luni, decembrie 6, 2021

Vă rugăm, permiteți-ne să vă observăm în timp ce ne organizați alegerile

Știați că observatorii care monitorizează alegerile din România trebuie să se plaseze într-un perimetru delimitat de șeful secției de votare și să nu iasă din el? Dar faptul că amețeala din legislația electorală face că observatorii nu au acces decât la secțiile de votare, dar în general nu sunt primiți la partea de consolidare a rezultatelor care are loc în noaptea alegerilor ? Din cauza reglementărilor din legile electorale, organizarea alegerilor e un proces în care partidele parlamentare sunt excesiv reprezentate la toate nivelurile – secții de votare, birouri electorale, BEC, iar partidele neparlamentare și candidații independenți sunt masă neglijabilă. În plus, lipsa de transparență și de deschidere față de observatori fac din alegerile din România un proces criptic, înțeles numai de partidele politice și Autoritatea Electorală Permanentă.

Șase organizații neguvernamentale și 15 observatori internaționali au transmis astăzi Comisiei parlamentare pentru legi electorale o scrisoare prin care solicită modificarea legislației referitoare la procedurile de acreditare a observatorilor, precum și introducerea unei serii de elemente care au rolul de a crește transparența modului de organizare a alegerilor. Este o scrisoare care include recomandări făcute periodic de organizații internaționale cu expertiză în domeniul electoral precum OSCE/ODIHR și Recomandări ale Comisiei de la Veneția, care sunt ignorate de legiuitorul român.

Temele esențiale care trebuie introduse unitar în legislație și nu reglementate prin decizie a Biroului Electoral Central la fiecare scrutin sunt:

  • caracterul public al ședințelor tuturor birourilor electorale
  • informațiile și documentele rezultate în timpul procesului electoral au caracter public, iar accesarea facilă a acestora (inclusiv în format electronic și open data) de către beneficiari trebuie să reprezinte regula, nu excepția
  • publicarea on-line a tuturor informațiilor legate de activitatea acestora: decizii, procese verbale; centralizarea informațiilor într-o singură sursă este preferabilă
  • eliminarea condițiilor restrictive de acreditare a observatorilor
  • introducerea de prevederi foarte clare, ce vor oferi drepturi suplimentare observatorilor și delegaților candidaților, acces pe toată durata procesului electoral la activitatea birourilor electorale și ședințele acestora.
  • soluționarea și urmărirea, respectiv arhivarea tuturor sesizărilor venite din partea reprezentanților competitorilor electorali, observatorilor și alegătorilor,  inclusiv prin introducerea unor registre electronice de reclamații
  • formarea birourilor electorale în mod echitabil pentru interesele competitorilor electorali și asigurarea accesului reprezentanților candidaților independenți în birourile electorale de toate nivelurile. Acesta este pe lângă un principiu al echității în cadrul procesului electoral și un mecanism de transparență, prin care se asigură monitorizarea alegerilor.

Am propus Comisiei Parlamentare un articol nou de lege care să reglementeze statutul persoanelor acreditate – observatori, media, delegați ai candidaților. Persoanele acreditate trebuie să aibă acces liber la toate etapele din organizarea alegerilor, nu doar la secțiile de votare în ziua alegerilor. Această măsură le-ar permite observatorilor să fie prezenți atunci când BEC verifică semnăturile de sprijinire a candidaților, sau atunci când ia decizii precum refuzul prelungirii votării. Am putea astfel să aflăm ce se află în spatele ușilor închise în ședințele în care partidele politice domină numeric judecătorii și funcționarii publici, luând decizii care afectează mersul alegerilor.

În al doilea rând, am solicitat modificarea modului în care sunt formate Birourile Electorale (de la BEC până la Birourile Electorale ale Secțiilor de Votare). În prezent, partidele parlamentare au automat câte un membru în Birourile Electorale, partidele neparlamentare primesc locurile rămase prin tragere la sorți, iar candidații independenți nu pot avea membri în Birourile Electorale. În timp ce partidele parlamentare pot avea până la 3 membri de secție de votare, candidații independenți nu pot avea nici unul. În plus, o alianță electorală formată din mai multe partide parlamentare – ACL, USL, PSD-UNPR-PC, PNL-PDL etc – și care susțin o singură listă de candidați sau un candidat, au atâția reprezentanți câte partide parlamentare în coaliție.

Ceea ce ne aduce la situațiile bizare ca de exemplu, BEC 2014 pentru alegerile prezidențiale, în care primii doi clasați sunt reprezentați de câte doi agenți, următorii clasați nu sunt deloc reprezentați, iar ultimii trei clasați au reprezentanți în BEC. Adică Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea și Monica Macovei, care au candidat ca independenți sau din partea unor partide neparlamentare și au însumat peste 15% din voturi nu pot participa la ședințele BEC, află și ei din presă ce au decis marile partide. În schimb, candidați care au primit mai puțin de 50.000 de voturi au fost reprezentați pentru că au fost norocoși.

Pentru a schimba această situație am propus ca un candidat sau listă de candidați să fie reprezentați în Birourile Electorale de un singur reprezentant. Pe locurile rămase, se va proceda în continuare la tragere la sorți, în care vor fi incluși și candidații independenți. Dacă mai rămân locuri libere, acestea nu se completează cu alți reprezentanți de partid ci cu cetățeni care doresc să facă parte din secțiile de votare. Această măsură ar aduce mai multă egalitate între candidați, indiferent de susținerea lor politică.

Nu în ultimul rând, am solicitat generalizarea noțiunii de delegat al candidatului sau partidului politic. În afară de cazul alegerilor locale, în secția de votare pot fi prezenți doar membri ai Secției de votare și observatori. Așa cum am discutat mai sus, în urma tragerii la sorți, multe partide neparlamentare sau candidați independenți rămân fără reprezentanți în unele Birouri Electorale. Pentru aceștia, Legea alegerilor locale prevede posibilitatea nominalizării de delegați de partid sau de candidat. Aceștia ar avea aceleași drepturi ca și observatorii și mass-media, și ar permite candidaților să fie informați și să depună sesizări la timp.

Alegerile din România sunt dominate de partidele parlamentare și alianțele pe care acestea le formează înainte de alegeri. Acestea au dreptul la mai mulți participanți activi la proces, la timpi de antenă (radio și televiziune publică) suplimentari, de subvenții de la stat și în curând de rambursarea cheltuielilor de campanie. Marile partide țin cu dinții de toate aceste privilegii, argumentând că sunt purtătorii voturilor noastre. Chiar dacă pragurile electorale sau limitele de rambursare pot fi văzute de unii dintre noi ca justificabile în numele democrației, regulile pentru participarea la procesul electoral trebuie să fie cât mai echitabile pentru toți participanții la alegeri. Iar societatea civilă trebuie să aibă acces liber pentru a monitoriza fiecare operațiune electorală.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Dupa cum scrii scrii chiar tu: „Marile partide țin cu dinții de toate aceste privilegii”. Poate trebuia sa pui aceste cuvinte cu litere ingrosate. Democratia de Dambovita a ramas la stadiul de Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache et. Co.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro