vineri, martie 29, 2024

Va reuși COP26 ceea ce nu au reușit precedentele 25 conferințe?

Devine tot mai evident faptul că mulți lideri politici din diverse țări par să creadă că emisiile de CO2 antropogene s-au transformat într-un asteroid climatic, a cărui amenințare este deja extrem de severă și al cărui impact asupra umanității va fi  imposibil de evitat în următorii câțiva ani. Analogia cu asteroidul care a lovit Pământul acum 65 milioane ani, anihilând cca 76% din toate viețuitoarele, este intenționată.  Limbajul actual al politicienilor este plin de expresii precum: cod roșu pentru umanitate, apocalipsă climatică, Armaghedon climatic, extremă urgență, viața pe Pământ este în pericol, Pământul a intrat într-o nouă etapă de extincție, iar oamenii ar putea fi printre primele victime, Pământul se află la un pas de dispariție în a șasea extincție de masă și vina este a noastră, civilizația este în joc, schimbarea climei este o urgență de prioritate unu, care amenință progresul în toate celelalte domenii și tot ceea am putea recunoaște ca fiind civilizație umană va deveni fizic imposibil etc., etc.

Nu este de mirare că, în urma lansării și proliferării mediatice a unor astfel de amenințări apocaliptice, s-a ajuns la negocierea și semnarea unui număr de acorduri internaționale, începând cu Pactul de la Rio (1992) și continuând până la Acordul de la Paris (2015).

Un loc aparte îl ocupă așa-numitele Conferințe ale Părților (COP – Conference of the Parties), componente politice ale UN Framework Convention on Climate Change (UNFCCC), înființată în 1994.  Prima conferință COP a avut loc imediat,  în Berlin, 1995. După aceea, anual, s-a ținut în diverse orașe din lume, în total 25 întâlniri (Fig. 1). Cea care va începe la Glasgow pe 31 octombrie 2021 poartă numărul 26 și a primit deja un slogan sugestiv – Uniting the world to tackle climate change.

Fig. 1. Variațiile concentrației lunare a CO2 înregistrate la Observatorul meteorologic Mauna Loa, Hawaii. Începute în 1958, aceste măsurători reprezintă așa-numita curbă Keeling. În paralel, am listat cele 26 conferințe COP. Sursa datelor CO2.

Toate cele 25 conferințe COP și-au propus să salveze omenirea de amenințarea asteroidului climatic prin reducerea emisiilor antropogene de CO2, pentru a ține sub control încălzirea globală. Rezultatele eforturilor depuse de liderii politici de-a lungul unui sfert de secol se văd clar în Fig. 1. În ciuda perpetuării an de an a conferințelor COP, concentrația CO2 din atmosferă a crescut constant, din 1995 până astăzi, fără să se sinchisească de sloganuri ecologiste și vituperații mediatice.

În decembrie 2019, a avut loc la Madrid cea de-a 25-a Conferință a Părților (COP25). După 2 săptămâni + 2 zile de discuții, eșecul conferinței a fost declarat fără echivoc:

Încă o dată, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește alinierea țărilor la ținta de 1,5 grade a Acordului de la Paris. Reguli foarte stricte sunt o necesitate absolută și trebuie eliminate vechile credite ne-oneste de CO2. Pentru că asta nu s-a întâmplat la Madrid, summit-ul s-a încheiat fără un acord.


Bas Eickhout
, europarlamentar olandez și membru al delegației UE la negocieri

Și, totuși, COP25 a fost un eveniment „remarcabil”. De ce? Pentru că a urmat după COP24, care a urmat după COP23, și tot așa până la COP1 din 1995. Toate aceste conferințe și-au propus ca țel unic obținerea unui acord planetar cu privire la stoparea încălzirii globale antropogene, respectiv a eliminării combustibililor fosili, considerați sursa majoră de creștere emisiilor de CO2. După 25 ani de negocieri, s-au scremut munții și s-au născut doi șoricei: unul deja mort (Protocolul Kyoto) și altul care n-o duce prea bine (Acordul de la Paris).

Când o echipă sportivă pierde 25 jocuri consecutive, ce încredere mai poți avea în ea și ce se mai poate spune concret? Evident, trebuie un nou antrenor sau/și o nouă tactică de joc. După 25 ani de eșecuri consecutive ale conferințelor climatice din seria COP, mai are rost să ne punem speranțe în una nouă?

Dacă istoria este un indiciu, negocierile din cadrul COP26 vor fi populate de aceeași retorică apocaliptică privind clima și de obiective climatice nerealiste. Țările vor promite prea mult și vor livra prea puțin (promisiuni ușor de făcut și ușor de ignorat).

Eșecul probabil al COP26 a fost sugerat deja de United Nations Climate Change – Updated NDC Synthesis Report: Worrying Trends Confirmed pe 25 octombrie 2021 (Fig. 2).

Fig. 2. Compararea emisiilor globale de CO2 conform scenariilor evaluate în Raportul special al IPCC privind încălzirea globală de 1,5°C cu emisiile globale totale conform contribuțiilor determinate la nivel național (NDCs) conform Acordului Climatic de la Paris (2015). Noile promisiuni înainte de summit-ul COP26 privind schimbările climatice au emisiile (și temperaturile) mult în afara parcursului preconizat.

Raportul menționat mai sus estimează că, chiar și în cazul în care țările își îndeplinesc cea mai nouă rundă de promisiuni pe termen scurt în materie de climă, cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC), lumea ar fi pe cale să se încălzească cu cca. 2,7°C până în 2100, față de aproximativ 1,1°C în prezent (raporta la nivelurile pre-industriale). Creșterea preconizată depășește mult obiectivele stabilite la Paris în urmă cu cinci ani (1,5°C, maximum 2°C) și pune sub semnul întrebării reușita acordului semnat acolo.

O întrebare de bun simț pentru participanții la COP26 este următoarea: De ce emisiile care probabil au condus inițial la creșterea CO2 au continuat să crească? Un posibil răspuns este sugerat de datele compilate în Fig. 3.

Fig. 3. Emisiile totale de CO2 pe regiuni geografice. Valorile înregistrate provin numai din arderea combustibililor fosili și producția de ciment. Cele rezultate din schimbările utilizării terenurilor nu sunt incluse. Sursa

Emisiile în creștere din China, India și alte țări în curs de dezvoltare obturează reducerile obținute de SUA, UE, Canada. Dacă la începutul secolului al 20-lea, emisiile erau dominate de Europa și SUA, în prezent aceste regiuni produc doar o treime din totalul emisiilor.

Pe de altă parte, conform raportului publicat de Global Energy Monitor în februarie 2021, China planifică să adauge până în 2025 încă 200 GW produși de centrale pe cărbuni.[1] Dacă considerăm perioada rămasă până în 2025 și faptul că o centrală mare are o capacitate de 1 GW, rezultă că în China se va construi cca. o termocentrală pe săptămână în fiecare din următorii patru ani.

Va întreba oare cineva la COP26 pe liderul chinez de ce țara sa urmărește, intenționat sau nu, să atragă asteroidul climatic asupra planetei noastre? De asemenea, va întreba cineva pe liderii SUA, UE sau Marii Britanii, de ce urmăresc ei cu înverșunare politici agresive, destructive și extrem de scumpe, pentru a reduce niște emisii care pălesc prin irelevanță când sunt comparate, de exemplu, cu cele ale Chinei și Indiei?

Sunt, recunosc, întrebări retorice ale căror răspunsuri se știu destul de bine și nu mă aștept ca participanții la COP26 să producă vreun breaking news cu noi păreri.

China și-a dat seama că isteria climatică din America de Nord și Europa produce politici care îi convin pentru maturizarea cu succes a ambițiilor sale de superputere planetară. De exemplu, dacă se dorește dezvoltarea masivă a energiei solare, patru din primii cinci producători mondiali de polisilicon (componentă esențială a panourilor fotovoltaice) sunt bazați în China. Aceeași prioritate absolută este deținută și în cazul producției de elemente rare (rare earth elements) care intră în componența bateriilor electrice. Pe scurt, trecerea la emisii zero-nete este controlată (unii ar spune, șantajată) de bunele relații cu China.

Pe 29 octombrie, cu două zile înainte de debutul COP26, Reuters a publicat articolul COP26 își propune să elimine cărbunii. Asia construiește sute de centrale electrice pentru a-i arde din care aflăm că aproape 200 de centrale electrice pe bază de cărbuni sunt în construcție în Asia, dintre care 95 în China, 28 în India și 23 în Indonezia. Un oficial de rang înalt de la Tamil Nadu Generation and Distribution Corpa declarat agenției Reuters: Nu ne putem baza doar pe energia solară și eoliană. Poți să ai prăjitură de cărbune cu o glazură solară.

Una dintre marile evoluții tehnologice și economice a începutului de secol a fost apariția Americii ca o superputere energetică bazată pe combustibilii fosili extrași prin fracturare hidraulică. Pentru prima dată în istoria sa, Statele Unite au devenit independente din punct de vedere energetic și au depășit, cu doar câțiva ani în urmă, Rusia și Arabia Saudită, devenind cel mai mare producător de petrol din lume. SUA sunt, de asemenea, cel mai mare producător mondial de gaze naturale. Iar acest lucru a adus Americii atât beneficii economice uimitoare, cât și beneficii de securitate națională.

Revoluția fracturării hidraulice din SUA, care a furnizat gaz incredibil de ieftin, a mai însemnat și o trecere de la termocentralele pe cărbuni la cele pe gaz. Dar trecerea nu s-a făcut din cauză că americanii erau îngrijorați de mediul înconjurător, ci pur și simplu pentru că gazul era mai ieftin. Colateral, începând din 2010, s-a obținut și un important beneficiu climatic, pentru că arderea gazelor naturale emite cam jumătate din CO2 termocentralelor pe cărbuni. Acest efect secundar minunat, datorită căruia SUA au înregistrat cele mai mari reduceri de emisii nu s-a datorat politicilor de mediu ale lui Obama sau Trump, ci doar stimulentelor economice ale trecerii de la cărbuni la gaze. S-a confirmat încă o dată că inovațiile potrivite vor determina oamenii să treacă de bună voie de la un tip de energie la altul, fără ucazuri guvernamentale sau de la ONU.

Și acum, dintr-o dată, administrația Biden a anunțat ca va taxa și reglementa industria combustibililor fosili, ceea ce a condus imediat la înjumătățirea numărului platformelor petroliere din țară față de 2019. Mai mult chiar, președintele Biden a anulat construcția conductei Keystone XL, dar a dat undă verde conductei North Stream 2. Este o mișcare incoerentă și care înseamnă renunțarea la poziția SUA de superputere energetică. Când prețul benzinei a crescut cu un dolar pe galon de când a devenit președinte, Biden s-a dus la OPEC să-i roage: Hei, ați putea produce mai mult petrol?[2] Păi, cum vine asta? Dacă ești cu adevărat preocupat de climă, petrolul OPEC produce mai puține emisii decât petrolul american? Nu. Și atunci, despre ce vorbim?

Este, totuși, schimbarea climei un asteroid care va distruge omenirea, motiv pentru care suntem bombardați fără întrerupere cu alarme cataclismice?

Am răspuns la această întrebare de mai multe ori în articolele mele publicate pe această platformă: Schimbarea climei înseamnă schimbare, nu sfârșitul lumii. Clima se schimbă, dar și noi putem face la fel.

Oamenii sunt o specie extrem de adaptabilă, inteligentă și ingenioasă, care poate găsi soluții la provocările climei în schimbare. Sunt neplăcut surprins când aud din ce în ce mai des că sfârșitul lumii va veni în curând, că schimbările asociate cu încălzirea globală reprezintă o amenințare existențială pentru omenire, dar nu aud la fel de des o idee tipic umană: previziunile catastrofiste nu iau în considerare adaptarea umană la schimbarea climei. Se creează iluzia că am fi niște ciobani moldoveni mioritici, al căror sfârșit este clar anunțat și nu vom face altceva decât să ne pregătim nepăsători și visători trecerea către dincolo… Nimic mai fals…Ignorarea adaptării este trucul preferat de mass media care avansează cu agresivitate proiecții nerealiste ale catastrofelor climatice în așteptare.

În Fig. 4 am compilat date publicate de PNAS (o publicație științifică de prestigiu) despre efectele creșterii nivelului oceanelor în anul 2100 ca urmare a încălzirii globale.

Fig. 4. Estimările globale ale oamenilor care vor fi inundați din 2000 până în 2100, împreună cu daunele  inundațiilor și costurile digurilor de protecție în aceeași perioadă. Pentru anul 2100, sunt prezentate două scenarii: fără adaptare și cu adaptare. Surse: aici, aici, aici, aici.

Unul din studiile menționate estimează că ridicarea nivelului oceanic în 2100 va inunda 1,79 milioane km2 , incluzând regiuni critice pentru producerea hranei,  și va lăsa fără adăpost 187 milioane oameni.[3]

Pentru ca anul acesta să aflăm că, de fapt, lucrurile sunt binișor exagerate:

La nivel global, de departe cea mai mare distorsiune este introdusă prin faptul că nu se ia în considerare adaptarea umană, ceea ce poate duce la o supraestimare a riscului de inundații costale în 2100 cu un factor de până la 1300.[4]

Fig. 4 arată cât de departe se poate merge cu exagerarea proiecțiilor climatice legate de creșterea nivelului oceanic din prezent până în 2100. Dacă presupunem că omenirea nu va lua măsuri de adaptare (consolidarea și înălțarea digurilor), vom avea arii extinse care vor fi inundate regulat, vor exista 187 milioane oameni afectați de inundații, iar daunele anuale produse vor ajunge la $55 trilioane; în total, cca 5% din PIB. Dar, după cum am scris mai sus, când clima se schimbă, nici noi nu vom sta ca ciobanul mioritic, cu mâinile în sân. În realitate, afirmă studiul din 2021, este posibil ca societățile să se adapteze.

Dacă noi diguri de protecție vor fi construite, iar cele existente vor fi consolidate și înălțate corespunzător, omenirea are posibilitatea de a anula aproape în totalitate predicțiile apocaliptice ale dezastrelor din 2100 produse de creșterea nivelului oceanic. Față de cele 3,4 milioane de oameni inundați în 2000 și cele 187 milioane preconizate pentru 2100 fără adaptare, construirea a noi diguri și menținerea celor existente vor genera o scădere dramatică a sinistraților din 2100: doar 15.000 persoane. Costurile totale ale daunelor, plus investițiile în noile diguri de protecție și cheltuielile legate de mentenanța celor existente, vor scădea semnificativ față de valorile actuale (0,05% PIB) și cele preconizate în lipsa adaptării (5,3% PIB), ajungând în 2100 să reprezinte doar 0,008% din PIB.

Concluzii

Participanții la COP26 vor încerca probabil să răstoarne eșecurile precedentelor 25 conferințe climatice. Intențiile lor, declarate și bine mediatizate, sunt lăudabile, ca de fiecare dată. Dar cam aici se va termina totul pe 12 noiembrie. Vom asista cel mai probabil la un nou festival de promisiuni făcute pentru a nu fi respectate – ceea ce istoria tuturor conferințelor COP a dovedit cu prisosință. Va mai fi probabil și un masiv spectacol de isterie climatică, în funcție de „artiștii” invitați să performeze pe scena din Glasgow. Nu este exclus ca mass media să aducă la lumina rampei și reprezentanți ai diverselor culte climatice, care, printre altele, ne vor spune că umanitatea este condamnată din cauza climei schimbătoare, că lor le este frică să mai aducă copii pe lumea asta fără viitor etc. Aici întrevăd, totuși o mică/mare problemă: Dacă nu se vor mai naște copii din cauza apocalipsei climatice, nu vor mai fi plătitori de taxe care să susțină programele „verzi” de trilioane de dolari. O dilemă din care, aparent, nu se poate ieși prea ușor.

P.S. Ziua deschiderii COP26 de la Glasgow – 31 octombrie – coincide cu Halloween, o manifestare păgână celebrată în SUA (și în România, prin mimetism cultural), când unii preferă să fie speriați, alții vor să primească bomboane etc. Personal, n-aș vrea nici să fiu speriat de improbabilul asteroid climatic, nici să fiu amăgit cu diverse bomboane „verzi”, extrem de scumpe.


[1] Global Energy Monitor, 2021, China Dominates 2020 Coal Plant Development – AGGRESSIVE PURSUIT OF COAL PUTS 2060 CARBON-NEUTRAL GOAL AT RISK

[2] https://www.aljazeera.com/economy/2021/8/11/more-oil-now-why-the-us-is-calling-on-opec-to-boost-production

[3]Bamber, J. L., et al., 2019, Ice sheet contributions to future sea-level rise from structured expert judgment, Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 116, nr. 23, pp. 11195 – 11200.

[4] Hinkel, J., et al., 2021, Uncertainty and Bias in Global to Regional Scale Assessments of Current and Future Coastal Flood Risk, Earth’s Future, vol. 9, no. 7, e2020EF001882.

Distribuie acest articol

139 COMENTARII

  1. Am fost si sunt la curent cu toate conferintele COP din 2010 in coace. Toate declaratiile de final si tot ceea ce si au propus au caracter utopic. Pana la urma interesele economice vor fi mereu deasupra celor de mediu. Rivalitatea economica si comerciala dintre marile puteri de oe glob vor face ca aceste cerinte de mediu sa fie ignorate, ori prea putin aplicate. Doar in momentul in care cei din G20 isi dau mana sa renunte la rivalitati si sa coopereze economic si alaturi de protectia mediului atunci vom avea rezultate pozitive. Pana stunci ne amagim singuri!

    • Agora: „Pana stunci ne amagim singuri!”

      Nu aduce anul ce aduce ceasul.

      S-ar mira cineva daca ar fi scos din palarie in zilele urmatoare un Dr. Anthony Climate-Change Fauci avindu-l in spate, la declararea oficiala a pandemiei climatice (vor trebui sa inventeze un cuvint nou pentru asta), pe cel mai puternic (si mai lucid) om al planetei, inenarabilul Joseph Robinette Biden Jr.?

      Dupa asta, evenimentele se vor succeda cu repejune si in cascada, dupa un scenariu deja validat de practica revol’tionara si de mare succes la public, pe traseul Canada, Australia, NZ, UE, Rusia etc., fiecare tara sau tarisoara iesind la televizor cu țareviciul ei climatic. La noi, probabil ca va fi reutilizat Arafat, fiindca bastinasii sint inca marcati de evenimentul din 25 decembrie 1989 si asta ii inhiba atunci cind li se ofera anumite posturi si functii in stat cu un potential de risc prea mare. Sau s-ar putea gasi vreun tinerel progresist din USR, ca astia nu prea au facut scoala, iar de istorie habar nu au.

      Excluzind, si de data asta, țara ultimului dictator din Europa, Belarus, apoi Brazilia, India, Africa si o mare parte din Asia, plus poporul Amish (care nu se uita la televizoare si nu citeste presa), se va proceda la lockdown-uri de 2 saptamini, nu mai mult, ca sa se aplatizeze curba schimbarilor climatice si sa scada presiunea pe spitale si pe generatoarele eoliene. Dupe care se va analiza si se va decide care sint pasii urmatori. Un pasaport verde-climatic nu ar fi lipsit de interes.

      Pe scurt, daca va exista vointa politico-politieneasca necesara, schimbarile climatice ar putea fi tinute in friu si de o copila ca Greta.

      Exista si circotasi, si defetisti, si negationisti, dar jurnalistii responsabili + facebook + youtube & twitter vor avea grija de astfel de specimene. Un singur exemplu de negationist al stiintei (probabil ca tipul e vreun extremist de dreapta):

      Vicepremierul australian Barnaby Joyce a declarat că fermierii australieni vor trebui să „pună mâna pe o pușcă” și să-și împuște vitele pentru a reduce emisiile de metan dacă planul guvernamental „Net Zero” nu va prevedea o excludere a animalelor.

      Joyce a declarat reporterilor că angajamentul susținut de SUA și Europa de a reduce cu 30% emisiile de metan până în 2030 – care ar urma să fie lansat la viitoarea conferință privind clima COP26 – va fi un „dezastru” pentru industria cărnii de vită, a produselor lactate și a îngrășămintelor din Australia.

      Barnaby Joyce: „Singurul mod în care puteți obține o reducere de 30% până în 2030 a emisiilor de metan față de nivelurile din 2020 ar fi să luați o pușcă, să ieșiți și să începeți să vă împușcați vitele, pentru că, altfel, pur și simplu nu este posibil.”

  2. Conferințele astea încep să semene din ce în ce mai mult cu adunările de la moaștele sfintei cuvioase Parascheva. Toți jelesc, pupă moaștele, mai dau o tură de biserică în patru labe, după care își freacă portofelul de raclă că de fapt aia e ideea, după care o șterg acasă și își văd de treabă, adică șpriț, gagici, ceva combinații ca să iasă banu’, mai dăm o țeapă, etc. Sîntem buni creștini, am pupat racla și ne-am făcut cruce, noi să fim sănătoși, să ne ajute preasfînta să curgă banu’ și la noi în buzunare și să muară în pușcărie dujmanii mei! Atîta vreme cît merge fabrica de bani bazată pe prosteala cu energia verde, codoiu’ care ne omoară și banchiza care se topește și îți bagă oceanul în scara blocului, de ce să ne oprim din organizat conferințe, acorduri, concerte, campanii de presă și alte show-uri d-astea tematice? Credința trebuie întreținută și lumea trebuie să-și pună cenușă-n cap, că altfel vine Greta și ne ceartă că îi distrugem viitorul și generația ei s-ar putea să fie nevoită meargă la muncă în loc să stea pe feisbuc și să creeze ”content” și ”awareness” ca să salveze planeta.

  3. Nu ma pot impiedica sa observ o coincidenta, simultaneitatea conferintei cu scumpirea masiva a energiei.
    Avind in vedere caracterul meu de conspirationist, as zice ca e de bine, mujicii vor vedea la conferinta ce asteroid vine si vor inghiti pe nemestecate scumpirea, chiar si-o vor dori. Pariez ca nu va iesi nimeni deschid fereastra-ncet si strig, in casa-i frig, afara-i frig, partid iubit, mi-e frig.
    Ce as vrea eu sa stiu e, unde se duc banii astia proveniti din scumpiri!?

  4. Un articol cu o logica foarte clara. Felicitari!

    Printre energiile ‘verzi’ se vorbeste tot mai mult despre amprenta redusa a CO2 implicata in producerea acestora. Pare destul de costisitor sa produci energie verde. In curcubeul energiilor se discuta de Green Hydrogen, evident obtinut prin utilizarea energiei verzi cum ar fi cea produsa de turbinele eoliene sau panourile solare (chipurile cu amprenta redusa de CO2). Evident se discuta si de Blue Hydrogen, Turqoise Hydrogen, etc care sunt deasemenea luate in calcul dar pe scara curcubeului au o amprenta mai mare de CO2. Hidrogenul trebuie produs, stocat si utilizat apoi ca sursa de energie. Costul procesului de producere si stocare va deveni mai clar in timp. Mai clara va fi si sustenabilitatea acestei surse de energie ca inlocuitor spre exemplu pentru combustibilii fosili caci intr-o zi acestia se vor termina deci tranzitia este necesara in procesul adaptarii. Mai putem avea petrol pentru 50-200 ani sau doar 20-30 ca in estimarile devenite la moda in ultimii 50 ani. Gazul pe care il utilizam acum poate tine ceva mai mult. Cand se termina combustibilii fosili vor avea de castig tot cei care controleaza celelalte surse de energie. Investitiile lor in dezvoltarea altor surse de producere a energiei costa deci se lucreaza si la convingerile cu care trebuie sa le accepti.

    Marii jucatori din piata de energie joaca dupa regulile impuse de conducatori. Noi platim certificate verzi in factura de energie electrica pentru scopurile oamenilor politici. Aceste certificate ar trebui atribuite direct producatorilor de energie si ulterior costul transferat consumatorului. Intr-un viitor sper eu cat mai indepartat se pare ca vom plati certificate verzi pentru producerea inclusiv a Hidrogenului care va fi atat de scump alaturi de echipamentele care il vor folosi incat omul sarac va fi stors si mai mult de bani pentru beneficiile celor bogati in numele stoparii incalzirii globale. Prin certificatele verzi si cele de CO2 se incearca transferul responsabilitatii catre individ cu scopul de a acoperi deciziile politice. Ca intotdeauna avem parte de de o forma de control in producerea de energie din diferite surse pentru nevoi de baza dar si in numele diversitatii, a comenzilor rapide sosite acasa prin Amazon, a ambitiilor calatoriilor spatiale sau a partiilor de schi artificiale construite in Dubai.

    Din cate inteleg vom simti aceasta amprenta redusa a CO2 in producerea de energii verzi mai degraba la buzunar. Amprenta ridicata de CO2 va fi tot in aerul din jurul nostru, predominant in cel din China si India. Foarte interesanta momeala asta a certificatelor verzi care sustin economiile sa isi intoxice populatiile. Reamintesc situatia Libanului pe care o stie toata planeta. Subliniez si situatia dintr-o alta tara, Nigeria in care spre exemplu intr-o zi sunt atat de multe intreruperi de curent electric din reteaua nationala incat foarte multi folosesc generatoare pe motorina si mai nou incearca sa isi instaleze panouri solare. Pur si simplu nu se poate asigura suficienta energie si in mod constant. Oamenii platesc diferite abonamente in functie de cate ore din zi vor sa aiba electricitate dar rareori primesc si acele 20 sau 5 ore. Cei cu bani platesc abonamente de 24 ore dar tot 2 ore au electricitate. Concluzia este ca exista piata de desfacere in tari in care nevoia de independenta este data de coruptie si lipsa investitiilor in reteaua nationala precum si in tari care nu isi mai pot asigura sursa de energie precum Liban care vor fi fortate sa accepte si amprenta verde pentru a fi ‘ajutate’ de urgenta cu energie.

    • Mai clara va fi si sustenabilitatea acestei surse de energie ca inlocuitor spre exemplu pentru combustibilii fosili caci intr-o zi acestia se vor termina deci tranzitia este necesara in procesul adaptarii.
      Nu trebuie uitat ca omenirea are la dispozitie energie atomica, nu stiu cit si nu stiu cind se va epuiza si aceasta, dar ar trebui sa ramina un factor cheie in orice predictie de viitor. Nu mai departe bilbitii de francezi, doar 8% din energia electrica se produce din fosile (anul 2019), 70% din atom. Sigur ca nici asta nu e curata la Ana Cosinzeana, dar s-ar putea incerca sa se mai curete deseurile.
      Pin-la urma asta-i problema de baza, in ce directie arunci banii?

      • Bineinteles ca nu este o problema de baza. Este o problema cum irosesti timpul si resursele pentru a asigura baza. Subiectul banilor este destul de delicat.

        De exemplu cati ar fi de acord sa dezvolti mineritul care ar asigura resursele de combustibil radioactiv. Amplasezi centrale atomice in zone sigure dar exploatezi uraniu din zonele sarace caci nu vrei sa lasi la indemana teroristilor jucariile radioactive. Sau vom avea parte de situatii in care omenirea isi plaseaza singura pandemii in lipsa schimbului liber de jucarii radioactive. Asa cum bine subliniati, sunt sanse mari ca energia atomica sa devina predominanta in 100-poate 200 ani alaturi de hidrogenul obtinut in mod evident tot folosind sursa de energia primara atomica. Dezvoltarea mineritului pentru elementele chimice necesare bateriilor electrice este discutata intens. Parca vad ziua cand sute de milioane de masini electrice vor necesita baterii noi. Se va sublinia oare atunci ca industria mineritului functioneaza pe verde! Este nevoie si de o sursa de energie precum hidrogenul. Doar asa echilibrezi situatia. Dar daca obtinerea hidrogenului va fi mai costisitoare decat a bateriilor electrice ne vom cumpara cu totii cate un tarnacop sa facem minerit. Tocmai de asta zic ca mai este nevoie de timp pentru a avea o imagine mai clara despre cat de sustenabila este o sursa de energie. Dar de la predictii si estimari pana la realitate si date concrete, istoria ultimilor 120-130 ani ne arata ca evolutia in crestere a populatiei a dat mereu calculele peste cap. Poate vom apuca sa vedem cum se fac calculele. Posibil ca si banii asa cum ii stim noi astazi sa devina mai „verzi”.

      • Energia nucleara nu este fezabila la scara mare, mai jos cateva aspecte:
        1) Daca trecem toti pe energie nuke (50% din mix de ex.) incepe o lupta acerba /pe viata si pe moarte pentru resursa combustibilului -yellow cake,
        2) Costurile de productie a energiei atomice sunt mari, investitia se amortizeaza in 25-30 ani. Daca mai puneti si schimbatoare de caldura din firbra de sticla, foarte probabil ca investitia nu se mai amortizeaza (niciodata).
        3) Centralele atomice reprezinta un pericol imens la securitatea civilizatiei (vezi proliferarea armelor de distrugere in masa, Coreea de Nord, Iran, atacul cibernetic la centrala din Busher, etc),
        4) Problema deseurilor nu este rezovlata. Daca trecem toti pe energie nucleara (50% din mix) in cateva decenii ne trezim cu munti de deseuri radioactive.

        P.S. CEO-ul companiei RWE a afirmat recent ca sistemul energetic german poate exita carbunele inainte de 2036 (pe parcursul urmatorilor 10 ani chiar). Aversiunea fata de modelul german (70%-80% regenerabilele, baterii in combinatie cu 30% CET-uri flexibile pe gaz si hidrogen) este inexplicabila.

        • FloriX (XYZ) ori nu pricepi nimic, ori incerci sa manipulezi:
          1. https://www.wiwo.de/unternehmen/energie/versorgungssicherheit-warum-energieriese-rwe-den-ausbau-der-gaskraft-in-deutschland-fordert/27688336.html
          „Wir unterschätzen noch, wie viele neue Gaskraftwerke wir in Deutschland brauchen“, sagte der RWE-Vorstandsvorsitzende

          Daca ai stii sa citesti ai vedea ca sefu RWE spune ca sunt necesare multe termocentrale pe gaz pt a suplini pierderile cu carbuni si atomica. Spune chiar, f clar, ca se subestimeaza numarul de instalatii necesare.

          Wir brauchen in Deutschland ungefähr 20 bis 30 Gigawatt neue Gaskraftwerke.“

        • Aversiunea fata de modelul german, (70%-80% regenerabilele, baterii in combinatie cu 30% CET-uri flexibile pe gaz si hidrogen)
          Eu gindesc cu mintea mea. Sunt sigur ca modelul german nu poate functiona, ce se-ntimpla cind nu e soare si nu bate vintul? Nu exista nici un studiu serios care sa demonstreze viabilitatea filozofiei energetice germane si nici o tara din lume nu incearca sa o urmeze.

          Ii cunosc destul de bine pe nemti. Ei cind se apuca de o treaba o duc pina la cap, fie ca e ceva bun, cum sunt auto, fie ca e o catastrofa, cum a fost ww2, si cum va fi acum Energiewende. Sunt maestri in organizare, de exemplu lagarele de exterminare au fost perfect organizate. Asa si acum, se vor sinucide industrial, extrem de organizat. Nemtii nu-si pun intrebari daca e bine sau nu, nu, ei respecta ordinele.

          • Imi aduc aminte ca in urma cu doi, trei ani, erati foarte sceptic in privinta autonomiei vehiculelor electrice (intre timp, sper ca inginerii din domeniu au reusit sa va convinga). Astazi, echipele multidisciplinare de ingineri si specialisti (Fraunhofer, Siemens, Thyssen-Krupp, companiile mari de utilitati, Bundesnetzagentur, etc) sunt convinse ca scalarea productiei sistemelor de stocare, baterii, hidrogen-verde, etc, este posibilia si fezabila- din ambele puncte de vedere: tehnic si economic. Apropo, echipele specialistilor in domeniu din alte tari (in frunte cu specialisti din SUA, Canada, UK, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Austria, Danemarca, Tarile Scandinave, Australia, Arabia Saudita, China si alti membri G20) au ajuns la aceasi concluzie.

            Daca aveti insa alternative viabile la desindustrializarea-taratoare puteti sa le promovati – un lucru insa, este cert: investitiile in sectorul defence, rachete hipersonice, flote invizibile (marititime, aeriene si spatiale) drone inteligente, etc, inarmarea pana in dinti, nuke la tot coltul si pregatirea pentru lupta finala in controlul resurselor energetice (petrol, gaze, yellow cake) nu se incadreaza in aceasta categorie. Iata ca Franta si SUA au ajuns sa se ciondaneasca pe piata globala a submarinelor nucleare (cap avem minte nu ne mai trebuie)! 2%-3% din PIB pentru aparare nu promite un viitor rozaliu.

            https://www.gfanzero.com/

            • Am ramas si azi sceptic cind e vorba de masini electrice. Dar nu scepticismulmeu e problema, ci faptul ca statul trage bani dinimpozite pt a-i da celor care se dau cu electricele. Altfel fiecare face ce vrea cu banii lui.
              Inginerii de care vorbesti cistiga o piine, fac ce li se cere, sunt insa extrem de daparte de o solutie viabila.
              P:S Europa nu a mai inventat nimic deosebit de peste 30 de ani si nu sunt sanse sa o faca atita timp cit se va supune unor „personalitati” gen Ursula.

            • @neamtu tiganu
              Coerenta politicilor bugetare este un topic mult prea vast si prea complex pentru a-l dezbate aici (in cateva cuvinte, fiecare exporta cam ceea ce stimuleaza /prin subventii). In fine, cert este ca aici in UE trebuie sa intreprindem ceva, nu putem trai la nesfarsit numai din turism si din subventionarea masiva a exporturilor de lapte praf, cereale si carne de porc. Ne paste desintustrializarea, iar criza energetica actuala evidentiaza incaodata ca sectorul energetic trebuie oricum transformat.

              In opinea mea, avem doua optiuni:
              1) Accelerarea transformarii energetice si digitale (infrastructura inteligenta pe hidrogen, exporturi de componente inteligente, smart grids, turbine pe hidrogen, turbine eoliene, invertoare inteligente, baterii, vehicule electrice, etc), sau
              2) Umplem si noi porturile cu submarine nucleare, portavioane, construim flote aeriene invizibile, nave smechere de lupta, rachete hipersonice, etc, si vedem apoi ce facem cu ele. De exportat va fi cam greu (nu ne lasa americanii;).

            • @xyz Foarte frumos ce enuntati dumneavoastra, dar ar fi mai interesant sa ne oferiti si cateva cifre. Pana la urma, dincolo de cuvintele frumoase toate politicile se impotmolesc cand vine vorba despre bani. Spre exemplu, de cate baterii de tip Megapack Tesla ar avea nevoie Germania (nu va pun sa calculati pt toata UE ca este mai complicat) pentru a avea un sistem energetic stabil si cat ar costa toata afacerea? Cat va costa ”infrastructura inteligenta pe hidrogen” doar la nivelul Germaniei si in cat timp se va realiza aceasta infrastructura? Care va fi pretul de productie al hidrogenului verde?
              O analiza a PWC arata ca doar pentru un upgrade al retelei electrice in UE (ceea ce tehnologic ar fi simplu pt ca spre deosebire de ”infrastructura inteligenta de hidrogen” stim exact cum sa o facem) ar fi nevoie de 2 trilioane dolari. Toate tarile UE au iesit din criza Covid cu datorii uriase, asa ca stau si ma intreb de unde o sa scoatem toti banii astia pentru proiectele despre care vorbiti atat de frumos?
              https://blog.pwc.ro/2021/07/01/europa-are-nevoie-de-investitii-de-peste-2-trilioane-dolari-in-reteaua-de-electricitate-pana-in-2050-pentru-a-sustine-tranzitia-energetica/

              Intre timp, ca o constatare trista, se pare ca ritmul ”tranzitiei” in UE va depinde direct de bunavointa domnului Putin. De la o relatie comerciala normala, Germania a impins dependenta UE de gazul rusesc pana la o relatie de subordonare fata de Rusia. De acum incolo, in fiecare iarna tarile UE se vor uita cu frica catre Moscova (mai putin Germania si Austria, desigur, care au o relatie speciala). Inflatia energetica din UE (o consecinta directa a gandirii nestrategice a Germaniei si a pretului urias al certificatelor CO2) vor duce la instabilitate sociala, la miscari politice de tip nationalist-populist si vor pune sub semnul intrebarii toata tranzitia energetica la care dumneavoastra visati atat de frumos.

            • @alehin
              Suma de €2 trilioane (pana in 2040) calculata pentru investitii in infrastructura electrica, la care mai adaugam €8 trilioane investitii in infrastructura inteligenta pe hidrogen, regenerabile etc, ar insemna circa €500 miliarde pe an. Chiar daca ponderea subventiilor ar fi 30% sa zicem (de obicei subventiile sunt sub 1/3), la nivel UE, ar insemna €150 mlrd pe an. Comparativ cu alte cheltuieli (vezi bugetul multianual al UE, subventiile agriculturii, bugetele militare, etc) aceasta suma nu este chiar asa de mare. Asa cum spune si studiul PwC, numai pe perioada anului companiile din sectorul privat au alocat suma de 290 mlrd pentru tranzitie energetica. De asemenea, companiile europene de de petrol si gaze, utilitati si industria chimica au inceput formarea sistemelor energetice integrate (mai jos doar cateva exemple din Germania).

              https://www.spglobal.com/platts/en/market-insights/latest-news/electric-power/012221-vattenfall-shell-mhi-plan-100-mw-green-hydrogen-plant-at-hamburg

              https://press.siemens-energy.com/global/en/pressrelease/hyflexpower-worlds-first-integrated-power-x-power-hydrogen-gas-turbine-demonstrator

              https://www.rwe.com/en/our-portfolio/innovation-and-technology/project-proposals/offshore-to-x

              Referitor la dependenta energetica a UE, aceasta va scade pe parcursul urmatoarelor doua, trei decenii – treptat, de la an, la an – in functie de viteza /durata tranzitiei.

              PS. pe marginea PNRR de exemplu, UE a alocat sectorului energetic romanesc suma de €10 miliarde. Cu aceste fonduri, sectorul energetic romanesc ar putea atrage investitii aditionale din partea sectorului privat, in valoare de cel putin 20 miliarde. In concluzie, pe durata urmatorilor 5 ani, investitiile in sector ar putea insuma €30 mlrd, respectiv €6 miliarde /an, fara ca statul sa faca mari datorii. Din cate se pare insa, in Romania (precum si in alte tari membre din estul UE) lipseste vointa politica, reformele necesare in favoarea atragerii capitalului privat sunt ignorate, etc. Chiar mai mult, elitele grupate in jurul monopolului energetic de stat fac geopolitca, ameninta cu nationalisme, cu al 3-lea razboi mondial (vezi guvernul polonez), samd.

          • Amice – Mi-a placut idea Dv. Ca „nemtii cand se apuca de treaba … o duc pana la capat” Sa ne aducem aminte ca „s-au apucat de „treaba” de vreo doua „Razboaie Mondiale” Si in ambele au „dus-o pana la capat” !!! Numai ca era CAPATUL GRESIT . Ba in Romania a circulat si o … zicere : Tot inaine ca neamtzu’ ! Germanii au fost un popor care a dat multi oameni de calitate ! A FOST ! In ultima suta de ani a dat si mai multe rebuturi umane si Germania a juns „Cur va Europei” ! Asa ca -personal – nu mai am de mult o deosebita stima pentru Germania si germani – mai ales dupa ce am avut ocazia sa lucrez – prin 1990 – 91 – la o filiala a firmei Satzgitter – si am fost uluit de nivelul tehnic scazut al inginerilor germani !! Referitor la programul energetic al nemtilor – regret dar este o sau o utopie tehnica sau o mare PUNGASIE – urmarind 1/ mentinerea arderii carbunilor cat mai multi ani 2/ obtinerea – alaturi de rusi – a monopolului gazelor naturale in Europa si – in consecinta – uriase castiguri banesti , dar si „incalecarea ” Europei !

  5. Domnule profesor, deci nu va trebui sa mergeti pe Bedford Avenue cu barca? Nici nu se incalzeste atit de tare oceanul incit sa trebuiasca sa va feriti de aligatori pe B.C. Athletic Field? :)
    Lasind gluma la o parte zau, discutia a migrat din domeniul stiintific – locul unde trebuie continuata – spre sociologie, politologie si alte indeletniciri de felul asta si este purtata indeosebi de persoane de o ignoranta stiintifica fie iritanta, fie induiosatoare, de incepe sa semene cu imposibilul dialog intre ultrareligiosi si atei. (Cu o mica observatie, deseori religiosii nu cunosc ce spun cartile dupa care li se livreaza credinta in schimb nu au dubii, doar certitudini betonate, dubiile parind a ne fi rezervate astora care incercam sa intelegem natura. Care cu crucea lui).
    Si colac peste pupaza, peste Cop asta nou pluteste spectrul unei ditai crize a energiei unde din nou vom asculta litanii wind&solar, energia mareelor (mult succes sa aprindeti un bec din asa ceva), ba mai nou zic unii ca se gindesc sa produca energie din Golfstream! (Aha, jucati-va cu asa ceva, copii, luati energie de-acolo, poate-ajungeti sa faceti Scandinavia, Irlanda si Nordul Angliei + Olanda si Belgia nelocuibile.
    Pe scurt si fara fonfleuri economice criza energetica inseamna saracire, in primul rind a celor saraci. E valabil peste tot in lume dintotdeauna. Pe partea asta de lume Putin cred ca nu-si poate crede ochilor, asa bafta chioara cu timpeniile Europei lu’ Madam Leustenia von Karamidan Refraktaiben n-avea cum sa aiba nici in vise.
    In US, stirea e de aseara (ora Romaniei), toata productia de carbuni a US pentru 2022 a fost deja contractata si inteleg ca in citeva orase americane pretul galonului de benzina a crescut. Din cite stiu americanii sint extrem de sensibili la asa ceva.
    Si pentru ce toate astea? Pentru un biet gaz si niste chicken little aflati in posturi care le depasesc complet capacitatile intelectuale?

    • Pretul galonului (american) de benzina A CRESCUT in toate orasele USA ! Productia de carbune in USA – 2021 a crescu in special pentru EXPORT – Importator : CHINA !!

  6. cred ca am lipsit de la cateva lectii, incat am ramas in continuare cu niste nedumeriri apocaliptice, poate ma ajuta cineva:
    – daca am un lighean pe jumatate plin cu gheata care se topeste, cu cat creste nivelul apei in lighean ?
    – daca am un lighean plin cu apa fierbinte de la care aerul se incalzeste cu cateva grade, cu cat creste temperatura apei in lighean si cu cat creste nivelul apei in lighean ?

  7. În 1995, când a avut loc COP1, temperatura media globală a fost cu 0,42°C mai ridicată decât linia de bază 1951-80.

    În 2020, când avut loc COP25, temperatura media globală a fost cu 0.98°C mai ridicată decât media ultimilor 141 ani.
    Prin urmare, în ultimul sfert de secol, temperatura media globală a crescut cu aprox. 0,5°C.

    În perioada 1995 (COP1) – 2020 (COP25), concentrația de CO2 a crescut cu 51 ppm (0,0051%), vezi Fig. 1 din articol.

    În ciuda faptului că această creștere de 0,0051% a CO2 din atmosferă a fost însoțită de o mare creștere a bunăstării oamenilor și în ciuda faptului că avut loc o masivă înverzire a ariilor vegetale ale planetei datorită abundenței de CO2, guvernele și alți oficiali adunați în cadrul COP26 par să fi ajuns la concluzia că alte 0,5°C vor fi asteroidul care va produce a șasea extincție a vieții pe Terra.

    • – citind cifrele indicate, cineva le-ar putea vedea altfel: 0,5 gr.C crestere de temperatura in 25 de ani, nu e mult ?…mai ales ca chestiile astea de mediu, in general au evolutii exponentiale nu liniare…(sunt cumulative, in conditiile in care factorii poluatori cresc, nu scad)
      – a stat careva dintre comentatorii de aici, pe linga un cazan pe carbune care arde 40 vagoane/ora carbune (SUBLINIEZ: PATRUZECI DE VAGOANE PE ORA !) si sa se uite la cos !?…sau electrofiltre ?!…sau inst de desulfurare ?…va recomand o vizita la Turceni sau Rovinari „pentru documentare” si „good feeling”
      – si instalatii ca aste, sunt cu zecile de mii in toata lumea !…si se mai si inmultesc
      ….dar nuuu, nuuuu, nu e nici o influenta asupra mediului…sunt numai vorbe fara noima si fara nici o demonstratie stiintifica…lumea e rea…
      – e ca si cum stai in garaj cu usile inchise si motorul pornit…daca garajul e mare, e bine, mai ai timp, daca nu…nu..

    • Felicitari Dmn. Profesor Crâganu pentru articol(e).
      Puteti va rog sa ne dati cateva informatii, motive, de ce o agentie respectabila cum e NASA, sustine ideea ca incalzirea sau schimbarea climei se datoreaza emisiilor greenhouse ?
      https://climate.nasa.gov/causes/

      Multumesc si numai bine, Daniel

      • Mulțumesc și eu pentru felicitări.

        Întrebarea dv. este pur retorică pentru că îi cunoașteți deja răspunsul – faptul că o puneți este doar o simplă încercare de a băga bățul prin gard.

        Aș putea să întreb și, la fel de retoric, pe cei de la NASA sau din alte organizații:

        Cunoașteți o singură sursă de energie „verde” care să fie mai ieftină, mai sigură, fără intermitențe, mai abundentă, mai larg răspândită, mai scalabilă decât toate energiile fosile?

        Dacă da, problema încălzirii globale ar fi rezolvată imedidiat.

        Dacă nu, mai băgăm și noi câte un bețișor prin gard…

        • Nu, nu cunosc raspunsul. Pot banui ceva, însă nu îmi vine să cred că se poate la nivelul acesta o asemenea manipulare.

          Problema e ca, din putinii oameni care vor sa se informeze, multi se duc la situri usor accesibile, gen nasa si isi iau informatia. Citind ce scrie acolo, accepta foarte usor masurile verzi (nu mai zic ce se aude la radio) si atunci nu ma mai mira ca ,de ex in Germania, in landul in care fara industria auto (BW), lumea ar duce-o greu, voteaza cu verzii, accepta de ex. un pret exorbitant la curent , preturi la benzina f mari si mai cresc, trecerea la 100% la masini electrice, iar masinile electrice sunt cu 25% mai scumpe (cu tot cu bonus de la stat) . Am discutii cu colegii de la lucru, care ar accepta fara probleme toate cele de mai sus, plus sa stea 3, 4 ore pe drum (la un drum de vacanta lung) sa isi incarce bateria de la super masina electrica, si asta numa sa salveze pamantul.

          De aia am intrebat, pt ca la o asemenea discutie imi arunca (de ex.) situ NASA in fata si sunt automat climate querdenker, pana si NASA minte si e manipulata ?

  8. Traiesc in SUA.Pretul galonului de benzina(idem Diesel) a crescut nu in cateva orase, ci absolut in toata America,pe alocuri atingand niveluri-record . Cresterea pretului nu dateaza de cateva zile sau saptamani,ci practic de la inceputul domniei lui Biden,progresiv. Deci nu e pe durata scurta de timp. E urmarea unei politici deliberate, sa-i zicem „verzi”…

  9. … dar mă zgârie rău la urechea românească atunci când ”media”, pluralul cuvântului ”medius” din latină, …

    • Ca să vă protejați „urechea românească” vă sugerez să consultați de urgență un dicționar de latină sau un manual de gramatică a limbii latine.

      Medius” este un adjectiv, care are forma de plural „medii” și nu are legătură cu mass media.

      Media (din construcția mass media) este plural substantivului de genul neutru „medium”.

      Pe același criteriu gramatical, substantivul datum face la plural data. Faptul că în engleză data se folosește cu verbul la singular (data is gathered) trădează o folosire precară a limbii latine.

  10. Eu cred ca este o eroarea strategica a celor ce incearca sa gaseasca explicatii rationale pentru teorii sustinute politic si care se schimba cu rapiditate. O armata de nebuni arunca pietre si palarii in lac, facand o larma asurzitoare, si este clar ca este imposibil pentru oamenii sanatosi la cap sa incerce sa le scoata.

    Efectele acestor actiuni aparent fara sens sunt politice – armata de nebuni zgomotosi acapareaza o putere politica tot mai mare, pana la nivelul la care *orice* ajunge sa poata fi numit „cauza a man-made climate change”. Apoi, tot politic, lumea este impartita in „victime ale man-made climate change” si „ceilalti”.
    Observam pe de alta parte o tendinta de a crea bugete pentru institutii globale/globaliste precum cea a certificatelor de poluare care sunt acum o taxa pe orice si care confera o putere enorma unor oligarhi invizibili pe care nu-i voteaza nimeni. Asadar aceasta aparenta nebunie pare a fi mai degraba un plan bine pus la punct de acaparare de putere, o putere careia cu greu i se pot opune chiar tari precum China sau Rusia.

    • Stiti, nu e chiar in regula ca am ajuns sa privim la tari cu sisteme de care unii, noi, speram ca am scapat si sa vedem ca in privinta energiei isi vad de treburile, nevoile si interesele lor. La noi insa nu, niste functionari, Madam T, Timmermans, C. Michel si inca citiva traseaza politici energetice gresite, bazate pe nimic altceva decit pe niste iluzii calpe si asta trage toata Europa in spate.
      In mod normal o tara care traieste din vinzari de materii prime, Rusia, ar trebui sa aiba un cu totul alt profil la masa negocierilor cu EU, undeva la coltul mesei. Realitatea insa arata ca EU e aproape neputincioasa si ca face si va face ce doreste furnizorul rus de materii prime. Asta e un scandal in sine, ce-ar fi fost ca India sa puna conditii Marii Britanii? Sau ca Turcia sa indrazneasca sa refuze livrarile de Bor catre siderurgia germana sau suedeza? Nu s-ar fi tavalit pe jos de ris toate celelalte mari puteri? S-ar fi ris cu lacrimi in No 10 Downing Street. Or nu asta e situatia EU azi in fata lui Putin? Ca asa pare dincolo de sofisticareli analitic-politologice.
      China? Astia-si vad de ale lor pe termen lung, ca ne place au ba. Eu sint pe piata aia de 20 de ani, la inceput se rugau de noi, azi situatia e alta, au lucrat cu sirg la ea cumparind halci intregi din Africa cea bogata in substante minerale utile. Am simtit-o pe propria-mi piele dar am zis ca gresesc eu pe undeva. Asta pina cind s-a intimplat ceva de neimaginat: in fiecare toamna reprezentantii citorva mari companii miniere cu activitate globala – fara astea n-ati avea nici cai ferate, nici tacimuri din inox, nici autovehicule si nici marfa la hipermarket ca transcontainerele sint facute din otel – merg in China sa negocieze pretul minereurilor de fier pentru urmatorul an. Acest pret devine apoi referinta mondiala, cu putine exceptii si pe baza lui se va negocia apoi in toata lumea, doar US fac inca partial exceptie. Asa se fac lucrurile astea in lumea de azi. Ei bine, China a avut insolenta sa aresteze sub un pretext straveziu, spionaj, negociatorii respectivelor companii! Nu s-a intimplat vreodata asa ceva, asta e o nefacuta – las la o parte ca daca o astfel de companie are probleme de genul asta se suna pe firul scurt din Biroul Oval, atit sint de importante pentru mersul lumii. Dupa citeva zile negociatorii au fost eliberati si negocierile incheiate dar intimplarea a ramas in mintile multora: China tocmai anuntase ca a ajuns sa aiba un cuvint de spus in fata oricui, si si-l va spune, in fata US in primul rind. Ca nu mi se pare ca ar mai avea mare lucru de discutat cu UE in afara unor perfide volute diplomatice. Si nu cred c-o sa ne placa.
      Tare mult m-as bucura ca doar sa mi se para dar na, eu nu sint analist politic sau asa, eu imi vad de stiinta pietrelor mele. Ca din ele sint facute si masina, si frigiderul, si paharele, si computerul si caldura din casa.

      • Corectie, borul este esential nu in siderurgie ci in fabricarea sticlei. Exista opinii puternic argumentate care pun despaduririle masive din Europa Evului Mediu pe seama arderii in cuptoare necesara obtinerii temperaturilor necesare fabricarii sticlei pentru ferestre. Asta pina cind lemnul din cuptoare a fost inlocuit de carbuni. Si iata ca se poate argumenta cu temei ca parte dintre padurile europene au fost „salvate” de carbuni! Ptiu, drace!

    • @RazvanM
      Criza energetica actuala evidenteaza incaodata necesitatea modernizarii sistemului energetic. In acest sens, anul curent ar putea fi cel care marcheaza schimbarea catre o crestere incluziva si sustenabila, tranzitia energetica, digitalizarea si inovatia fiind motorul redresarii economice. Alternativ (daca rusii si chinezii tot au construit rachete hipersonice, noi flote maritime invizibile si alte minuni) putem pune sectorul defence ca motor al redresarii economice. Majoram toti bugetul apararii la 3%-4% din PIB si problema este rezolvata, nu? https://www.youtube.com/watch?v=FpMj2PSAQZw&list=RDCMUCen0ko30XIeN5IARS3E_Znw&start_radio=1&rv=FpMj2PSAQZw&t=360

  11. Oamenii se vor adapta la schimbari in limita posibilitatilor.
    Totusi ce se mai aude despre reactorul de fuziune, ca acolo e speranta ?

  12. Daca este adevarata aceasta incalzire globala, inseamna ca intr-un viitor apropiat in Romania va fi cald ca in Bulgaria, in Bulgaria ca in Grecia s.a.m.d., iar intr-un viitor mai indepartat in Romania va fi cald ca in Grecia, in Grecia ca in Egipt (tari in care merg cu mare placere si care ne asigura si o buna parte din importurile alimentare). In alte ere geologice, cand era foarte cald si mult dioxid de carbon, plantele cresteau luxuriant, animalele erau gigantice, deci toata biosfera planetei prospera. Cine are interesul sa ne sperie cu aceasta incalzire globala care intre timp a devenit doar „schimbari climatice”?

    • Mai invata nitica geografie (presupun ca inca n-ai ajuns la liceu) – care „toata biosfera”? Ca, atunci cand la noi o sa fie cald ca in Grecia, in Grecia o sa fie deshert!

      • Previziunile pot fi facute cu baza stiintifica experimentala, observational sau numai logic, dar in niciun caz prin rabufniri hormonale…

  13. Ipocrizia elitelor

    Impresionanta caravană de 85 de mașini a lui Biden, înainte de summitul climatic, produce stupefacție.

    VIDEO: Sosirea lui Biden la Vatican. Cortegiul său de mașini este lunnnnng.

    https://twitter.com/chicoharlan/status/1454025249889079296

    Contribuția lui Biden la combaterea schimbărilor climatice:
    – Paradă de 85 de mașini la Roma
    – Propria sa mașină de 244 de cai putere, „Bestia”
    – Fiecare mașină generează de 10 ori mai mult decât cantitatea normală de CO2
    – Călătorie dus-întors de 10.000 de mile cu Air Force One
    – 2,2 milioane de kilograme de carbon în total

    Very green! Let’s Go, Brandon!!!

    #climate leading by example. Saving the planet one motorcade at a time.

    Tot despre elite și marea lor grijă față de om vorbeste si Christine Anderson intr-un scurt, dar memorabil, discurs cu ocazia celei de-a doua conferințe de presă organizate de un grup de 4 membri ai Parlamentului european din diferite partide politice (Christine Anderson (Germania), Francesca Donato (Italia), Ivan Vilibor Sinčić (Croația) și Cristian Terheș (România)), joi 28 octombrie 2021, care se opun vaccinării obligatorii și Green Pass-ului:

    https://twitter.com/SikhForTruth/status/1454093966715019282

    Pentru cei care doresc să citească transcriptul intervenției: îl găsiți pe zerohedge în articolul cu titlul „Watch: MEPs Protest „Oppressive” Vaccine Passports, Question Why „Political Elites Push This Agenda This Hard””.

    Merită urmarită întreaga înregistrare: (youtube: MEPs press conference on the abusive use of Green Certificate – European Parliament). Ca, de altfel, și cea a precedentei conferințe de presă (youtube: MEPs Supporting the rights of workers against the mandatory Digital Certificate – press conference).

    Hai că am tradus eu o parte a transcriptului… Merită deranjul. Ba ar merita să ocupe prima pagină a oricărui ziar serios (dacă ar mai exista așa ceva).

    Christine Anderson:

    Ori de câte ori un guvern pretinde că are în centrul atenției interesul oamenilor, trebuie să vă mai gândiți o dată.

    În întreaga istorie a omenirii nu a existat niciodată o elită politică sincer preocupată de bunăstarea oamenilor obișnuiți. De ce să credem că acum este altfel? Dacă epoca luminilor a adus ceva, atunci cu siguranță acest lucru l-a adus: nu luați niciodată nimic din ceea ce vă spune un guvern drept ceea ce pare a fi.

    Puneți întotdeauna la îndoială tot ceea ce face sau nu face un guvern. Căutați întotdeauna motive ascunse. Și întrebați-vă întotdeauna cui bono? Cine profită?

    Când o elită politică impune o agendă cu atâta insistentă și recurge la șantaj și manipulare pentru a obține ceea ce dorește, poți fi sigur că nu beneficiul tău este ceea ce au avut ei în minte.

    • 85 de masini?
      Atunci e de inteles dece un roman a nimerit coloana:
      „Un şofer român în vârstă de 40 de ani a intrat cu maşina în coloana oficială a preşedintelui american Joe Biden, aflat la Roma într-o vizită oficială, şi a tamponat una din maşinile blindate ale corpului diplomatic american, informează Corriere della Sera.”
      Si o traducere cu Google despre liderii G20 care au aruncat monede în Fontana di Trevi :
      „Premierul Mario Draghi, care locuiește la Roma, a rămas nemișcat, în timp ce președintele american Joe Biden a sărit peste acest eveniment.”

    • Pai toate intrebarile si afirmatiile alea sunt la fel de aplicabile si celor 4 – sau ei nu sunt „elita politica”? >:
      Ma rog! daca iau in considerare si faptul ca printre ei se numara si mincinosul popa Terhes, e CLAR ca nu e vorba de „elita politica” – ci cel mult de gargaragii manipulatori care, asa cum zice duamna, isi urmaresc doar interesele proprii! :P

      • „Mincinosul popa Terhes”?
        „Gargaragii manipulatori”?
        Doamna Codruta, daca sunteti amabila, unde se pot lectura contractele dintre Comisia Europeana si Pfizer?
        Intreb ptr un vecin care vrea sa demonteze afirmatiile „mincinosului popa Terhes”.
        Hai multumesc anticipat ptr raspuns!

        • „unde se pot lectura contractele dintre Comisia Europeana si Pfizer?”

          „Banda celor patru”, cum ar numi comunistii chinezi grupul condus de Terhes, a facut o treaba grozava.

          Asa arata contractele:

          https://youtu.be/fJf6Yp1cjpQ

          Inregistrarea asta ar trebui vazuta de fiecare european, dar sint aproape sigur ca stirea nu va ajunge pe ecranele televizoarelor si nici in paginile ziarelor.

    • Intre agenda climatica si agenda medicala mai exista o asemanare dincolo de „detaliile” ca amindoua sint impuse cu forta de guverne si au o fundamentare pseudo-stiintifica ridicola, frizind cinismul: restrictiile, constringerile si obligatiile legale sint doar pentru noi, nu si pentru ei. Them and us. Quod licet Iovi, non licet bovi.

      Ar fi de ris daca nu ar fi sinistru modul spectaculos in care s-au intersectat cele doua agende la COP26 UN Climate Change Conference:

      La evenimentele din Green Zone, unde poate participa publicul, sunt necesare pașapoartele de vaccinare COVID-19. Însă pentru cei care participă la evenimentele din Blue Zone ale COP26, unde se vor aduna liderii mondiali și delegații corporativi, organizatorii nu menționează nicio cerință privind pașaportul de vaccinare.

      Protestatarii de pe rețelele de socializare au acuzat imediat COP26 de aplicarea unor standarde duble pentru cei bogați și puternici, catalogând-o drept o situație de „ei și noi” și o „ipocrizie” pur și simplu demnă de alte vremuri.

      P.S.

      Bill Gates, inca unul care moare de grija planetei si de sanatatea oamenilor, si-a sarbatorit pe 28 octombrie aniversarea a 66 de ani de viata organizând o pentrecere pentru 50 de amici, printre care Jeff Bezos, un alt mare binefacator al omenirii, pe undeva prin Turcia, la clubul Sea Me Beach din Fethiye, unde au ajuns, transportati cu elicopterul, de pe yachtul (cu gym, jacuzzi, beach club, si swimming pool) inchiriat de Gates cu 2 milioane de dolari pe saptamina.

      După petrecere, Bezos s-a întors cu elicopterul la iahtul său „Flying Fox” ancorat la Gokova.

      Participanților la petrecerea de patru ore li s-a asigurat intimitatea în stațiunea somptuoasă și izolată, lucrătorilor de la petrecere interzicandu-li-se să își folosească telefoanele.

      • Intre agenda climatica si cea medicala este o legatura foarte mare, vezi proiectul ID 2020 si cine este in spatele sau.
        Agenda climatica este doar un pretext pt altele.

    • Si Twitter lasa sa treaca asta ? Unii au fost cenzurati si calificati drept fascisti/nazisti pentru o vorba, iar tipa asta scoate un intreg discurs.
      N-o fi prima data cand se calca pe cadavre. Doar ca de data asta vor fi mai multe.

  14. Bomboane verzi mentolate. Bomboane climatice „cubaneze”. Seniloidul si nesimtitul de Biden a stiut s-o facă pe Merkel vedeta gazelor, iar pe Putin printul conductelor de gaze cu care santajeaza Europa. Din cate stiu, Biden vine la COP cu un buget înjumătățit, așadar utopia verde incepe sa sufere. Tristețe mare printre bufonii isterici climatici…

  15. Producţii bune şi foarte bune în anul agricol 2020/2021. Ce cantităţi s-au obţinut la grâu, porumb, rapiţă sau floarea-soarelui

    „Anul agricol 2020-2021 evidenţiază în sectorul vegetal rezultate foarte bune şi bune în ceea ce priveşte producţiile medii şi totale atât la culturile de toamnă, cât şi la culturile de primăvară. La principalele culturi de toamnă atât producţia totală obţinută la această dată cât şi producţia medie realizată au valorile cele mai ridicate din ultimii 10 ani”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

    Cum va fi vinul de anul acesta. Podgorenii au obţinut şi calitate, dar şi cantitate

    Dacă era măcar o producție mai mică decât de obicei, vina principală ar fi avut-o desigur, schimbarea climei.

    Când agricultura duduie de producții record, se uită convenabil că există mai multă hrană în atmosferă pentru plante pe care – blestemați fie-n veci! – combustibilii fosili au produs-o.

  16. 25000 de oameni, lideri mondiali si staff-ul lor, se intalnesc la Glasgow sa salveze lumea de la autodistrugere. Tonul e cu siguranta panicat, fiindca nu prea mai avem timp sa scoatem planeta de pe calea catre supraincalzire si sfarsitul civilizatiei.

    /…/

    • @ Marcel,
      ferice de planeta care, la cei „25000 de oameni” te-a adaugat pe tine sa fii nesimtitul de serviciu cu adevarat rupt de realitate.

    • Daca oricum nu mai avem timp de ce atata agitatie ? Sfarsitul civilizatiei va avea cu totul alte cauze care nu nici o legatura cu incalizirea globala, alta poveste si de liderii lumiinu se pot intelege asupra nebuniei in cursa inarmarilor cu arme tot mai sofisticate iar marea parte a digitalizarii este indreptata catre controlul total ? Daca aveti raspunsul veti putea observa, incalzirea globala este doar un pretext iar masurile antipandemice se vor transforma in masuri pt salvarea planetei, planeta cui ? A noastra s-au doar a catorva ?

    • Ti-ai pus lucrurile in ordine? Vine apocalipsa climatica!
      Predictii ale socialistilor:
      -anii 1960: petrolul se va termina in 10 ani!
      -anii ’70:o noua era glaciara peste 10 ani!
      -anii ’80: ploile acide vor distruge tote recoltele in 10 ani!
      -anii ’80: stratul de ozon se va ditruge in 10 ani!
      -anii 2000:calota glaciara se va topi in 10 ani!
      Nimic din toate astea nu s-a intamplat, dar toate au avut ca rezltat noi reglementari absurde si TAXE MAI MARI!
      BTW, elitele isi cumpara terenuri de coasta maritima desi spun ca in 10 ani nivelul apelor va matura litoralele! Fraierii trebuie manati cu biciul in case si trebuie sa li se confiste proprietatea privata, sursele si resursele de trai pentru a-i saraci si subjuga. Si te omoara fiindca te iubeste, nu-i asa?
      Altcineva e in controlul pamantului, nu bill si globalistii! Pamantul e un „self-correcting system”, nu se impiedica nici in CO2 (care este esential vietii pe Terra), nici in niste pungi de plastic! El s-a confruntat cu fenomene „worse than us”!”Save the planet” este o aroganta mizerabila, mai ales atunci cand nu poti sa-ti salvezi nici macar nasul de guturai!!!

  17. In dezbaterea stiintifica cuvintul profesorului, al expertului, al specialistului, al titratului cintareste mult mai greu decit cel al diletantul de serviciu sau decit cel al amatorului oarecare. Invers, in dezbaterea „democratica” greutatii cuvintelor tuturor li se adauga sau li sustrag cumva niste lesturi de ajunge, greutatea opiniei zic, sa para a fi egal distribuita. Intrebare: ce sint lesturile astea? Bani? Putere de influenta? Vizibilitate mediatica? Pura „inadecvare”, ca sa fiu dragut si sa-i spun asa obrazniciei mojice? Naivitate si confuzie intre stiinta si torente de link-uri? Autoproclamarea unora drept experti in virtutea vreunei prezente pe piata? Vreun mixtum compositum dintre toate astea si inca altele?

    Pe de alta parte este pentru prima oara cind intreb: cine si cum face moderarea aici de a putut sa apara pentru citeva ore in dimineata asta jignirea la adresa domnului Cranganu? Mai nou e sezatoare cu broadband aici?

  18. Cercetatorii de la Global Challenges Foundation au alcatuit un top 10 dintre cele mai mai provocari si pericole pt omenire pana in 2100 pe primul loc fiind nicidecum incalzirea globala cu efectele ei chiar daca nivelul temperaturii se va ridica cu 2 grade, pe primul loc se afla cu o probalitate de pana 10 % fata de incalzirea globala cu 0,01 % dezvoltarea technologica si o superinteligenta artificiala concluzia finala insa fiind, pana 2100 nu va apare nici o apocalipsa asa cum este sugerata de tot felul de ONG-uri ecologiste, presa, mediul universitar ecologist si altii.
    Inainte sa apara o apocalipsa climatica, dezvoltarea technologica poate daca nu este controlata, urmarita si la nevoie in anumite cazuri chiar stopata sa ne dea multa bataie de cap, technologia o data scapata de sub control putand declansa intr-o data, instantaneu reactii al omenilor dintre cele mai nedorite.
    De ce se investeste intrat de mult in digitalizare, mai ales prin ea in controlul total al individului ? pt ca se cunosc foarte bine vulnerabilitatile la care suntem dispusi o data ce technolgia nu mai functioneaza datorita atacurilor cibernice la niveluri de baza, sigranta energetica, infrastructura de aprovizionare cu cele necesare, apa, lumina, gaz, alimente.
    Aceste actiuni sunt declansate print-o apasare de buton pe cand schimbarile climatice au nevoie de sute, mii sau chiar milioane de ani atunci de ce intrega isterie ?

  19. Din pacate problema „Schimbarilor Climatice” a depasit demult stadiul in care se putea discuta argumentat, strict pe argumente de ordin stiintific. O multitudine de actori mai mult sau mai putin interesati au dus totul intr-o zona aproape dogmatica, in care argumentele si diferentele de opinii nu prea mai au loc. Asa ca poate ar trebui sa ne intrebam de fapt cui foloseste?
    La nivel global, isteria schimbarilor climatice are doi beneficiari majori: Rusia si China. Rusia profita din plin de restrictiile pe care occidentalii si le auto impun (cu mana liderilor alesi) in ce priveste tipul de energii „curate” si isi consolideaza influenta politica si economica asupra Europei (ca paranteza, Rusia are o lunga traditie in finantarea diverselor miscari ecologiste anti-ceva). China, care in timp ce occidentalii se bateau pe rezervele de petrol din Orientul Mijlociu se ocupa intens cu acapararea principalelor resurse de metale rare din Africa, ocupand astfel o pozitie cheie in viitorul energiilor verzi finantate de occidentali. Ambele tari de altfel sprijinind declarativ initiative gen Accordul de la Paris etc, atata vreme cat nu lis se aplica lor :).
    La nivel national, diversi lideri, in special de stanga, au sarit si ei in trenul schimbarilor climatice, profitand de isteria (creata intre altele si de ei) pentru a introduce politici si reglementari pe care altfel nici nu ar fi indraznit sa le mentioneze.
    La nivel stiintific, o multime de savanti si cercetatori s-au prins ca e mai usor sa obtii finantari pentru cercetari in domeniul apocalipsei climatice si s-au incolonat voiosi in randul celor 97%.
    In plan economic, o multime de corporatii si multinationale, cu predilectie cele media si cele cu interese in China, finanteaza de zor isteria si combat energic orice erezii.

    Asa ca e destul de clar, COP26 va fi un succes rasunator, un pas maret spre salvarea planetei, asemeni editiilor anterioare. Si asteptam cu nerabdare COP27…

    • Le convine de minue celor care doresc deindustrializarea occidentului si o dependenta si mai mare de China din punct de vedere manufacturier si energetic de Rusia, occidentalii fiind cei care doresc rasturnarea ordinii capitaliste fara sa stie ce sa puna in loc, rusii si chinezii avand in schimb optiuni foarte clare.

      • Daca amanam in continuare tranzitia tehnologica (energetica si digitala) vor veni chinezii si americanii sa ne construiasca fabrici de vehicule electrice, baterii, componente 5G, IoT, turbine eolienne, invertoare, turbine pe gaz si pe hidrogen verde si alte tehnologii de varf. Noi ramanem la nivelul secolului 20, limitandu-ne la subventia (si la exportul) produselor agro-alimentare, cereale, lapte praf, iaurt, vin, carne de porc, etc.

        • Asta se si doreste, China si Asia sa fabrice tot iar noi sa putem culege floricele pe campii. Daca intradevar Europa s-ar pune pe treaba investorii nu s-ar orienta catre Asia, din 90 incolo industriile europene s-au relocat catre Asia cu efectele de astazi, industria auto europeana care mai este va ramane este la cheremul livrarilor de chipuri din Asia, acesta fiind un exemplu, panourile fotovoltaice oricum sunt deja fabricate numai in China iar fabricle de baterii abia incep sa se construiasca.
          Europa de dovada de ipocrizie maxima si doreste doar sa-si spoiasca aspectul verde insa fara un aport important.

    • L-am vazut in 2008 la Top Gear, the real one if I may say so. Cu mult umor british desigur, spre exemplu referindu-se la politicieni spune „You can’t rule out the possibility that beneath the elaborately constructed veneer there lurks a blithering idiot” si omu’ s-a dovedit inca de-atunci un verde brotacel. Conduce prost, aduna amenzi cu ghiotura, ii place nu stiu ce electrocar cu caroserie de masinuta de circ si iese in decor si la propriu, si pe circuit si cind profeteheheste ca Top Gear se va numi in viitor Top Plug. Bine, Boris, ai scoala, esti simpatic, ai umor insa dreptate nu ai. Vezi-ti de greaca veche si de latina. Nici nu poti avea, vezi ca Eton si Westminster nu inseamna lumea/pamintul asta, nu ai vreo competenta sa judeci lucrurile astea cu energia. Poate in noile formate imbecile ale Top Gear sa ai oarecare dreptate.

      • „nu ai vreo competenta sa judeci lucrurile astea cu energia”
        Pai nu trebuie judecat prin prisma initiativelor si a faptelor?
        Mai multa energie nucleara, cu francezii dar nu cu chinezii, cablul submarin care aduce energie de la hidrocentralele din Norvegia.
        Si asta in timp ce Europa a ramas la mana KGB-ului fiind ajutata de „savanta de renume mondial” Merkel care a abandonat energia nucleara dupa Fukushima.
        Cat priveste vaccinarea, ce sa mai discutam? Chiar in conditiile unor greseli grave la inceput – indicatorul sinistru decese la milionul de locuitori – UK este pe locul 27.
        https://www.worldometers.info/coronavirus/
        Si nu se vede inca sfarsitul pandemiei.

        • Evident, Boris e un PM bun care-si vede de interesele tarii lui. Asa si trebuie, ei sint cu insula aia a lor si destui briti au considerat intotdeauna Europa ca fiind prea aproape, cu sau fara tunelul de sub Marea Manecii. Si sigur ca e preferabil lui Labour sau LibDem. Doar ca sosul asta eco peste politicile lui da o glazura fada, nenecesara, e doar pentru aspect insa strica gustul.
          In absenta UK din Europa tocmai convergenta intre interesele energetice ale Germaniei si cele ale Rusiei pe deasupra capetelor tuturor si in totala contradictie cu discursul eco afisat la Berlin e nelinistitoare pentru partea de Europa unde sint eu.
          Am pomenit mai sus despre J. Clarkson. Cu mult inainte de a deveni celebritatea de azi a realizat o serie de documentare despre „noii vecini ai UK” intitulata chiar asa „To See the Neighbours”. In amuzantul episod despre Germania – cind n-au facut englezii misto de nemti? :)) – are o discutie cu un jurnalist local si dupa ce-l asculta exclama: „you’re gonna do it again, aren’t you?”. Cei doi vorbesc despre inca o cucerire a Europei. Cind s-au mai incercat de-astea n-a iesit prea bine indiferent cine a incercat-o …
          Nu stiu ce sa spun despre pandemie, in UK sau aiurea, e o batalie ca multe altele care s-au desfasurat si se vor desfasura de cind exista viata si pina cind va exista viata. Specia noastra are armele, adica vaccinul si citeva comportamente de dorit, sanitare si sociale, si daca le folosim e ok, virusul isi va vedea de ale lui, va suferi inca o mutatie, si inca una si inca una pina cind fie 1) aproape toata populatia globului va fi infectata, vaccinata sau nu, (cu ratele mortalitatii pe care incepem sa le intelegem, fie 2) mutatiile vor deveni nepericuloase pentru om, ca la atitea alte coronavirusuri.

          • Mentalitatea lui Clarkson este foarte raspandita in UK.
            Cu Franta este o relatie love-hate de foarte multe secole. Cu Germania este o relatie de frenemies.

  20. Culmea ipocriziei

    Nici măcar ziarul propagandist The New York Times nu a mai putut ascunde ipocrizia președintelui Biden și a politicii sale climatice:

    Even as Biden Pushes Clean Energy, He Seeks More Oil Production

    President Biden acknowledged the irony in asking energy-rich nations to pump more oil while imploring them to tackle climate change at the COP26 summit.

    Cu modestie, pot spune că am devansat ipocrizia semnalată azi de The New York Times:

    Când prețul benzinei a crescut…, Biden s-a dus la OPEC să-i roage: Hei, ați putea produce mai mult petrol? Păi, cum vine asta? Dacă ești cu adevărat preocupat de climă, petrolul OPEC produce mai puține emisii decât petrolul american? Nu. Și atunci, despre ce vorbim?

    30 octombrie 2021

  21. D-le Crânganu, de acord cu 1 lucru: apocalipsa climatică mi se pare exagerată. Nu mă pricep la date științifice, deci citesc și eu ce apare, dar în momentul în care aud discurs eco cvasi-religios, mi se pare că treaba e dubioasă.

    Dar cu 1 lucru NU sunt de acord: graficul cu emisiile de CO2 pe regiuni nu e cinstit. Raportarea corectă tb făcută PER CAPITA, nu pe regiuni. Văd din grafic că China produce azi mai mult CO2 decât SUA, dar China are de 4-5 ori mai mulți locuitori decât SUA. Dacă vorbim deci de reducerea emisiilor de CO2 (lucru care e rezonabil), atunci cel mai mare efort trebuie să-l facă țările care produc cel mai mult CO2 PER CAPITA.

    Iar alea sunt, nicio surpriză, țările dezvoltate din America de Nord, Europa, Japonia plus Rusia, Arabia Saudită, Australia. China e mult sub SUA, e și sub Germania și Japonia PER CAPITA, iar India e mult mai jos decât toate astea, ca să fim cinstiți.

    • Argumentul dv. este ingenios, dar nu este concluziv: atmosfera nu stă să numere oamenii care produc emisiile de CO2, ea este afectată de volumul total pe care îl primește dintr-o anumită regiune a globului.

      Dacă cineva s-ar aventura să ia în serios argumentul dv., atunci ar trebui să considere Mongolia, care emite 20,31 tone CO2 per capita, un „poluator” mai periculos decât vecinul din sud, China, care emite „doar” 7,1 tone CO2 per capita, adică de cca 3 ori mai puțin.

      Oare de ce Mongolia nu este „trasă de urechi”?!

  22. Înțeleg ce spuneți și m-aș aventura să dau un răspuns la întrebarea de ce nu e „urechiată” Mongolia: fiindcă o țară slab populată, săracă și fără nicio influență în capitalismul global nu poate stârni furia preoțimii eco:)

    Dar argumentul rămâne corect și nu mă descurajează faptul că-l împingeți la absurd. Țările dezvoltate emit mai mult CO2 per capita și e corect ca ele să facă, grosso-modo, cele mai mari eforturi dacă vorbim de un efort global de reducere a emisiilor. Cât de mari? Nu știu să spun, nu-mi dau seama.

    SIGUR, și China tb să facă eforturi DESTUL DE MARI, mai ales că rata ei de creștere a emisiilor a fost în ultimii ani, foarte probabil, mult mai mare decât a țărilor occidentale.

    DA, e suspect că preoțimea occidentală eco nu insistă mai mult pe China și nu mi-e prea clar de ce. Probabil pt că ei detestă mai mult capitaliștii privați decât capitalismul de stat chinezesc.

    • Nu, argumentul dv nu tine. Mongolia e producator si furnizor major de carbuni pentru China, peste 30 de milioane de tone anual, posibil sa depaseasca 40 mil tone in 2022. Stiti cu ce sint transportati carbunii aia citeva sute de kilometri pina la granita cu China? Cu camioane, in pandemie intre 1000 si 2080 zilnic. Teribil de eco. (Exista in constructie o linie de cale ferata de la cariera Talvan Tolgoi, linie care e probabil sa intre in exploatare in 2022).
      La socoteala per capita vedeti ca populatia Mongoliei e de ~ 3,3 milioane.

  23. Nu sint 10″ de cind cineva din grupul nostru care ne ocupam cu pietre (citeste materii prime), grup cu membri din lumea-ntreaga, scrie despre Cop-urile astea asa (traducerea imi apartine): daca problema Cop-urilor astora e Codoi per capita atunci ce-ar fi sa pretaluiasca produsele din magazine nu pe bazele pe care se face astazi ci pe codoi per capita? Vedeti insa ca ar trebui sa platiti 5000 de dolari pe o pereche de adidasi facuti in China. :))))

  24. Emisiile de carbon ale celor mai bogați 1% sunt mai mult decât duble față de cele ale celei mai sărace jumătăți a omenirii.

    Publicat: 21 septembrie 2020

    Cei mai bogați 1% din populația lumii sunt responsabili pentru o poluare cu carbon de peste două ori mai mare decât cei 3,1 miliarde de oameni care au constituit cea mai săracă jumătate a omenirii în timpul unei perioade critice de 25 de ani de creștere fără precedent a emisiilor.

    Noul raport al Oxfam, intitulat „Confruntarea inegalității emisiilor de carbon”, se bazează pe cercetări efectuate împreună cu Institutul de Mediu din Stockholm …

    Raportul evaluează emisiile de consum ale diferitelor grupe de venituri între 1990 și 2015 – 25 de ani în care omenirea a dublat cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă. Raportul a constatat că:

    Cei mai bogați 10 la sută au fost responsabili pentru mai mult de jumătate (52 la sută) din emisiile adăugate în atmosferă între 1990 și 2015. Cei mai bogați 1% au fost responsabili pentru 15% din emisii în această perioadă – mai mult decât toți cetățenii UE și de peste două ori mai mult decât cei din cea mai săracă jumătate a omenirii (7%).

    În această perioadă, cei mai bogați 10 % au consumat o treime din bugetul global de carbon rămas de 1,5C, față de doar 4 % pentru cea mai săracă jumătate a populației. Bugetul de carbon reprezintă cantitatea de dioxid de carbon care poate fi adăugată în atmosferă fără a provoca o creștere a temperaturilor globale peste 1,5C – obiectivul stabilit de guverne în Acordul de la Paris pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice necontrolate.

    Emisiile anuale au crescut cu 60 % între 1990 și 2015. Cei mai bogați 5% au fost responsabili pentru peste o treime (37%) din această creștere. Creșterea totală a emisiilor celor mai bogați 1% a fost de trei ori mai mare decât cea a celor mai săraci 50%.

    TIM GORE, șeful departamentului de politici climatice de la Oxfam și AUTORUL RAPORTULUI a declarat: „Consumul excesiv al unei minorități bogate alimentează criza climatică, însă comunitățile sărace și tinerii sunt cei care plătesc prețul. Această inegalitate extremă în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon este o consecință directă a deceniilor în care guvernele noastre au urmărit o creștere economică extrem de inegală și intensivă în emisii de dioxid de carbon.”

    Este probabil ca emisiile de dioxid de carbon să își revină rapid pe măsură ce guvernele vor relaxa blocajele legate de Covid. Dacă emisiile nu continuă să scadă de la an la an și dacă inegalitatea în materie de carbon nu este controlată, bugetul de carbon rămas pentru 1,5C va fi complet epuizat până în 2030. Cu toate acestea, inegalitatea în materie de carbon este atât de accentuată, încât cei mai bogați 10 % ar distruge bugetul de carbon până în 2033, chiar dacă toate celelalte emisii ar fi reduse la zero.

    „Confronting Carbon Inequality” estimează că emisiile pe cap de locuitor ale celor mai bogați 10% vor trebui să fie de aproximativ 10 ori mai mici până în 2030 pentru ca lumea să se mențină pe calea unei încălziri de doar 1,5C – ceea ce echivalează cu reducerea emisiilor anuale globale cu o treime. Chiar și reducerea emisiilor pe cap de locuitor ale celor mai bogați 10 % la media UE ar reduce emisiile anuale cu peste un sfert.

    Guvernele pot aborda atât inegalitatea extremă, cât și criza climatică dacă vizează emisiile excesive ale celor mai bogați și investesc în comunitățile sărace și vulnerabile. De exemplu, un studiu recent a constatat că cele mai bogate 10 % din gospodării utilizează aproape jumătate (45 %) din toată energia legată de transportul terestru și trei sferturi din toată energia legată de aviație. Transportul reprezintă în prezent aproximativ un sfert din emisiile globale, în timp ce SUV-urile au fost al doilea cel mai mare motor de creștere a emisiilor globale de carbon între 2010 și 2018.

    „Guvernele trebuie să limiteze emisiile celor bogați prin taxe și interdicții asupra carbonului de lux, cum ar fi SUV-urile și zborurile frecvente. Veniturile ar trebui să fie investite în servicii publice și în sectoare cu emisii reduse de carbon pentru a crea locuri de muncă și a contribui la eliminarea sărăciei”, a adăugat Gore.

    Note pentru editori

    Descărcați „Confronting Carbon Inequality” ( https://www.oxfam.org/en/research/confronting-carbon-inequality ), precum și raportul de cercetare complet și datele pe care se bazează acesta.

    Cei mai săraci 50% din omenire au reprezentat aproximativ 3,1 miliarde de persoane în medie între 1990 și 2015, cei mai bogați 10% au reprezentat aproximativ 630 de milioane de persoane, cei mai bogați 5% aproximativ 315 milioane de persoane, iar cei mai bogați 1% aproximativ 63 de milioane de persoane.

    În 2015, aproximativ jumătate din emisiile celor mai bogați 10% – persoane cu venituri nete de peste 38.000 de dolari – sunt legate de cetățeni din SUA și UE și aproximativ o cincime de cetățeni din China și India. Mai mult de o treime din emisiile celor mai bogați 1% – persoane cu venituri nete de peste 109 000 de dolari – sunt legate de cetățeni din SUA, iar următoarele contribuții cele mai mari provin de la cetățeni din Orientul Mijlociu și China. Veniturile nete se bazează pe pragurile de venit pentru anul 2015 și sunt reprezentate în dolari 2011 PPP (paritatea puterii de cumpărare).

    Cercetarea se bazează pe estimări ale emisiilor de consum provenite din combustibili fosili, adică emisiile consumate în interiorul unei țări, inclusiv emisiile încorporate în importuri și excluzând emisiile încorporate în exporturi. Emisiile din consumul național au fost împărțite între gospodăriile individuale pe baza celor mai recente seturi de date privind distribuția veniturilor și a unei relații funcționale între emisii și venituri. Aceasta presupune, pe baza a numeroase studii, că emisiile cresc proporțional cu venitul peste un nivel minim de emisii și până la un plafon maxim de emisii. Estimările naționale privind emisiile generate de consumul gospodăriilor – pentru 117 țări din 1990 până în 2015 – sunt apoi sortate într-o distribuție globală în funcție de venit. Mai multe detalii despre metodologie sunt disponibile în raportul de cercetare.

    Institutul de Mediu din Stockholm este o organizație internațională non-profit de cercetare și politici care abordează provocările legate de mediu și dezvoltare.

    • Bag seama ca o solutie ar fi taxarea celor bogati, sa fie adusi la nivelul celor saraci si cu amprenta mica de carbon, pentru a trai in pace si muri intr-o lume plina de verdeata si aer curat. Saraci si cinstiti.
      Imi rasuna inca in cap, si nu stiu unde am auzit, despre egalitatea tutulor.

      • @victor L

        Cop26 şi ipocrizia participanților: la Glasgow au aterizat peste 400 de avioane private.

        Cel puțin 52 de avioane private au aterizat duminică la Glasgow. CELE MAI PRUDENTE PROGNOZE sugerează că flota de avioane private care au sosit pentru COP26 a generat 13.000 de tone de emisii de CO2, echivalentul cantității produse de peste 1.600 de britanici într-un an.

        https://bit.ly/3BCfkZn

        „Cop26” = Conferința Națiunilor Unite din 2021 privind schimbările climatice

    • cum energia nu inseamna doar curent la priza si benzina in rezervor, oricare dintre noi consuma de 10ori mai multa energie decat cineva care are venituri de 10ori mai mici;
      din comparatiile dvs. nu pot sa deduc decat ca ar fi bine sa ramanem cu totii saraci, ca bunastarea umana dauneaza grav sanatatii planetei;
      ar trebui sa aveti in vedere si studiul energiei ce se consuma la pedalatul pe bicicleta, cum se obtine acea energie din energia alimentelor, cum se obtine energia alimentelor, samd; ca daca n-ai tractor pe motorina va trebui sa pui boi la plug sau la bicicleta, iar boii se pare ca sunt lideri mondiali la emisiile de metan

      • @Prototipescu

        Un nou raport arată de ce trebuie să ne ocupăm de bogăția excesivă pentru a salva planeta.

        În timp ce banii sunt adesea prezentați ca fiind ceva la care trebuie să aspirăm, cele mai bogate națiuni și indivizi provoacă, de asemenea, cele mai multe distrugeri ale mediului. Dacă vom continua să ne îndreptăm în această direcție cu o creștere economică galopantă, unele părți ale planetei noastre vor deveni nelocuibile.

        „Pentru a ne proteja de înrăutățirea crizei climatice, TREBUIE SÃ REDUCEM INEGALITATEA și să contestăm ideea că bogăția și cei care o posedă sunt în mod inerent buni”, susține economistul ecologist Julia Steinberger de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.

        Această NOUĂ PERSPECTIVĂ a fost elaborată de O ECHIPĂ FORMATĂ DIN OAMENI DE ŞTIINŢĂ în domeniul mediului, ingineri, fizicieni și economiști și se bazează pe cunoștințele și recomandările existente din partea comunității științifice.

        Examinând literatura actuală privind gospodăriile bogate, cercetătorii au constatat că bogăția este cel mai puternic factor determinant al impactului global asupra mediului. Săpând mai departe, ei au descris, de asemenea, ce forță se află în spatele acestei amprente grele.

        Pe scurt, chiar dacă vom reuși să stocăm mai bine energia regenerabilă sau să capturăm dioxidul de carbon, tehnologia singură nu ne poate salva de la pierderea biodiversității sau de la poluare. La urma urmei, în ultimele patru decenii, bogăția mondială a crescut mult mai repede decât orice câștig științific.

        „Tehnologia ne poate ajuta să consumăm mai eficient, adică să economisim energie și resurse, dar aceste îmbunătățiri tehnologice nu pot ține pasul cu nivelurile noastre de consum în continuă creștere”, spune inginerul de mediu Tommy Wiedmann, de la Universitatea New South Wales din Australia.

        Legătura dintre bogăție și distrugerea mediului este clar evidentă și, în lipsa unor schimbări profunde ale stilului de viață și a unor schimbări fundamentale ale atitudinii noastre față de bani, aceste dovezi sugerează că lucrurile nu vor face decât să se înrăutățească.

        Dar, deși este clar că sunt necesare sacrificii individuale în rândul celor bogați, Wiedmann și colegii săi susțin că aceste încercări sunt sortite eșecului dacă nu se pun în aplicare și schimbări structurale mai ample.

        O schimbare a paradigmelor economice este, de exemplu, extrem de necesară. Ideea de „creștere sustenabilă”, susțin autorii, este o utopie care nu poate fi realizată în realitate; bogăția se va rostogoli întotdeauna mai repede decât tehnologia pe un deal.

        Oamenii de știință și economiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile că economia noastră trebuie să fie reexaminată, dar până acum nu s-a acordat prea multă atenție acestei idei, iar casa noastră a continuat să ardă, în timp ce bogații au devenit și mai bogați.

        Potrivit autorilor acestei noi perspective, cele mai bune soluții sunt cele care îi taxează pe cei mai bogați și investesc în cei mai săraci oameni și în ecosistemele cele mai vulnerabile. Ca atare, națiunile din întreaga lume ar trebui să ia în considerare ecotaxe, investiții ecologice, REDISTRIBUIREA BOGĂŢIEI, UN VENIT MAXIM ŞI MINIM ŞI UN VENIT DE BAZĂ GARANTAT pentru a ajuta la dezlegarea mediului nostru de acest bulgăre de zăpadă economic.

        Dacă suntem pregătiți pentru asta, am putea chiar să facem un pas mai departe și să abandonăm cu totul ideea de capitalism.

        „Sperăm că această analiză arată o perspectivă diferită asupra a ceea ce contează și ne sprijină în depășirea unor viziuni adânc înrădăcinate despre cum oamenii trebuie să domine natura și despre cum economiile noastre trebuie să crească din ce în ce mai mult”, spune Wiedmann.

        „Nu putem continua să ne comportăm ca și cum am avea la dispoziție o planetă de rezervă.”

        Studiul a fost publicat în Nature Communications.

        https://bit.ly/2YeNe8Y

        *****************

        P.S. Sa ne imaginam ce se va intampla in momentul in care China si India vor ajunge la acelasi nivel de bunastare ca si cel (DE ASTAZI) din SUA, avand in vedere si faptul ca populatia globului creste nesustenabil.

        Populatia SUA (2020) = 0,3295 miliarde locuitori
        Populatia Chinei (2020) = 1,402 miliarde locuitori ()
        Populatia Indiei (2020) = 1,38 miliarde locuitori

        Venitul național brut (GNI) pe cap de locuitor în dolari SUA (2020):

        SUA: 65.900 $
        China: 10.600 $
        India: 1.900 $

        Cresterea venitul național brut (GNI) pe cap de locuitor în dolari SUA (1987 – 2020):

        SUA: 21.400 $ – 65.900 $
        China: 320 $ – 10.600 $
        India: 350 $ – 1.900 $

        https://bit.ly/3EJDX8v

        • ok, m-ati convins, cred ca o sa mor destul de sarac;
          iar daca moare firma patronului o sa mor si mai sarac, la fel si altii ca mine;
          problema e ce facem cu statul ? ca el consuma cel mai mult: ar trebui sa anulam cat mai rapid toate taxele si impozitele

        • „Dacă suntem pregătiți pentru asta, am putea chiar să facem un pas mai departe și să abandonăm cu totul ideea de capitalism.”
          Din invataturile marilor dascali ai omenirii. Marx, Engels, Lenin si Stalin, la care se adauga Machiavelli de secul XXI.
          NB,
          iti ramine sa iti tot imaginezi scenarii se scenarite.

          • @victor L

            Se pare ca pentru unii, „Capitalismul” a devenit un fel de religie care va dainui „in vecii vecilor – Amin!”

            Oare va exista si in anul 100.000 D.C. – moment in care atat Comunismul cat si Capitalismul vor fi DE MULT TIMP istorie – un „victor L” care sa „o tina langa” cu „invataturile marilor dascali ai omenirii, Marx, Engels, Lenin si Stalin” pe post de contra-argument in orice dezbatere despre EVOLUTIA SISTEMELOR POLITICO-ECONOMICE (ARHAICE la acea vreme), despre SUSTENABILITATEA si MORALITATEA acestora?! :-)

            Un nou raport arată de ce trebuie să ne ocupăm de bogăția excesivă pentru a salva planeta.

            Această NOUĂ PERSPECTIVĂ a fost elaborată de O ECHIPĂ FORMATĂ DIN OAMENI DE ŞTIINŢĂ în domeniul mediului, ingineri, fizicieni și economiști și se bazează pe cunoștințele și recomandările existente din partea comunității științifice.

            Examinând literatura actuală privind gospodăriile bogate, cercetătorii au constatat că bogăția este cel mai puternic factor determinant al impactului global asupra mediului.

            O SCHIMBARE A PARADIGMELOR ECONOMICE este, de exemplu, EXTREM DE NECESARĂ. Ideea de „creștere sustenabilă”, susțin autorii, este o utopie care nu poate fi realizată în realitate; bogăția se va rostogoli întotdeauna mai repede decât tehnologia pe un deal.

            Potrivit autorilor acestei NOI PERSPECTIVE, cele mai bune soluții sunt cele care îi taxează pe cei mai bogați și investesc în cei mai săraci oameni și în ecosistemele cele mai vulnerabile. Ca atare, națiunile din întreaga lume ar trebui să ia în considerare ecotaxe, investiții ecologice, REDISTRIBUIREA BOGĂŢIEI, UN VENIT MAXIM ŞI MINIM ŞI UN VENIT DE BAZĂ GARANTAT pentru a ajuta la dezlegarea mediului nostru de acest bulgăre de zăpadă economic.

            DACĂ SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU ASTA, am putea chiar să facem un pas mai departe și să abandonăm cu totul ideea de capitalism.

            „Nu putem continua să ne comportăm ca și cum am avea la dispoziție o planetă de rezervă.”

            https://bit.ly/2YeNe8Y

            Noul raport al Oxfam, intitulat „Confruntarea inegalității emisiilor de carbon”, se bazează pe cercetări efectuate împreună cu Institutul de Mediu din Stockholm …

            Raportul evaluează emisiile de consum ale diferitelor grupe de venituri între 1990 și 2015 – 25 de ani în care omenirea a dublat cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă. Raportul a constatat că:

            Cei mai bogați 10 la sută au fost responsabili pentru mai mult de jumătate (52 la sută) din emisiile adăugate în atmosferă între 1990 și 2015. Cei mai bogați 1% au fost responsabili pentru 15% din emisii în această perioadă – mai mult decât toți cetățenii UE și de peste două ori mai mult decât cei din cea mai săracă jumătate a omenirii (7%).

            https://bit.ly/2ZROoI2

            Sa ne imaginam ce se va intampla in momentul in care China si India vor ajunge la acelasi nivel de bunastare ca si cel (DE ASTAZI) din SUA, avand in vedere si faptul ca populatia globului creste nesustenabil.

            Populatia SUA (2020) = 0,3295 miliarde locuitori
            Populatia Chinei (2020) = 1,402 miliarde locuitori
            Populatia Indiei (2020) = 1,38 miliarde locuitori

            Venitul național brut (GNI) pe cap de locuitor în dolari SUA (2020):

            SUA: 65.900 $
            China: 10.600 $
            India: 1.900 $

            Cresterea venitul național brut (GNI) pe cap de locuitor în dolari SUA (1987 – 2020):

            SUA: 21.400 $ – 65.900 $
            China: 320 $ – 10.600 $
            India: 350 $ – 1.900 $

            https://bit.ly/3EJDX8v

            Populația mondială pe ani:

            Anul 1987: 5,052 miliarde locuitori
            Anul 2020: 7,794 miliarde locuitori

            O crestere de 2,742 miliarde locuitori in doar 33 de ani!

            https://bit.ly/2YliOlF

            • @ Machiavelli,
              poate nu ai observat, dar te repeti. Esti capabil s-o faci „si in anul 100.000 D.C”?

            • @victor L

              Am repetat ideile principale cu speranta ca de data asta vei intelege (chiar si tu).

              Eu nu ma consider nemuritor. Sper ca nici tu nu traiesti cu iluzia deliranta ca vei mai trai si in anul 100.000 D.C. – moment in care atat Comunismul cat si Capitalismul vor fi DE MULT TIMP istorie – continuand sa „o tii langa” cu „invataturile marilor dascali ai omenirii, Marx, Engels, Lenin si Stalin” pe post de contra-argument in orice dezbatere despre EVOLUTIA SISTEMELOR POLITICO-ECONOMICE (ARHAICE la acea vreme), despre SUSTENABILITATEA si MORALITATEA acestora! :-)

            • Mache … Mai bine vi s-ar potrivi numele „rogozin” sau chiar „putin” Doresc sa va informez ca in conformitate cu inteleptele concluzii ale parintilor marxismului dupa CAPITALISM urmeaza socialismul si comunismul ! Pai unii dintre noi L-AU INCERCAT pe pielea lor (eu am inca cicatricele ramase pe piele – dar mai ales in suflet !) Ori cat ar incerca unii – chiar Dv. sa-mi prezinte fericirea viitoare a „erei comuniste-socialiste” …. regret – dar nu accept ! Da – recunosc – sunt inca multi saraci ! Acum sunt prin USA – pe care o invinovatiti clar ! Si aici sunt multi saraci – dar majoritatea sunt cu …. duhul : betivi, drogati, mici pungasi s, curve de ambele sexe si MAI ALES cei multi si puturosi. E trist sa vezi un tanar galigan – duhnind a tinerete si forta – cersind la colt de strada ! Cam astia sunt majoritatea saracilor lumii pe care-i plangeti. Si discutand de post-capitalism Am trait in Romania trecerea FORTATA de la capitalism la socialism si nu pot sa uit FOAMEA care m-a torturat – nu in capitalism – ci in socialismul „in stare nascanda” pe care ni-l cantati – in anii ‘948 – 955 ! Da FOAME permanenta in perioada de cea mai intensa munca intelectuala – liceu – facultate. Nu o fi Capitalismul o forma de societate perfecta – dar Socialismul/Comunismul a fost adevarata SCLAVIE Deci rogozine – mars la lada de gunoi a istoriei – cum ziceau altii ca tine pe vremea socialismului ! Si ca sa ne mai descretin fruntile – mi-am adus aminte de un banc ce circula pe vremea cand Ceausescu tocmai „mult in laturi dezvolta socialismul” ! = Invatatoarea la scoalale explica copiilor care au fost erele de dzvoltare a societatii – de la epoca primitiva, la sclavagism …. si „viitorul de air al omenirii” : Comunismul. Si ca sa vada daca au inteles ii intreaba in ce societate ar vrea sa traiasca – Si toti vor in socialism sau comunism ! Doar Bula – repetentul : Eu Doamna as vrea sa traiesc in sclavagism ! Invatatoarea enervata : Ma prostule , in sclavagism tu ai fi doar sclav ! Ai fi pus sa cari toata zia pietre ca sa construesti piramide ! Da Doamna , dar cel putin nu m-ar pune dupa aia sa mai srig si Ramses – Ramses – Ramses !

            • @Th. Iliescu

              Se pare ca si tu faci parte din categoria „cainilor lui Pavlov” (ca si „victor L”), care au dezvoltat „reflexul conditionat” de a „infiera cu manie” capitalista si de a lipi eticheta de „comunist” („marxist”) pe oricine ar indrazni sa puna la indoiala „maretia”, sustenabilitatea si moralitatea „oranduirii” capitaliste. Acest tip de comportament nu se deosebeste cu nimic de cel al fanaticilor comunisti, care nu acceptau niciun argument care sa stirbeasca din „maretia” ideologiei comuniste.

              «Termenul „câinele lui Pavlov” este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacționează la o anumită situație, în loc să folosească gândirea critică.»

              https://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Pavlov

              Parerea mea despre comunism (nu fabulatiile tale cu privire la convingerile mele): comunismul a fost un regim criminal. Totusi, Capitalismul nu trebuie privit in antiteza cu Comunismul. Voi folosi o analogie pentru a explicita aceasta idee:

              Intr-o confruntare intre doi criminali cu antecedente, unul dintre criminali il ucide pe celalalt criminal. Totusi, criminalul invingator nu este un erou doar pentru ca a scapat societatea de un alt criminal (in lupta pentru controlul „pietei” drogurilor). Chiar daca criminalul invingator este unul care are „ștaif”, societatea nu va fi in siguranta pana cand nu va scapa si de acest criminal „erou” – din perspectiva unor cetateni naivi (sau cu interese disimulate).

              Un nou raport arată de ce trebuie să ne ocupăm de bogăția excesivă PENTRU A SALVA PLANETA.

              O SCHIMBARE A PARADIGMELOR ECONOMICE este, de exemplu, EXTREM DE NECESARĂ. Ideea de „creștere sustenabilă”, susțin autorii, este o utopie care nu poate fi realizată în realitate; bogăția se va rostogoli întotdeauna mai repede decât tehnologia pe un deal.

              Potrivit autorilor acestei NOI PERSPECTIVE, cele mai bune soluții sunt cele care îi taxează pe cei mai bogați și investesc în cei mai săraci oameni și în ecosistemele cele mai vulnerabile. Ca atare, națiunile din întreaga lume ar trebui să ia în considerare ecotaxe, investiții ecologice, REDISTRIBUIREA BOGĂŢIEI, UN VENIT MAXIM ŞI MINIM ŞI UN VENIT DE BAZĂ GARANTAT pentru a ajuta la dezlegarea mediului nostru de acest bulgăre de zăpadă economic.

              DACĂ SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU ASTA, am putea chiar să facem un pas mai departe și să abandonăm cu totul ideea de capitalism.

              „Sperăm că această analiză arată o perspectivă diferită asupra a ceea ce contează și ne sprijină în depășirea unor viziuni adânc înrădăcinate despre cum oamenii trebuie să domine natura și despre cum economiile noastre trebuie să crească din ce în ce mai mult”, spune Wiedmann.

              „Nu putem continua să ne comportăm ca și cum am avea la dispoziție o planetă de rezervă.”

              https://bit.ly/2YeNe8Y

              Autorii studiului:

              Thomas Wiedmann: Programul de evaluare a sustenabilității, Școala de Inginerie Civilă și de Mediu, UNSW Sydney, Sydney, NSW, Australia

              Manfred Lenzen: ISA, Școala de Fizică, Universitatea din Sydney, Sydney, NSW, Australia

              Lorenz T. Keyßer: Institutul pentru decizii de mediu, Departamentul de Știința sistemelor de mediu, ETH Zürich, Zürich, Elveția

              Julia K. Steinberger: Institutul de Cercetare a Sustenabilității (SRI), Școala de Pământ și Mediu, Universitatea din Leeds, Leeds, Regatul Unit

              https://www.nature.com/articles/s41467-020-16941-y

              Nu stim ce ne rezerva viitorul, insa daca autorii studiului de mai sus (care nu sunt „comunisti”) au dreptate si daca nu schimbam „PARADIGMA ECONOMICA” („am putea chiar să facem un pas mai departe și să abandonăm cu totul ideea de capitalism”), atunci Capitalismul se va dovedi mai criminal decat Comunismul, deoarece va face miliarde de victime. Ghici cine vor fi cei care vor supravietui in cazul unei catastrofe ecologice: „cei mai bogați 1%” sau „cei 3,1 miliarde de oameni care au constituit cea mai săracă jumătate a omenirii”?! Intrebare, evident, retorica.

              Cei mai bogați 1% din populația lumii sunt responsabili pentru o poluare cu carbon de peste două ori mai mare decât cei 3,1 miliarde de oameni care au constituit cea mai săracă jumătate a omenirii în timpul unei perioade critice de 25 de ani de creștere fără precedent a emisiilor.

              Noul raport al Oxfam, intitulat „Confruntarea inegalității emisiilor de carbon”, se bazează pe cercetări efectuate împreună cu Institutul de Mediu din Stockholm …

              https://bit.ly/2ZROoI2

              Oricum, si fara amenintarea unei catastrofe ecologice, Capitalismul este un sistem politico-economic profund injust si imoral. Sa vedem ce spunea Mark Zuckerberg intr-un discurs la Harvard, in anul 2017:

              Astazi, ne confruntam cu un nivel mare de inegalitate, de distributie a averii, care face rau tuturor … Sa fim sinceri. Ceva este in neregula cu sistemul nostru daca pot sa plec de aici si sa fac miliarde de dolari in 10 ani in timp ce milioane de studenti nu isi permit sa isi plateasca imprumuturile, cu atat mai putin sa isi deschida o afacere.

              https://tinyurl.com/y8o7m2am

              Mark Zuckerberg (fondatorul Facebook) este pe locul 3 in top-ul celor mai bogati oameni ai planetei (in 8 noiembrie 2021), cu o avere de 121,9 MILIARDE DE DOLARI.

              https://www.forbes.com/profile/mark-zuckerberg/

              Salariul MINIM NET in Romania este de 1.524 lei pe luna (357 dolari pe luna). Un angajat cu salariul minim pe economie ar avea nevoie de 28.454.715 ani (peste 28 MILIOANE de ani) pentru a castiga banii pe care Mark Zuckerberg i-a facut pana la varsta de 37 de ani!

              „În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbaţi.”

              https://bit.ly/303fmNr

              Daca consideram ca un barbat din Romania – care castiga salariul minim pe economie – munceste astfel TOTI cei 72,5 de ani de viata, acesta ar avea nevoie de 392.479 VIETI pentru a castiga banii pe care Mark Zuckerberg i-a facut pana la varsta de 37 de ani!

            • @ Machiavelli,
              latraturi ca ale tale am auzit pe toata perioada desertului comunist din Romania, Inclusiv ca atit de putred e capitalismul, incit era la marginea prapastiei (si acolo a ramas :D ).
              Minti: nu te-am facut comunist, ci am dat de inteles ca esti urmasul progresist al marilor invatati in secolul nostru. Cei care vreti sa dirijati Natura, prin tot felul de idei habarniste, exact ca inaintasii tai („cind vom ajunge in comunism, vom dirija Natura si vom avea ploaie ori soare cind dorim”).
              Si n-ai descoperit tu ca capitalismul e cea mai rea orinduire: e rea, dar alta mai buna nu exista.
              NB,
              „Un nou raport arată de ce trebuie să ne ocupăm de bogăția excesivă pentru a salva planeta.”
              Traducere: Directivele noastre spun ca trebuie sa ne ocupam de imbogatitii lumii pentru a salva omenirea de sub jugul exploatatorilor.
              Pina in anul 100.000 D.C. poate reusiti.

            • @victor L

              I. Spui ca: „latraturi ca ale tale am auzit pe toata perioada desertului comunist din Romania”.

              Nu imi dau seama cum ai ajuns la concluzia ca eu am invatat sa „latru” de la comunisti?! :-) Singura afirmatie (fara echivoc) pe care am facut-o in legatura cu Comunismul (in TOATE comentariile mele anterioare) a fost:

              «Parerea mea despre comunism (nu fabulatiile tale cu privire la convingerile mele): comunismul a fost un regim criminal. Totusi, Capitalismul nu trebuie privit in antiteza cu Comunismul.»

              II. Eu nu am afirmat ca Capitalismul este „putred” si ca este „pe marginea prapastiei” – am afirmat (si am argumentat, folosind un exemplu concludent) ca Capitalismul este un sistem politico-economic profund injust si imoral. Prin reactia ta viscerala (evidentiata prin folosirea de diatribe ideologice pe post de contra-argumente), mi-ai dovedit din nou ca am avut dreptate atunci cand am afirmat ca si tu faci parte din categoria „cainilor lui Pavlov”, adica ai dezvoltat „reflexul conditionat” de a „infiera cu manie” capitalista pe oricine ar indrazni sa puna la indoiala „maretia”, sustenabilitatea si moralitatea „oranduirii” capitaliste. Acest tip de comportament nu se deosebeste cu nimic de cel al fanaticilor comunisti, care nu acceptau niciun argument care sa stirbeasca din „maretia” ideologiei comuniste.

              «Termenul „câinele lui Pavlov” este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacționează la o anumită situație, în loc să folosească gândirea critică.»

              https://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Pavlov

              III. Spui ca: „n-ai descoperit tu ca capitalismul e cea mai rea orinduire: e rea, dar ALTA MAI BUNA NU EXISTA”.

              Aceasta LOZINCA – prin care DECRETEZI imortalitatea Capitalismului – denota o „gandire” dogmatica. Afirmatia „alta mai buna nu exista” NU POATE SA FIE SUSTINUTA CU ARGUMENTE RATIONALE deoarece presupune ca cel care o face este atotstiutor (un fel de zeu), sau are „un glob de cristal” in care vede viitorul. Avand in vedere faptul ca „globuri de cristal” in care putem sa vedem viitorul exista doar in basme, sper ca tu nu traiesti cu iluzia deliranta ca esti un zeu atotstiutor. :-)

              IV. Se pare ca indoctrinarea ideologica te impiedica sa fii un „traducator” impartial. Afirmatia:

              Un nou raport arată de ce trebuie să ne ocupăm de bogăția excesivă pentru a salva planeta.

              NU se „traduce” prin:

              «Directivele noastre spun ca trebuie sa ne ocupam de imbogatitii lumii pentru a salva omenirea de sub jugul exploatatorilor».

              Afirmatia reprezinta CONCLUZIA UNUI STUDIU facut de niste OAMENI DE STIINTA, care nu sunt „comunisti”:

              Această NOUĂ PERSPECTIVĂ a fost elaborată de O ECHIPĂ FORMATĂ DIN OAMENI DE ŞTIINŢĂ în domeniul mediului, ingineri, fizicieni și economiști și se bazează pe cunoștințele și recomandările existente din partea comunității științifice.

              https://bit.ly/2YeNe8Y

              Autorii STUDIULUI:

              Thomas Wiedmann: Programul de evaluare a sustenabilității, Școala de Inginerie Civilă și de Mediu, UNSW Sydney, Sydney, NSW, Australia

              Manfred Lenzen: ISA, Școala de Fizică, Universitatea din Sydney, Sydney, NSW, Australia

              Lorenz T. Keyßer: Institutul pentru decizii de mediu, Departamentul de Știința sistemelor de mediu, ETH Zürich, Zürich, Elveția

              Julia K. Steinberger: Institutul de Cercetare a Sustenabilității (SRI), Școala de Pământ și Mediu, Universitatea din Leeds, Leeds, Regatul Unit

              https://www.nature.com/articles/s41467-020-16941-y

  25. Harta termocentralelor pe cărbuni planificate a fi construite în China

    O hartă interactivă, prezentând o multitudine de informații despre centralele pe cărbuni în exploatare, în construcție și cele planificate pentru a fi construite în viitorul apropiat a fost publicată de Bloomberg în iulie 2021.

    https://bloombergcoalcountdown.com/countries/CN

    Situația altor, precum România, poate fi de asemenea, vizualizată.

  26. Cărbunii țin luminile aprinse la COP26

    Energia eoliană extrem de scăzută, pentru aproape toată ziua de 3 noiembrie 2021, a dus la prețuri extrem de ridicate, cele două termocentrale pe cărbuni rămase în funcție la Drax reușind să salveze criza, dar cu un preț de 4.000 £/MWh, de aproape 100 de ori mai mult decât prețul angros normal înainte de începerea crizei actuale. Multe alte generatoare pe bază de combustibili fosili au venit, de asemenea, în ajutor la prețuri amețitoare.

    Pe 3 noiembrie, s-a înregistrat un nou record pentru costul total zilnic al echilibrării rețelei de electricitate din Marea Britanie. Recordul anterior de 38 de milioane de lire sterline, de douăzeci de ori mai mare decât media zilnică actuală, a fost depășit cu 6 milioane de lire sterline, noul record fiind de 44,7 milioane de lire sterline.

    Cauzele sunt ușor de identificat din graficul raport de BMRS (Serviciul de raportare a mecanismelor de echilibrare) privind mixul de combustibili din sistemul de transport. Energia eoliană, reprezentată prin barele albastru închis, a fost extrem de scăzută în cea mai mare parte a zilei, cu un minim de numai 1 GW, sub 5% din capacitatea sa.

    Isn’t it ironic, don’t you think? (Alanis Morisette)

  27. Vreau sa dau o interpretare inedita si din perspectiva detectivista, comerciala si ecologica Mioritei. ;)

    Ipoteze
    3 ciobani cu un numar relativ egal de oi

    Cunoscute confirm textului
    Una oaie AI – vorbeste! :)

    Motive pentru omicid si muttono-cid

    1. Doi ciobani care planuiesc sa distruga concurenta (cel de al treilea cioban)
    Cei doi ciobani vor sa creasca pretul la carnea de oaie, deci vor sa il omoare pe cel de al treilea si sa ii ia sau ii omoare oile
    3. Doi ciobani vor oaia AI (oaia Dolly 0.1 draft, pre-release, POC!)
    4. Cei doi ciobani vor sa omoare oile pentru ca au fost la ultima conferinta climatologica de la oras unde s-a decis reducerea emisiilor de metan in loc de arderea lemnelor. Stim ca flatulentele vacilor genereaza foarte mult metan. Presupun, dar nu stiu, ca in perioada de formare a poporului roman, oile erau in numar mare, nu vacile si nu caprele.
    Cei doi ciobani isteti dar criminali vor sa testeze poate ipoteza cresterii preturilor pe modelul reducerii cu o treime (cea a ciobanului amenintat) a ofertei de carne de oaie chiar in absenta indicatorilor tehnici de la bursele din lumea de atunci.
    Numele de cod „mama” este pentru medicul legist si/sau investigator dupa modelul serialului Bosch care trebuie sa caute in padure ramasitele ciobanului amenintat.

    Nu se poate exclude ipoteza ciobanului suferind de depresie datorita unei epidemii de gripa mutoniera (scuze dar nu am gasit un cuvant mai adecvat).

    :)))

    • Se intimpla in august 1982 la Costinesti. Se termina la Disco Ring la 1 noaptea si merg spre cazare la Casute de piatra. Pe linga obelisc ceva lume trintita pe plaja ascultind citiva tipi, 4-5 + unul de culoare care cinta reggae, la mare moda atunci, cinta la chitara si cu vocea si dansa in acelasi timp. Misto de tot. Coleg de-al lor. Haios ca un negru sa vorbeasca romaneste cu un puternic accent moldovenesc. Normal, era student la Iasi, cu ce accent sa vorbeasca? Peste vreme aveam sa-i recunosc pe cei de pe plaja ca fiind Toni Grecu si Liviu Antonesi. Nu stiu cine erau ceilalti. Oricum rideam de ne tineam cu miinile de burta, deja pe la 3 era lume multa pe plaja de s-au dus unii dupa un sistem de amplificare ori la Terasa Tineretului (unde cintau Compact in noua versiune) ori la Vox Maris, atit de multa lume era pe plaja aia. Fapt este ca ne-a prins dimineata pe plaja spargindu-ne de ris. Nu stiam ca asistam la nasterea Divertis.
      Mi-aduc aminte unele dintre scenete si pe cel putin doua nu le-am mai auzit de-atunci. La tema dv, Divertis, 1982:
      “Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai, etc ,etc, etc.
      Dar cea Miorita, cu lina plavita
      de trei zile-ncoace/iarba nu-i mai place
      Gura nu-i mai tace.
      Si ciobanul o ia deoparte si-o-ntreaba:
      Ce-ai, fa?” :)))

      • Ultima data cand am fost la Costinesti era cam cu doi ani inainte de perioda in care cred ca ati fost d-voastra.
        Semnal M deja nu mai canta acolo ci in statiunea Aurora sau Jupiter.
        Pe plaja noaptea se canta si:
        „Africa, Saribure. Nicu e-n Zim-bab-w-e!”
        Dragostea si respectul pentru Divertis au ramas neschimbate.
        Din pacate, din cauza ca am emigrat am pierdut un timp contactul cu ce facea grupul Divertis.

  28. Suprasimplificati problema. Rezumati efectele incalzirii climatice la cresterea riscului de indundatii. Dar daunele sunt si asupra sanatatii noastre.Sau mai ales asupra sanatatii noastre. Biologic nu ne putem adapta asa repede.

    • Se pare că sunteți un cititor nou al articolelor mele. Despre „daunele asupra sănătății noastre” găsiți date concrete, nu păreri alarmiste, în articolul Cât de catastrofale sunt schimbările climatice?, cu referire specială la Fig.2 – Dezastrele anuale din perioada 1900 – 15 iulie 2020 produse de uragane, cicloane, taifunuri, tornade, temperaturi extreme (valuri de frig și de căldură), inundații, avalanșe, alunecări de teren.

    • Pai Valentin supracomplici problema. La ce sa ne adaptam? Diferenta dintre vara si iarna e de 40-50 de grade. intre noapte si zi de 15-20 de grade. Pai daca faci fata la astea de pe o zi pe alta, faci fata si la schimbarile climatice care sunt de ordinul a 1.5-2 grade la 50 de ani.

    • Aha. Adica un finlandez care decoleaza iarna de la Helsinki si aterizeaza la Singapore ar trebui sa fie in pericol de moarte cind iese din avion? Caci iaca o diferenta de temperatura de 50 de grade si de umiditate a aerului de +90%.
      Din experienta proprie, mai veche cu Singapore e-adevarat, cad morti de beti :)))

  29. Un angajament nerealist, pur retoric

    COP26: 105 countries pledge to cut methane emissions by 30 per cent

    Pentru cele 105 țări care au promis să reducă emisiile de metan cu 30%, propun un calcul elementar:

    Pe planetă, trăiesc în prezent:

    1,5 miliarde de vaci
    1,1 miliarde de oi
    0,9 miliarde de capre

    la care mai pot fi adăugate cămilele, caii și alte rumegătoare.

    Practic, 3,5 miliarde de creaturi generatoare de metan.

    Imaginați-vă impactul reducerii cu 30% a acestor numere uriașe.

    Orezul este și mai rău poziționat, deoarece el poate fi o hrană de bază sau un bun de export important, sau ambele.

    Producția globală de orez este de aproximativ o jumătate de miliard de tone pe an.

    O reducere cu 30% a orezăriilor generatoare de metan ar fi catastrofală.

    Având în vedere toate acestea, angajamentul de reducere a emisiilor de metan cu 30% pare la fel de nerealist, iresponsabil chiar, ca și reducerea CO2 la net zero, cu excepția faptului că treaba cu metanul ar trebui să se realizeze în doar 8 ani.

    • Sunt evident niște ținte nerealiste. Totuși niște pași mici se pot face, pași care nu cer sacrificarea standardului de viata actual, dimpotrivă l-ar îmbunați.
      Un exemplu simplu. In industria de petrol exista leaking (scăpări accidentale, neintenționate), venting (eliberarea intenționata la sonde sau stații de procesare) si flaring (arderea direct la sursa) a gazelor naturale, in special a celor asociate. Cele din urma reprezinta cele mai mari volume de gaze pierdute.
      Principalele tari care in care exista aceste fenomene sunt, in ordine, Rusia, Iran, USA, Nigeria, Irak si Algeria. Din păcate nu exista standarde globale de măsurare, raportare si nici de limitare a acestor fenomene. Volumul de gaze pierdut astfel este foarte mare, unii spun ca este aproape de nivelul de export al Australiei si Australia este, după Qatar, al doilea mare exportator de LNG. Banca Mondiala da o cifră de 150 miliarde de m3 numai pentru flared gas (gaze arse direct la sursa) ceea ce este mai mult decât exportul anual al Australiei. Pentru comparație volumul de gaze naturale descoperite in ultimii 10 ani in sectorul romanesc al Marii Negre este de cca 71 miliarde de m3.
      Cum arderea de gaze este mai ușor de identificat prin sateliți, o consecința perversa a campaniei anti-flaring este recurgerea la gas venting, in special in tarile africane. Ori arderea nu eliberează CH4, ci CO2, un gaz mai puțin poluant.

      • Precizările făcute sunt binevenite și competente, fiind făcute de un specialist. Și cred că inițial, cererea de reducere a emisiilor de metan cu 30% se referea doar la gazul industrial. Prin urmare, aici nu era nevoie de 105 țări să-și declare angajamentul pentru reducerea acestor emisii, pentru că, așa cum ai precizat, e vorba doar de câteva țări care au exploatări și transporturi de gaz metan pe conducte. Dar faptul că nu s-a precizat despre ce fel de metan este vorba, mi-a ridicat o minge la fileu ca să dovedesc că imensa majoritate a liderilor politici adunați la Glasgow n-au habar despre ce vorbesc – ei doar recită un text scris de alții, mai mult sau mai puțin experți energetice și climatici.

        P.S. Nu am tutuit niciodată un comentator pe Contriburots. Excepția de acum se datorează faptului că Alex a fost primul meu student de la Facultatea de geografie-geologie din Iași căruia i-am condus lucrarea de licență, el fiind unul din cei mai valoroși geologi pe care i-a produs Universitatea ieșeană, cu o carieră națională și internațională remarcabilă.

        • Mulțumesc domnule Profesor.
          Este adevărat, majoritatea liderilor adunați la Glasgow habar n-au despre ce vorbesc, nu doar in problema emisiilor de metan dar si in alte subiecte calde. In ultimul secol sunt foarte putini oameni cu educație științifica care au ajuns in poziție de comanda in marile economii ale lumii. Un nume care imi vine in minte din USA este președintele Hoover, care a fost doctor in geologie si a descoperit un zăcământ de aur in Australia.

    • Intre timp s-a constatat ca impactul emantiilor de CO2 a rumegatoarelor a fost supraevaluat de 3-4 ori , nataritivul ca acestea ar produce prea mult metan nu mai sta in picioare asa cum s-a constatat intre timp ca aportul padurilor tropicale africane la aliminarea CO2 este mult mai mare decat s-a crezut pana acum.
      Rolul animalelor poate fi unul chiar pozitiv in conditiile in care acestea sunt crescute cu iarba si fin, adica un pasunat inteligent, ele valorificand materie vegetala inapta pt alte consumuri, trasnformand-o in proteine valoroase.
      Problema majora este agricultura intensiva chimizata practicata astazi care provoaca desertificare, eroziune, schimbari climatice locale etc.etc., aici ar trebui intervenit masiv stiut fiind faptul ca solul vegetal sanatos este cel mare absorbant de CO2 din atmosfera.
      Solurile sanatoase pline de microrganisme pot prelucra intr-o foarte mare masura CO2 atmosferic asa cum si oceanele au acesta functiuen naturala.
      Omul prin activitatile sale a produs dezechilibre naturale care insa prim masuri inteligente pot fi remediate in timp destul descurt, undeva la 10 ani daca efortuile sunt concentrate in acest sens si nu catre tot felul de programe inutile impuse politic si ideologic.

      • Hotărîți-vă, doriți să vorbiți despre reducerea emisiilor de CO2 sau de CH4 (metan) ale rumegătoarelor? Și despre supraevaluarea aceea de 3-4 ori, puteți indica sursa științifică pe care ați folosit-o?

        • Scuze, de metan este vorba iar sursa este Wilhelm Windisch de la Universitatea Technica din München, profesor de stiinte agrare

  30. Se epuizează hidrocarburile? Putem produce petrol din aerul „infectat” cu CO2 și energie solară

    Un articol interesant a fost publicat în Nature pe 3 noiembrie 2021 – Drop-in Fuels from Sunlight and Air.

    Autorii articolului, un grup de cercetători europeni, consideră că se pot reduce concentrațiile de CO2 din atmosferă și, în același timp, produce carburanți sintetice folosind o singură platformă de producție integrată, al cărei flux tehnologic începe cu lumina soarelui și CO2 atmosferic și se termină cu kerosen.

    Folosind o mică instalație amplasată pe acoperișul unui laborator din Zurich, echipa de cercetare a produs cantități mici de combustibili diferiți folosind câteva panouri solare și câteva camere de reacție. În timp ce procesul de producție complet ar trebui să demonstreze, de asemenea, că se poate extinde la scară largă, cercetătorii au calculat că platforma ar putea alimenta întreaga industrie a avioanelor comerciale folosind o mică parte din terenul din Sahara pentru instalarea panourilor solare.

    Văd aici o lecție simplă pentru politicienii și eco-activiștii calamitologi: Investiți în R&D (cercetare și dezvoltare)! De aici vor veni soluțiile pentru problemele climatice, nu din interdicții, ucazuri și sloganuri „verzi”.

  31. Avioanele electrice nu vor avea o influență semnificativă asupra călătoriilor aeriene în următoarele decenii

    Motivul: Bateriile nu sunt nici pe departe capabile să susțină avioanele de linie de mare capacitate pe zboruri de mii de kilometri.

    Cunoscutul profesor canadian Vacla Smil, originar din Cehoslovacia, demonstrează în noul său studiu de ce

    exagerarea a devenit metoda implicită de raportare a știrilor, iar posibilitatea zborului comercial electric nu a făcut excepție, cu afirmații repetate că aceste noi avioane vor schimba complet modul în care trăim.

    În ultimii 30 de ani, bateriile și-au triplat densitatea energetică. În prezent, densitatea lor este încă încă 1/20 din cea a kerosenului. Depășirea kerosenului de către baterii este un pod prea îndepărtat, care nu va fi atins prea curând.

    Profesorul Smil lasă, totuși, o mică portiță deschisă:

    Ar fi într-adevăr grozav să avem avioane complet electrice pentru zborurile pe distanțe scurte și ar oferi servicii esențiale pentru milioane de călători care locuiesc în orașe mici. Cu toate acestea, ar aduce doar o contribuție minoră la ceea ce este cu adevărat o afacere gigantică.

    • O alta problema mai e ca acumulatoarele isi pastreaza greutatea tot timpul incl la aterizare, ceea mareste considerabil consumul de energie.

  32. Un medic din British Columbia diagnostichează clinic un pacient ca suferind de „schimbare climatică”

    Țineți-vă bine, stimați cititori. Dacă vi se întâmplă să vă internați în spital în British Columbia, Canada, sunt mari șanse se fiți diagnosticat și cu boala „schimbare climatică” conform articolului de mai sus.

    Nu știu cum cineva poate să ia microbul/virusul de „schimbare climatică”. Nefiind medic, mă întreb, totuși, care ar fi „simptomele” cuiva bolnav de „schimbare climatică”? Și dacă ești diagnosticat ca fiind infectat cu „schimbare climatică”, mai este vreo șansă să te vindeci (eventual, cu cu ulei de șarpe) sau boala este incurabilă?!?

    Unii cunoscători, pretinzând că sunt și ei „doctori” de „schimbare climatică”, au indicat că există, totuși, două remedii de „vindecare”:

    – decarbonizarea pacientului
    – administrarea de doze crescătoare de taxe anti-climă

  33. Mega-secetele din trecut din Europa Centrală au fost mai lungi, mai severe și mai puțin calde decât secetele moderne

    Studiul indicat mai sus, având trei co-autori români, a fost publicat în Nature pe 19 martie 2021. Citez din Abstract:

    Mega-secetele sunt manifestări notabile ale sud-vestului american, dar nu și ale climatului european. Utilizând observații hidrologice și meteorologice pe termen lung, precum și reconstituiri paleoclimatice, arătăm aici că Europa Centrală a cunoscut secete mult mai lungi și mai severe în timpul minimului Spörer (~1400-1480 d.Hr.) și al minimului Dalton (~1770-1840 d.Hr.), decât cele observate în secolul XXI. Aceste două mega-secete par să fie legate de o stare rece a Oceanului Atlantic de Nord și de o activitate sporită de blocare atmosferică pe timp de iarnă deasupra Insulelor Britanice și a părții vestice a Europei, concomitent cu forțarea solară redusă și vulcanismul exploziv. În plus, arătăm că evenimentele recente de secetă (de exemplu, 2003, 2015 și 2018) se încadrează în intervalul de variabilitate naturală și nu sunt fără precedent în ultimul mileniu.

    Mi-a atras atenția și o afirmație din Concluzii:

    Deși gazele cu efect de seră și semnalul asociat încălzirii globale vor contribui substanțial la riscul de secetă în viitor, studiul nostru indică faptul că variațiile viitoare ale secetei vor fi, de asemenea, puternic influențate de variațiile naturale.

    Prin coincidență, pe 15 martie 2021, revista Nature Geoscience a publicat studiul Fenomenele extreme recente de secetă din Europa, dincolo de variabilitatea de fond a erei comune, care ajunge la concluzii opuse studiului românesc:

    Reconstituirea noastră demonstrează că secvența recentă a secetelor de vară din Europa, începând cu 2015, este fără precedent în ultimii 2.110 ani. Această anomalie hidroclimatică este probabil cauzată de încălzirea antropogenă și de schimbările asociate în poziția curentului jet de vară.

    Două studii, publicate într-un interval de 4 zile, fac afirmații contrare – pot fi ele simultan adevărate?

    Părerea mea este că mega-secetele au o cauzalitate mult mai complexă decât cea analizată de cele două studii care au ajuns la concluzii opuse. De exemplu, am fost surprins că nici unul din cele două studii nu au considerat fenomenul hidrologic Hurst – faptul că variabilitatea naturală a climei este mult mai mare decât se crede în prezent. Într-un proces Hurst, descoperit în 1952, evenimentele extreme tind să se grupeze. Acest lucru are consecințe uriașe pentru planificare.

    Faptul că actuala climatologie nu consideră acest lucru va duce direct la niveluri incorecte de protecție și apărare împotriva fenomenelor meteorologice extreme și la niveluri insuficiente de adaptare.

    Detalii,

    The Hurst Phenomenon in Error Estimates Related to Atmospheric Turbulence, 2018

  34. Exxon va produce petrol din alge (cu o „mică” problemă)

    Cu ajutorul ingineriei genetice, Exxon crede că este mai aproape de obiectivul său de a alimenta avioanele cu reacție și camioanele grele cu petrol distilat din alge. Cu ajutorul subvențiilor și stimulentelor guvernamentale, compania spune că este pe cale să facă biocombustibilul din alge viabil din punct de vedere comercial până la sfârșitul deceniului.

    Dar, conform calculelor Exxon, un baril de țiței din alge ar putea valora până la 350 de dolari, dacă se iau în considerare standardele existente privind combustibilii cu emisii reduse de carbon și creditele fiscale care adaugă o valoare de 260 de dolari la fiecare baril. În prezent, țițeiul tradițional se vinde cu mai puțin de 80 de dolari pe baril.

    Procesul necesită cantități mari de energie, atât de mari încât producția de biocombustibil din alge ar putea consuma mai multă energie decât ar produce, au concluzionat unii cercetători.

    Detalii,

    Exxon Sees Green Gold in Algae-Based Fuels. Skeptics See Greenwashing

    • Domnule profesor, se lucra la asa ceva inca de cind am lucrat eu in industria biocombustibililor, in 2008. Toti din toata industria priveam la asa ceva cu curiozitate, cu zimbetul pe buze si cu un urias scepticism. Dupa stiinta mea n-a mers nici la faza de laborator necum sa treaca macar la o faza pilot.
      Nu stiu eu petrol insa intrebarea vine imediat: exista vreo bacterie care sa transforme un ceva, o substanta in titei? Ca in metan avem in intestinul gros si stim bine si ce si cum face. Dar in titei? Si in orice caz, substanta pe care bacteria o va fi trasformat in titei trebuie sa contina carbon sub o forma sau alta! Si inca mult carbon, adica trebuie sa fie ori un gaz natural ori un carbune ori vreun reziduu petrolier! (ori, cine stie o creta, un calcar, un dolomit? Mira-m-as foarte, ar fi plin de astfel de bacterii prin toate carierele de calcare si de marmura ale lumii).
      Iar economic e o pura timpenie, subventii gigantice pentru un produs pe care-l obtinem ieftin si sigur din rafinarea petrolului.

      • Pentru că am abonament la WSJ, îmi permit să mai traduc câteva paragrafe semnificative din articol:

        Atracția algelor este evidentă. Fiind unul dintre cele mai abundente organisme de pe Pământ, algele captează dioxidul de carbon și, atunci când sunt utilizate drept combustibil, ar putea reduce emisiile de carbon pe durata ciclului de viață cu peste 50% în comparație cu combustibilii fosili, conform unor cercetări. De asemenea, algele pot crește în apă sărată, pe terenuri care nu sunt arabile, ceea ce înseamnă că nu ar intra în concurență cu produsele agricole, așa cum se întâmplă în cazul etanolului pe bază de porumb.

        Exxon își continuă cercetările în domeniul algelor împreună cu Viridos Inc., o companie din San Diego, cofondată de pionierul genomicii J. Craig Venter. De ani de zile, Viridos a modificat algele cu ajutorul instrumentului de editare genetică CRISPR și a altor tehnologii, în speranța de a crește conținutul de grăsime al celulelor algale pentru a produce mai multă materie organică, sporind în același timp capacitatea lor de creștere.

        Însă ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic în laborator nu se transpune întotdeauna pe teren, lăsând îndoieli în rândul altor oameni de știință cu privire la faptul că aceste eforturi ar putea produce cantități suficiente de alge mai bogate în materie organică pentru a produce biocombustibil la scară comercială. Exxon și Viridos spun că au reprodus rezultatele de laborator în iazuri de creștere mai mari, în aer liber.

        Iazurile Viridos din deșertul californian de lângă Marea Salton au produs anul trecut 5 grame de țiței de alge pe metru pătrat pe zi, față de mai puțin de 2 grame în 2018, când a început să utilizeze tipul de alge brevetat. Companiile estimează că pot ajunge la 10 grame până la sfârșitul anului 2021 și vizează 15 grame până în 2022, un nivel pe care unii din comunitatea științifică îl consideră un punct de inflexiune la care biocombustibilul din alge devine viabil din punct de vedere comercial.

        Chiar dacă Exxon și Viridos vor atinge obiectivul din 2022, algele nu vor fi competitive din punct de vedere economic cu combustibilii fosili în viitorul apropiat fără subvenții guvernamentale substanțiale. Vedeți mai sus prețul de $350/baril.

        Cercetătorii din domeniul algelor s-au confruntat cu o multitudine de provocări. Pe lângă limitările productivității biologice, producția de alge la scară largă necesită cantități enorme de teren, apă și îngrășăminte, ceea ce o face să fie prohibitiv de costisitoare. Pentru a satisface doar 10% din cererea de combustibil a Europei cu alge nemodificate, ar fi nevoie de inundarea a trei state cât Belgia de mari cu mai mult de 10 cm de apă, utilizând în același timp 50% din îngrășămintele folosite în agricultura europeană.

        Guvernul SUA finanțează cercetarea algelor încă din anii 1970. Din 2007, Departamentul pentru Energie a acordat sute de milioane de dolari în granturi de cercetare pentru companii private și alte companii care cercetează biocombustibilul din alge.

        Exxon a declarat că a cheltuit peste 300 de milioane de dolari pentru cercetarea algelor din 2009, mai puțin de 3% din bugetul său anual de cercetare. Compania a declarat că cercetează o varietate de tehnologii pentru reducerea emisiilor de carbon, inclusiv alți biocombustibili, captarea carbonului și hidrogenul.

        Potrivit lui Martin Keller,director al Energy Department’s National Renewable Energy Laboratory, biocombustibilii din alge reprezintă o soluție potențială pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de călătoriile cu avionul și de transportul greu de marfă. Aceste domenii, care produc o cantitate semnificativă de emisii, sunt deosebit de greu de decarbonizat, deoarece bateriile electrice sunt prea grele și nu oferă o autonomie suficientă pentru avioane și camioane. La începutul acestui an, Departamentul pentru Energie s-a angajat să aloce 100 de milioane de dolari în plus pentru finanțarea cercetării în domeniul biocombustibililor pentru aviație și alte sectoare.

        „Din punct de vedere biologic, este o realizare”, a spus dl Keller. „Cum se poate extinde? Aceasta este următoarea întrebare.”

        • „Din punct de vedere biologic este o realizare”. Asa o fi. Industrialmente insa lucrurile stau cu totul altfel pina si pentru o companie de talia si de competenta Exxon! Stiu ei foarte bine asta, au oameni de prima mina in materie, se intimpla ca un fiul unui amic (fiu cu un doctorat exceptional in foraje dirijate, doctor pe care s-au batut acum 8 ani citeva companii petroliere mari din lumea asta sa-l aiba momindu-l cu niste oferte ametitoare nu doar pentru Romania!!!) sa lucreze chiar la Exxon si sa imi spuna una alta in materie. Nu pot sa divulg mai multe, imi pare rau.
          Cumva adiacent: situatia-mi aminteste de incercarile de 20 de ani (atitia stiu eu) ale industriei optice romanesti antedecembriste de a produce nicoli (pentru cititori astea sint niste lentile polarizante folosite la microscoapele mineralogice). Aveam destule materie prima (o varietate de calcit numita Spat de Islanda) insa niciodata, dar absolut niciodata nu am produs vreo lentila buna de a fi pusa pe un microscop mineralogic cit de cit comparabil cu cele Zeiss, nu multe, maximum 20, care fusesera importate in anii ’70. Mama avea unul dintre ele si cind eu, copil mergeam pe la laborator imi punea la microscop sectiuni subtiri colorate. Greu de descris fascinatia data de variatia culorilor cind roteam cu minuta mea platoul gradat pe care era fixata sectiunea. (pentru cititori – intr-un astfel de microscop te uiti la propriu printr-o bucata de piatra, lumina trece prin ea!)
          Sint mindru sa spun ca nici una dintre lentile nu a trecut de semnatura mamei mele in pofida presiunilor la care banuiesc ca a fost supusa. Ca venea foarte stresata de la Bucuresti … Daca Romania nu a produs vreodata un microscop mineralogic performant e (si) din vina mamei mele!
          Poate ca IOR (Intreprinderea Optica Romana) va fi produs lentile pentru domeniul militar (lunete, alte dispozitive optice) sau poate pentru instrumente topografice unde cerintele sint muuult mai putin stricte insa lentile pentru mineralogie nu a produs niciodata. Iar azi nici atit desi materia prima o avem si e de foarte buna calitate iar Balsam de Canada aveam suficient si atunci si putem cumpara imediat azi fara vreo problema.

          • LE – Domnule profesor, sint curios daca dumneavoastra sau, sa zic dl Emil Constantinescu ati avut vreodata acces la un microscop mineralogic Zeiss. Dupa stiinta mea erau foarte rare in Romania si nu au ajuns la Facultatile de Geologie.

            • Nu am avut laboratoare cu dl. Emil Constantinescu, pentru că eram încă la IPGG (Institutul de Petrol, Gaze, și Geologie), când am luat cursurile de mineralogie+cristalografie și petrologie sedimentară, metamorfică și endogenă, dumnealui fiind atunci la Universitate. Am lucrat cu niște microscoape sovietice.

          • Ehe…ce vremuri… să privești mineralele cu nicoli II (paraleli) sau + (încrucișați)… (după William Nicol, cel care, în 1829, a tăiat și cimentat două cristale de spat de Islanda cu balsam de Canada, producând primele prisme polarizante folosite în mineralogie).

          • Da, copil fiind m-am uitat si prin microscoapele sovietice :) Mama zicea ca erau bune, nu ca si cele Zeiss insa bune si au fost folosite inca multi ani, cred ca si dupa ’89. Unele erau electrice (adica foloseau lumina unui bec electric, acela l-a folosit mama inainte sa primeasca microscopul Zeiss) iar operatorul laboratorului de mineralogie de la noi (cel care facea sectiunile subtiri) avea unul care folosea lumina zilei, sub platou era o lentila pe care o puteai aseza astfel incit sa o poti directiona spre sectiunea subtire. O, tempora!
            Cele Zeiss insa pe linga precizie aveau si posibilitatea de a fotografia direct sectiunea (banuiesc ca nu e mare diferenta fata de cele de azi, in optica cu certitudine nu e, doar fotografiile si imaginile sint digitale) la cele sovietice fotografierea era posibila insa presupunea o tehnica intreaga: se scotea ocularul si se insuruba aparatul de fotografiat. Nu stiu mai departe, eram prea mic sa inteleg ce si cum dupa cum erau prea mic sa inteleg de ce nu am voie in „muzeu”, adica acolo unde erau esantioanele de roci radioactive si unde foarte putine persoane aveau acces. Mi-aduc aminte ca, stagiar fiind a venit in vizita unu’, Homosteanu care era ceva ministru al minelor, sau al geologiei sau de interne si a vrut el sa intre in „muzeu”. I-au spus ca semnul de pe usa inseamna radioactivitate. A plecat foarte repede :)))

            • Gheorghe Homoștean, 1923 – 2016, ministru de interne, care avea în subordine și minele de minerale radioactive (de ex., Crucea, jud. Suceava)

              Bujor Almășan, 1924 – 1998, ministru MPG, dat afară în 1977 după greva minerilor din Valea Jiului „pentru grave lipsuri și neajunsuri manifestate în calitate de ministru al Minelor, Petrolului și Geologiei”. L-am cunoscut îndeaproape după ce am devenit asistent la Iași (1980).

            • Asa, asa, pe Bujor Almasan imi aduc aminte ca il cam boscorodea tata, nu stiu pentru ce motive. Stiu insa cu siguranta ca la povestea cu greva minerilor din ’77 a cazut pe locul doi. Sigur, asta e ceva care tine mai degraba de cercetarile domnului Petre Opris, in privinta Vaii Jiului lucrurile sint mai complicate.
              Musiu Homosteanu nu stiu ce hram purta, ce cauta el acolo, el era, cred, ministru de interne si explorarile de minerale rare, uraniu si, cred, aur si argint (?) – (dar se poate sa ma insel aici, la aur si argint zic), fusesera trecute la Ministerul de Interne cindva prin 1984 sau asa. Pe legitimatia mea (stagiar) scria Ministerul de Interne. Habar n-am ce rost avea asa ceva, insa aveam pentru asta un spor de salariu de, parca, 10%. La vremea aceea Crucea era, cred, in prospectiuni/explorari, un amic era stagiar acolo si-l intrebam uneori ce are. Zicea ca e ceva dar ca mai are mult de lucru. Nu stiu ce si cum acolo dar inteleg ca azi e un zacamint in exploatare. Cu secretele cuvenite ale industriei ceea ce e normal.
              Zic insa sa ne oprim aici si imi cer iertare pentru insistenta pe subiect (foarte drag mie), dar mai citeste cite unul de prin „presa generalista” pe-aici si se produce vreo avalansa de cunoscatori de feisbuc care vor decide politica in materie a Romaniei pe urmatorii 100 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro