marți, ianuarie 31, 2023

Vă rugăm, permiteți-ne să vă observăm în timp ce ne organizați alegerile

Știați că observatorii care monitorizează alegerile din România trebuie să se plaseze într-un perimetru delimitat de șeful secției de votare și să nu iasă din el? Dar faptul că amețeala din legislația electorală face că observatorii nu au acces decât la secțiile de votare, dar în general nu sunt primiți la partea de consolidare a rezultatelor care are loc în noaptea alegerilor ? Din cauza reglementărilor din legile electorale, organizarea alegerilor e un proces în care partidele parlamentare sunt excesiv reprezentate la toate nivelurile – secții de votare, birouri electorale, BEC, iar partidele neparlamentare și candidații independenți sunt masă neglijabilă. În plus, lipsa de transparență și de deschidere față de observatori fac din alegerile din România un proces criptic, înțeles numai de partidele politice și Autoritatea Electorală Permanentă.

Șase organizații neguvernamentale și 15 observatori internaționali au transmis astăzi Comisiei parlamentare pentru legi electorale o scrisoare prin care solicită modificarea legislației referitoare la procedurile de acreditare a observatorilor, precum și introducerea unei serii de elemente care au rolul de a crește transparența modului de organizare a alegerilor. Este o scrisoare care include recomandări făcute periodic de organizații internaționale cu expertiză în domeniul electoral precum OSCE/ODIHR și Recomandări ale Comisiei de la Veneția, care sunt ignorate de legiuitorul român.

Temele esențiale care trebuie introduse unitar în legislație și nu reglementate prin decizie a Biroului Electoral Central la fiecare scrutin sunt:

  • caracterul public al ședințelor tuturor birourilor electorale
  • informațiile și documentele rezultate în timpul procesului electoral au caracter public, iar accesarea facilă a acestora (inclusiv în format electronic și open data) de către beneficiari trebuie să reprezinte regula, nu excepția
  • publicarea on-line a tuturor informațiilor legate de activitatea acestora: decizii, procese verbale; centralizarea informațiilor într-o singură sursă este preferabilă
  • eliminarea condițiilor restrictive de acreditare a observatorilor
  • introducerea de prevederi foarte clare, ce vor oferi drepturi suplimentare observatorilor și delegaților candidaților, acces pe toată durata procesului electoral la activitatea birourilor electorale și ședințele acestora.
  • soluționarea și urmărirea, respectiv arhivarea tuturor sesizărilor venite din partea reprezentanților competitorilor electorali, observatorilor și alegătorilor,  inclusiv prin introducerea unor registre electronice de reclamații
  • formarea birourilor electorale în mod echitabil pentru interesele competitorilor electorali și asigurarea accesului reprezentanților candidaților independenți în birourile electorale de toate nivelurile. Acesta este pe lângă un principiu al echității în cadrul procesului electoral și un mecanism de transparență, prin care se asigură monitorizarea alegerilor.

Am propus Comisiei Parlamentare un articol nou de lege care să reglementeze statutul persoanelor acreditate – observatori, media, delegați ai candidaților. Persoanele acreditate trebuie să aibă acces liber la toate etapele din organizarea alegerilor, nu doar la secțiile de votare în ziua alegerilor. Această măsură le-ar permite observatorilor să fie prezenți atunci când BEC verifică semnăturile de sprijinire a candidaților, sau atunci când ia decizii precum refuzul prelungirii votării. Am putea astfel să aflăm ce se află în spatele ușilor închise în ședințele în care partidele politice domină numeric judecătorii și funcționarii publici, luând decizii care afectează mersul alegerilor.

În al doilea rând, am solicitat modificarea modului în care sunt formate Birourile Electorale (de la BEC până la Birourile Electorale ale Secțiilor de Votare). În prezent, partidele parlamentare au automat câte un membru în Birourile Electorale, partidele neparlamentare primesc locurile rămase prin tragere la sorți, iar candidații independenți nu pot avea membri în Birourile Electorale. În timp ce partidele parlamentare pot avea până la 3 membri de secție de votare, candidații independenți nu pot avea nici unul. În plus, o alianță electorală formată din mai multe partide parlamentare – ACL, USL, PSD-UNPR-PC, PNL-PDL etc – și care susțin o singură listă de candidați sau un candidat, au atâția reprezentanți câte partide parlamentare în coaliție.

Ceea ce ne aduce la situațiile bizare ca de exemplu, BEC 2014 pentru alegerile prezidențiale, în care primii doi clasați sunt reprezentați de câte doi agenți, următorii clasați nu sunt deloc reprezentați, iar ultimii trei clasați au reprezentanți în BEC. Adică Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea și Monica Macovei, care au candidat ca independenți sau din partea unor partide neparlamentare și au însumat peste 15% din voturi nu pot participa la ședințele BEC, află și ei din presă ce au decis marile partide. În schimb, candidați care au primit mai puțin de 50.000 de voturi au fost reprezentați pentru că au fost norocoși.

Pentru a schimba această situație am propus ca un candidat sau listă de candidați să fie reprezentați în Birourile Electorale de un singur reprezentant. Pe locurile rămase, se va proceda în continuare la tragere la sorți, în care vor fi incluși și candidații independenți. Dacă mai rămân locuri libere, acestea nu se completează cu alți reprezentanți de partid ci cu cetățeni care doresc să facă parte din secțiile de votare. Această măsură ar aduce mai multă egalitate între candidați, indiferent de susținerea lor politică.

Nu în ultimul rând, am solicitat generalizarea noțiunii de delegat al candidatului sau partidului politic. În afară de cazul alegerilor locale, în secția de votare pot fi prezenți doar membri ai Secției de votare și observatori. Așa cum am discutat mai sus, în urma tragerii la sorți, multe partide neparlamentare sau candidați independenți rămân fără reprezentanți în unele Birouri Electorale. Pentru aceștia, Legea alegerilor locale prevede posibilitatea nominalizării de delegați de partid sau de candidat. Aceștia ar avea aceleași drepturi ca și observatorii și mass-media, și ar permite candidaților să fie informați și să depună sesizări la timp.

Alegerile din România sunt dominate de partidele parlamentare și alianțele pe care acestea le formează înainte de alegeri. Acestea au dreptul la mai mulți participanți activi la proces, la timpi de antenă (radio și televiziune publică) suplimentari, de subvenții de la stat și în curând de rambursarea cheltuielilor de campanie. Marile partide țin cu dinții de toate aceste privilegii, argumentând că sunt purtătorii voturilor noastre. Chiar dacă pragurile electorale sau limitele de rambursare pot fi văzute de unii dintre noi ca justificabile în numele democrației, regulile pentru participarea la procesul electoral trebuie să fie cât mai echitabile pentru toți participanții la alegeri. Iar societatea civilă trebuie să aibă acces liber pentru a monitoriza fiecare operațiune electorală.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Dupa cum scrii scrii chiar tu: „Marile partide țin cu dinții de toate aceste privilegii”. Poate trebuia sa pui aceste cuvinte cu litere ingrosate. Democratia de Dambovita a ramas la stadiul de Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache et. Co.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro