinillor separate, poate dura inca 30 de zile. conform legii si a practicii curente a CCR.

    Dar nu trebuie sa fim paranoici de tot. Pentru ca OUG-ul a fost atacat de Avocatul Poporului, este suspendata de drept pana la publicarea deciziei CCR. Deci, daca decizia CCR e publicata mai tarziu de 10 Feb, ceea ce este foarte posibil, Art I din Ordonanta tot nu se aplica.

  2. In primul rand va rog sa ignorati cuvantul neutru din pseudonim, nici un om sanatos la cap nu poate fi neutru.
    Vreau sa va contrazic in privinta importantei pe care o are UE in aceasta criza. Poate suspendarea dreptului de vot n-are un efect prea serios, dar suspendarea banilor, da. Bugetul Romaniei deja este construit mult prea optimist (5.2% crestere economica??) si prevede o absorbtie a fondurilor europene la nivel record (de vreo 3 ori suma din 2016 care deja este un record). Mi-e greu sa cred ca Romania poate supravietui mai mult de cateva luni fara sa se imprumute si intrebarea e unde mai mergem dupa bani. UE? FMI? Romania nu este in pozitia Ungariei sau Poloniei, nici geografic, nici econimic.
    In concluzie guvernul asta sucomba oricum. Intrebarea e: daca sucomba fara sa ne ingroape ca tara.

  3. Totusi . poate ne explicati tinand cont de CV-ul dvs. nu doar ca asa e , ci mai ales de ce ?

    Daca o lege e neconstitutionala, ar trebui sa se anuleze toate efectele ei, ca si cum nu ar fi existat. Altfel s-ar putea da o lege ( de exemplu) ca putem sa-i impuscam pe homosexuali si ii impuscam pana cand CCR spune ca-i neconstitutional. Si nu patim nimic. E aberant, evident dar nu vad nici o diferenta.

    Multumesc

    • Nici eu nu inteleg acest aspect juridic, si mi-am pus de multe ori exact aceeasi intrebare. Inca n-am gasit nici un raspuns logic si nu mi-a raspuns nimeni clar.

      Daca o lege este schimbata pe alte motive decat cele de constitutionalitate, atunci da, a existat o perioada in care legea a functionat in mod corect, si toata efectele ce decurg de aici trebuie pastrate.

      Dar daca o lege este declarata neconstitutionala, inseamna ca ea a fost neconstitutionala inca din momentul cand a fost emisa. Toate efectele sale sunt afectate si viciate de neconstituionalitatea originara, si deci mi se pare ca sunt nule de drept. Altfel, acceptam ca o lege neconstitutionala poate produce efecte juridice peste ani, la fel ca o lege constitutionala. Care mai e atunci diferenta intre o lege declarata neconstitutionala si o lege constitutionala, dar abrogata la un moment dat?

      Ca sa extind analogia: cand un hot este prins, prejudiciul se recupereaza; cand un act de identitate e descoperit ca fals, toate contractele bazate pe el devin nul de drept. Dar cand un o lege este „prinsa” ca neconstitutionala, ea poate produce efecte juridice in continuare? Mi se pare de neinteles.

      • Atat timp cat aceste aspecte ale legislatiei nu sun rezolvate Romania continua sa fie un stat de dictatura
        Multi pornesc de la ideea ca legiuitorul este si a fost de buna credinta cand a intocmit textele.
        Ei bine ,nu este asa. Intotdeuna au lasat „o portita” prin care privilegiatii sa poata incalca legea.
        Pentru ca poporul sa nu se revolte e necesara lipsa de transparenta . Asta o avem.
        Aceste portite permit obtinerea de avantaje nemeritate.Daca e pentru altii autorii textelor sunt complici.Daca sunt ei (deoarece ei dau legea si tot ei o aplica) atunci chiar ei incalca legile care interzic avantajele nemeritate. Sunt atat de incompetenti (sau nu le pasa) incat daca studiem cu atentie textele se poate pune in evidenta intentia si premeditarea care sunt factori agravanti.
        La inteligenta lor vor trece la anularea legii care prevede obtinerea de avantaje nemeritate in loc sa renunte la „portite”
        Pana si comunistii mai demult cand jefuiau pe motiv ca „luam de la cei care au si dam la cei care n-au” au fost mai justificati decat echipa Dragnea cu aceste ordonante pe care ca si pana acum ei le dau si ei le aplica….

      • Pai daca abordezi problema gresit cum sa intelegi. Ai pornit de la doua premize gresite, de-aia iti da cu virgula. Ai crezut ca justitia , legea , e neaparat dreapta si logica. Nu e. E doar un instrument uman , deci imperfect si folosit deseori neindemanatic si in scopuri rele.

  4. OUG 13/2017, va intra in vigoare, dar acest lucru echivaleaza cu distrugerea PSD-ului. Protestele vor continua cu si mai mare putere, poate chiar cu violente si nu se vor opri decat la caderea guvernului si alegeri anticipate. Oamenii vor cere scoaterea in afara legii a PSD-ului, pentru activitatea lor incadrabila in prevederile art. 40-2 din Constitutie (organizatii ce militeaza impotriva principiilor statului de drept). Este dincolo de orice indoiala ca restabilirea ordinii constitutionale nu poate veni decat din organizarea de alegeri anticipate.

    • Acesta este un scenariu foarte optimist la care eu pot doar sa visez dar, ca om trecut prin multe,
      ma astept la situatii mult mai negre.

  5. daca fac asta… ar trebui deja sa fie judecati TOTI pentru tradare… si partidul psd sa fie interzis in Romania (asa cum sunt interzisi nazistii in Germania )

  6. Este amânată intrarea în vigoare doar pentru Art. I. al OUG 13. Cel de-al II-lea, referitor la termenul de 6 luni pentru depunerea denunțului își face deja efectele.

    • Lasa-i pe constitutionalisti sa se exprime.
      Art 115 din Constitutie
      „(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.”
      Ambele conditii au fost indeplinite, deci pare ca sint deja in vigoare.

  7. Mafiotii sunt in stare de orice! Presupun ca iau in calcul chiar si pierderea puterii printr-o miscare violenta a protestatarilor, similara lui 22 decembrie 1989; pentru ei principalul scop e sa scape de puscarie cu orice pret.

  8. Aveti dreptate domnule profesor; o mica observatie totusi, cu permisiunea dumneavoastra: abrogarea nu rezolva problema, ordonanta trebuie anulata sau revocata

    • Ca institutie, Monitorul Oficial este in subordinea guvernului, dupa miscarea facuta cand cu lovitura suspendarea presedintelui din 2012, si sunt mai multe precedente cand publicarea unei decizii a fost intarziata pe motive „tehnice” si alte precedente, vezi noaptea de martea trecuta, cand s-a depasit recordul absolut de viteza. Asa ca si-au facut foarte bine strategia si nu lasa nimic la voia intamplarii. Nu stiu cum se face, dar ticalosii sunt al dracu’ de buni la organizare pe cand oamenii cinstiti nu prea.

  9. Sunt multe semnale de alarma cat si multe sperante dar cred ca mai exista o solutie de care nu s-a vorbit si cred ca daca exista vointa politica asta ar fi cea mai in acord cu ce doresc oamenii:

    Adica daca clasa politica, partidele ar dori cu adevarat sa traga o linie si sa se desprinda complet de mentaltatile comunistoid-totaltare si mafiote, au acum ocazia cu aceasta societate civila frumoasa si care este deja peste nivelul lor chiar daca este in minoritate fata de votantii, lor dar in mare majoritate fata de activistii lor . Ordonaneta se poate sa inceteze sa-si faca efectele in ciuda motivului de neretroactivitate a legii penale daca chiar se doreste un pact social larg. Adica in acest caz acest principiu altfel sacrosant, poate fi suspendat in mod exceptipnal si fara sa se constituie intrun precedent cu usurinta de invocat, pentru un caz punctual anume, adica pentru acest OUG care se poate retrage , reface corect in parlament cu o majoritate totala si cu un acord politic asa cum spuneam, dar garantat de Presedinte ,acord in care Guvernul accepta, Palamentul accepta si Puterea judecatoreasca accepta si aplica suspendare acestei ordonante cu anularea efectelor ei pana la abrogarea ei totala odata cu intrarea in vigoare a noi ordonante convenite. Asta ar fi dovada materiala ca nu numai mnciuna si demagogie este in discursul politicienilor sau al oricarui jucator in aceasta piesa de teatru absurd..

    Nu vad ce ar putea impiedeca acest lucu daca toti am dori asa ceva , adica un nou inceput macar incept de pace sociala care din 1989 si pana azi nu a existat in realitate.

    Vox populi, Vox Dei!

    • Rationamentul dumneavoastra este corect insa faceti o presupunere pe care trebuie sa o verificati, altfel ramane la stadiul de vrabia malai viseaza, si anume ca actorii acestei tragedii sunt de buna credinta. Eu zic ca nu sunt de buna credinta (pe romaneste, n-au niciun dumnezeu) si din observatiile de pana acum, am suficiente motive care imi sustin ipoteza. Din pacate!

      • Nu am sa iut declaratia la TV a prim Ministrului Stolojan (imediat dupa revolutie):
        ” orice masura corecta sau nu o vom lua verificand suportabilitatea populatiei, daca nervozitatea sociala creste, ne oprim cu aceea masura”
        Ala cu toate bubele sale era un om inteligent.Clica Dragnea are mari carente la toate capitolele. Si mai sunt si increzuti si infumurati. Oricand pot declara ca situatiile exceptionale cer masuri exceptionale daca se va pune in evidenta incorectitudine lor..
        In orice caz sa asmuti o intreaga categorie de functionari la furt este sub demnitatea umana. si a fost abandonata in majoritatea teritoriilor de pe glob indiferent de regimul politic Ne reintoarcem la regimul de jungla.

    • Daca este adevarata stirea de la DC News as putea sa cred ca dl Dragnea a citit cele scrise mai sus desi eu nu am postat si pe feisul dlui dar o voi face acum la el cat si la dl Grindeanu. Sau a fost un fel de telepatie. :)

  10. Nici eu nu inteleg cum o lege, ma rog, OUG in acest caz, unde avem (vom avea probabil) o decizie de neconstitutionalitate mai poate sa faca parte din pachetul de legi mai favorabile, fiind , in fond, o lege nelegala, ca sa zic asa, care incala o lege de rang superior, Constitutia.
    In cel mai rau caz ar putea sa fie luate in calcul pana la publicarea deciziei de neconstitutionalitate, apoi, logica imi spune ca, fiind prevederi neconstitutionale, cu decizii ale CCR (valabile pe viitor) de neconstitutionalitate, practic de nelegalitate dpdv constitutional, legea „dispare” din pachetul de legi mai favorabile (pentru ca e ilegala de fapt)
    Din acel pachet de legi mai favorabile ar trebui sa faca parte doar legi „legale”, fara decizi de neconstitutionalitate. Cam asa mi se pare logic….acum intrebarea e daca o asemene interpretare e posibila :P
    Pentru ca daca nu e posibila ne putem astepta la orice, se forteaza o OUG la noapte, cu intrarea in vigoare maine dimineata si aia va ramane pururi ca lege mai favorabila, oricate alte legi de rang mai mare ar incalca. Pare total aiurea!

    • Articolul 5 alineatul 2 din codul penal spune explicit ca prevederile mai favorabile continua sa se aplice chiar daca sint declarate neconstitutionale sau daca sint parte a unei oronante de urgenta respinse de Parlament.
      Mie mi se pare absolut discutabila respectiva reglementare. Practic, lipseste Parlamentul de posibilitatea de a sterge efectele deciziilor Guvernului de creare a unui regim penal mai favorabil, ceea ce e impotriva principiului separatiei puterilor. Nu mai zic ca Parlamentul insusi poate modifica regimul infractiunilor numai prin lege organica, or Guvernul o face acum linistit prin ordonanta de urgenta…De asta ordonanta de urgenta de acum e mai grava decit ordonantele de urgenta adoptate in trecut care au modificat codul penal – atunci era vorba de inasprirea regimului sanctionator, pe care Parlamentul ar fi putut sa o anuleze daca nu era de acord cu ea.

      • Multumesc pentru indiciu. Cred ca lucrurile stau totusi altfel. Sa vedem ce zice art 5.

        Art. 5
        Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
        (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
        (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.

        Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-5
        Sa notam ” timpul când acestea s-au aflat în vigoare „. Cand avem o decizie de neconstitutionalitate Constitutia e clara
        „ARTICOLUL 147
        (1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”
        Asta inseamna ca acel aliniat 2 este valabil pana apare decizia de neconstitutionalitate, care suspenda si apoi anuleaza efectele juridice (daca Parlamentul nu percuteaza in 45 de zile) pentru ca apoi nu mai sunt in vigoare.
        La concet, daca fac ceva in 1 ianuarie sunt judecat la la1 iulie mi se paica legea cea mai favorabila din perioada 1 ian 1 iulie.. Daca in 1august e declarata legea aia mai favorabila neconstitutionala efectul ei nu este retroactiv, pentru ca la 1 iulie era constitutionala, desi acum nu mai e :P Daca insa apare o decizie a CCR in 15 ian la judecata din 1 iulie se va tine cont de legile in vigoare, or decizia CC fie suspenda apoi anuleaza lega mai favorabila dar neconstitutionala etc
        Una peste alta nu cred ca efectele ordonatei sunt valabile doar in peroada dintre publicarea in MO si cea a deciziei de neconstitutionalitate CCR, care o suspenda si apoi o anuleaza in termen de 45 de zile. Asta este perioada in care ea e in vigoare si nu ..pe vecie :P
        P.S. Si uite asa am devenit un popor de ..constitutionalisi, la fel cum pe vremea Daciei 1300 eram un popor de mecanici auto :P

        • Eu ma tem ca, daca o prevedere adoptata prin ordonanta de urgenta apuca sa fie in vigoare chiar si 1 zi, va fi, potrivit art 5 din codul penal, considerata lege penala mai favorabila.
          De aceea era esential ca OUG cu pricina sa nu apuce sa intre in vigoare (cel putin in ceea ce priveste modificarea codului penal).

    • ideea e ca, in minutul in care o fapta este dezincriminata, oricare condamnat pentru acea fapta este automat achitat pentru acea fapta, iar odata eliberat, in eventualitatea reincriminarii faptei, nu mai poate fi inca o data condamnat ulterior pentru aceeasi fapta deja achitata;
      s-ar impune o procedura de eliberare conditionata, sub un termen procedural pentru eventuale contestatii, dar asta ar fi probabil un echivalent al nanotehnologiilor intr-o societate mandra de traditionalismul ei glorios;
      mai in amanunt si pe indelete in propriul dvs. articol http://www.contributors.ro/economie/carta-constitutia-si-codul-fiscal/

  11. De principiu neconstituţionalitatea unui act normativ, declarată de Curtea Constituţională, atrage inexistenţa actului normativ respectiv din punct de vedere juridic, deci efectul neconstituţionalităţii este absolut, un astfel de act normativ presupunându-se că niciodată nu a existat.
    Mai mult, dacă anumite efecte ale actului normativ declarat neconstituţional se vor fi produs, din orice motiv, înainte de declararea neconstituţionalităţii lui, forţa juridică a declarării neconstituţionalităţii se răsfrânge şi asupra unor astfel de efecte, pe care le anulează de drept. Altfel nu are raţiune de a fi declarată neconstituţionalitatea unui act normativ. Este vorba de drepturi ale omului care nu pot fi în mod inegal recunoscute prin interpretarea neunitară a aceleiaşi decizii a instanţei constituţionale, care nu comportă ambiguităţi; dacă nu este acceptat un astfel de raţionament se face loc unei discriminări între persoane cărora li se recunosc aceleaşi drepturi prin lege.

  12. Asa cum se angajeaza fosti hackeri cred ca trebuie gasiti oameni care cunosc foarte bine gandirea infractionala. Ei pot anticipa miscarile acestora.

Dă-i un răspuns lui ion adrian Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro