joi, martie 28, 2024

Vaccinarea COVID-19 între oportunitățile locului și (ne)încrederea instituțională

Întrebări

Comunitățile locale și regiunile sunt ca și oamenii. Diferă mult,  din multe puncte de vedere. Pe această logică a toleranței la diferențieri, ar trebui sau nu ne îngrijoreze diferențele mari dintre comune,  orașe sau  regiuni sub aspectul ratelor de vaccinare anti-COVID-19? Indiferent de tipul de atitudine adoptată,  pe temă,  rămâne importantă descrierea și explicarea. De ce așa? Din simplul motiv că vaccinarea are multiple consecințe. O rată redusă de vaccinare azi, într-o comunitate, poate aduce sau favoriza rate mari de infectare COVID-19,  tot acolo,  sau acolo și în comunități învecinate,  în perioada următoare.

La începutul lunii august 2021,  Bulgaria și România aveau cele mai reduse rate de vaccinare împotriva COVID-19 din Uniunea Europeană,  sub 30% (https://ourworldindata.org/covid-vaccinations ). Situația respectivă se traducea,  pentru România, într-o relativă omogenitate a vaccinărilor la nivel de localități  ? Nu. Tot la începutul lunii august 2021 cele mai reduse rate de vaccinare,  de sub 10%,  erau în comunele din trei județe ale Moldovei (Suceava,  Bacău și Botoșani) și,  în apropiere,  în ruralul județelor Covasna și Brăila. Situația de maxim pozitiv,  cu peste 30% rate de vaccinare anti-COVID-19,  se înregistra ,  în medie,  în orașele din județele Cluj, Sibiu,  Timiș în Transilvania,  în orașele din Ilfov și Dolj,  plus în București. Pe total țară, rata de vaccinare în orașe (28%) era dublă față de cea din comune (14%). Dacă „stai de vorbă” cu datele despre vaccinarea din localitățile țării afli că diferențele puternice nu sunt numai între rural și urban ci și cele structurate pe mărime a localităților,  nivele de dezvoltare,  apropierea de  orașele mari,  județe,  arii culturale ca subregiuni ale regiunilor istorice,  rate de infectare cu COVID-19 etc. Pentru a putea alege linii strategice de acțiune este important,  însă,  să obținem estimări specifice ale impactului diferiților factori anterior menționați asupra vaccinării împotriva COVID-19. Este ceea ce vom face în continuare,  într-o prezentare simplă.

Modelul de analiză

Prima ipoteză de la care pornim este că ratele de vaccinare tind să fie mai ridicate în localitățile mai dezvoltate,  mai bine integrate în sisteme de comunicare cu alte localități și afectate în mai mare măsură de infectări anterioare prin COVID-19. Pentru fiecare dintre aceste categorii de factori determinanți am dispus de măsurători specifice prin unul sau mai mulți indicatori (Figura 1). Cea de-a doua ipoteză a analizei susține că dincolo de acești factori,  ratele de vaccinare locală se află și sub influența unor factori cultural-regionali, asociați cu apartenența localității la una dintre cele 15 arii culturale (Sandu 2020a). Fără a intra în detalii ,  menționăm că aceste arii sunt grupări de județe apropiate,  asemănătoare din punct de vedere cultural.

Figura 1.Modelul conceptual al analizei

Chenarele cu linii punctate indică variabile latente,  nemăsurate în analiză,  folosite pentru interpretare,  iar cele continue marchează variabile manifeste,  direct măsurate la nivel de comunitate locală (comună sau oraș). Variabilele manifeste sunt cele efectiv folosite în analizele de regresie din tabelul 1. Cu litere mari sunt notate conceptele centrale ale analizei. Pentru IDUL vezi Sandu 2020b.

Toți cei patru factori menționați în grafic si măsurați ca atare la nivelul unităților teritorial-administrative de bază (comune și orașe) condiționează ratele de vaccinare prin intermediul unor factori referitori la oportunități de vaccinare,  încredere/neîncredere în vaccin și/sau în agenți instituționali asociați cu vaccinarea (medici,  primării,  administrație,  cercetare medicală,  guvern,  ministere etc.) și,  în al treilea rând,  cu nivelul de conștientizare personală sau comunitară a consecințelor sociale ale (non)vaccinării.

Vom prezenta în continuare principalele constatări ale aplicării modelului de analiză menționat la nivelul celor 2757 unități teritorial administrative (UAT – comune și orașe) pentru care am dispus de date. Detaliile tehnice sunt incluse în tabelul 1. În continuare interpretăm aceste rezultate ale analizei.

Experiența infectărilor COVID -19 și dezvoltarea locală contează

În conformitate cu prima ipoteză,  ratele de vaccinare sunt influențate cel mai mult de istoria infectărilor locale și de dezvoltarea localităților (Tabelul 1,  model 1,  coeficienți beta). În localitățile pentru care s-au înregistrat rate ridicate de infectare COVID-19, populația s-a vaccinat mai mult,  în număr mai mare,  independent de alte caracteristici ale localităților. Similar,  comunele sau orașele mai dezvoltate au înregistrat rate mai mari de vaccinare. Pentru estimarea nivelului local de dezvoltare am utilizat mai mulți indicatori. Cel mai puternic dintre aceștia este indicele dezvoltării umane locale calculat pentru fiecare UAT,  pentru 2018. Am considerat că o localitate este cu atât mai dezvoltată cu cât are o rată mai mare de penetrare a internetului în gospodăriile populației ,  o situație materială mai bună (infrastructură de locuire de bună calitate și surse mai mari de venituri din surse proprii în bugetele locale) și o rată mai redusă a mortalității standardizare (Sandu 2020b).

Tot în seria factorilor de dezvoltare intră și statutul urban/rural al localității și mărimea demografică a acesteia. Ratele reduse de vaccinare COVID-19 se înregistrează în special în comunele mici. Prin opoziție,  localitățile mari,  urbane,  tind să aibă rate sporite de vaccinare.

Aceste constatări trimit la interpretarea că deficitul de oportunități de vaccinare a contribuit și contribuie substanțial la înregistrarea unor rate reduse de vaccinare în special în localitățile rurale mici. Nu dispunem de o măsurare directă a încrederii în instituțiile ai căror agenți influențează aplicarea politicii sanitare de vaccinare. Foarte probabil,  însă ,  că lipsa de oportunități,  mai mult decât neîncrederea, a contat în relația dezvoltare-vaccinare.

În localitățile mai puțin dezvoltate, ratele de infectare au fost mai mici (Tabel 1). Acest fapt a putut favoriza,  mai ales în localitățile sărace,  opinii de tipul „la noi nu au fost infectări prea multe și nici nevoia de vaccinare COVID-19 nu este prea mare”.

Localitățile dezvoltare sunt,  în același timp,  și localități cu un mai mare stoc de educația. La nivelul lor a fost favorizată, în mai mare măsură, opțiunea pro-vaccinare ca reflex al credinței că practicile medicale bazate pe cunoaștere științifică sunt eficiente și actorii instituționali care le susțin merită încredere (OECD 2021)

 Table 1. Predicting vaccination against COVID-19,  at local level

Data source for COVID-19,  data – National Institute for Public Health. Demographic data from National Institute of Statistics. Other indices Dumitru Sandu Contextul local al votarii 2020 ConLoVot20,  baza de date excel and Sandu 2020a. OLS regression models,  own computations.About 90 small communes of less than 1000 inhabitants were not included into computations due to the fact that LHDI was not computed for their case. The rest of the other missing data up to 3201,  are associated with not having data for other predictors in the equations. R2 for the first model,  without cultural areas as predictors, is 0.638. R2 for the second model omitting cultural areas from the equation is 0.451. This could be an indication for the fact that cultural areas count more in the second than in the first model.

Izolarea local-regională a adus rate reduse de vaccinare

Aceeași analiză prezentată în Tabelul 1 argumentează clar faptul că distanța redusă față de orașele mari a favorizat rate sporite de vaccinare. Izolarea teritorială –  situarea la periferia unor regiuni urbane-  a redus oportunitățile de vaccinare și ,  implicit,  accesibilitatea la vaccinul anti-Covid-19.

Un rol semnificativ l-a avut și experiența comunitară de migrație în străinătate. În localitățile cu ponderi sporite de emigranți temporar în străinătate s-au înregistrat rate sporite de vaccinare coronavirus. Faptul poate fi interpretat cel puțin sub două aspecte. Pe de o parte ,  cei plecați în străinătate au constituit un mediu de convingere a celor rămași acasă că este bine să se vaccineze. Pare să fi fost un proces similar cu cel de la vot când emigranții au influențat semnificativ comportamentul de alegere politică al celor de acasă (Sandu 2020c). În al doilea rând,  o parte din migranții temporar veniți în țară au folosit oportunitățile locale de vaccinare și din simplul motiv că un certificat de „vaccinat” COVID-19 le poate fi de folos direct în circulația internațională.

Dincolo de efectul de dezvoltare și cel de comunicare teritorială este probabil că în diferențierea locală a vaccinării au acționat și alți factori. Cultura local-regională este un astfel de factor. A mai contat aceasta ca factor specific în influențarea ratelor de vaccinare? Și dacă „da”,  la nivelul căror regiuni? Cele istorice,  de dezvoltare,  urbane,  geografice,  județene? Cum lucrăm cu date agregate la nivel de localitate,  cele 15 arii culturale,  ca subregiuni ale regiunilor istorice, sunt cele mai indicate ca termen de raportare (vezi tabelul 1 și pentru fundamentarea lor Sandu 2020a).

Efectul de arie culturală

Răspunsurile pe care le dau datele la analiză sunt mai nuanțate decât așteptările teoretice. Ne-am fi așteptat,  spre exemplu,  ca ariile culturale în care s-au înregistrat niveluri ridicate de infectare COVID-19 să fie,  în același timp, și cele care au ratele de vaccinare cele mai mari. Regiunile culturale puternic urbanizate precum cele formate din Brașov-Sibiu-Timiș-Cluj sau Ilfov-București,  cu puternice rate de infectare COVID-19 să înregistreze și rate de vaccinare de nivel ridicat. În fapt,  analiza cu care lucrăm este similară cu un experiment care ne permite să vedem dacă efectul de regiune sau arie culturală asupra vaccinării este semnificativ,  dacă ținem sub control factorii de dezvoltare și de comunicare intercomunitară. Așteptarea teoretică anterior menționată nu se susține cu rezultate de analiză decât pentru aria marilor orașe transilvănene Brașov-Sibiu-Timișoara-Cluj. Acolo,  da,  și ratele de infectare și cele de vaccinare au fost foarte mari. Prin contrast,  în aria sudică București-Ilfov înregistrăm o situație contradictorie în sensul că localitățile componente au înregistrat,  în medie,  rate sporite de infectare dar media ratelor de vaccinare în aria respectivă a fost sub nivelul așteptat. În schimb,  în gruparea județelor din vestul și sudul Moldovei,  Neamț-Bacău-Vrancea-Galați,  înregistrăm concordanța așteptată: localitățile cu rate mici de infectare COVID-19 au și rate reduse de vaccinare. De ce în aria transilvăneană și în cea din Moldova apar situații concordante cu așteptările teoretice dar în aria sudică,  din jurul capitalei apare o discordanță flagrantă? Analize suplimentare sunt necesare pentru a putea răspunde argumentat.

Concluzii

Oportunitățile locului ca dezvoltare-sărăcie-izolare ,  istoria infectărilor COVID-19 în acel context și încrederea instituțională sunt principalii factori care explică inegalitățile spațiale de vaccinare. Mai exact,  localitățile sărace,  în special cele rurale,  relativ depărtate de orașele mari, sunt obiectiv dezavantajate în procesul de vaccinare. Nu știm cât din acest fapt este legat de accesul dificil la centrele de vaccinare și cât este legat de factori de mentalitate precum neîncrederea în actorii instituționali ai vaccinării.

Contribuția factorilor culturali care țin de specificul regional,  diferit de structurarea urbană,  nu pare să fie foarte mare în influențarea ezitărilor de vaccinare.

Cert este că la problemele asociate cu nivelul mediu redus de vaccinare pe țară,  în context european,  se adaugă ,  pentru România,  și cele ale inegalităților foarte puternice între ratele de vaccinare, între localitățile țării.

Procesele de infestare și de vaccinare COVID-19 au nu numai dimensiuni individuale ci și local-regionale. Înțelegerea lor,  pentru mai buna fundamentare a unor politici în domeniu,  poate fi realizată și prin extinderea abordărilor sociale. Deși poate părea secundară,  cerința de integrare a datelor de vaccinare în baze de date mai largi care să includă caracteristici ale contextelor locale este una esențială. Agențiile guvernamentale din România cu responsabilități în distribuția datelor spațiale referitoare la COVID-19 pun în circuit baze de date medicale care pot fi conexate foarte greu cu alte baze de date la nivel local,  prin ignorarea sistematică a unor chei de concatenare (de tipul codurilor SIRUTA – sistem informatic al rețelei de unități administrativ-teritoriale). Este numai un exemplu de lipsă de transparență cu consecințe  directe asupra rezultatelor de cercetare. Similar ar fi de văzut ce efecte are nespecificarea,  iarăși sistematică,  a tipului de populație (cu domiciliu sau cu rezidența obișnuită) folosit la calcularea diferitelor rate de măsurare a infectărilor sau vaccinărilor COVID-19 la nivel local sau regional.


Referințe bibliografice

OECD.(2021). Enhancing public trust in COVID-19 vaccination: The role of governments.

Sandu,  D. 2020a. Ariile culturale de mod de viata in Romania de azi. In Rostasz,  Z.,  Vacarescu,  Th. 2020. In Honorem Sanda Golopentia. Bucuresti: Spandugino ,  ISBN 978-606-8944-51-7 .

Sandu,  D. 2020b. Actualizarea indicelui dezvoltării umane locale: de ce,  cum și cu ce rezultate. In Politici urbane în România. Editor Ionescu-Heroiu,  M.,  World Bank. Raport de cercetare.

Sandu,  D. 2020c. Contextul de votare la parlamentarele din 2020. Contributors.ro,  15.12.2020

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. Totul fiind o ipocrizie fara margini prin propaganda agresiva mass media sa se faca dintr-o gripa pandemie pentru vaccinare avand in vedere statisticile anilor trecuti legat de infectari de gripa respectiv victime ,nu sunt diferente semnificative si atunci care este motivul acestei pendemii ??? Daca se facea asa propaganda si in perioada gripei nimeni nu se mai aperia de paranoia vehiculata de azi!

    • Daca Covid-19 nu este decat o gripa banala, cum va explicati blocarea spitalelor din intreaga lume cu un numar imens de cazuri extrem de grave?

      Fie traiti intr-o realitate paralela, fie nu intelegeti nimic din ceea ce se petrece, fie scrieti pentru a manipula opinia publica din motive pe care, evident, nu le puteti devoala.

  2. Remarcabil, dl profesor, efortul dvs constant de a aplica metodologii si respectiv explicatii stiintifice in intelegerea comportamentului unor comunitati tribale, cu paternuri de comportament si motivatii derivate mai degraba din ”cargo cult”. Uimitor, de data asta, e ca, ramanand in paradigma citata, imitarea unor comportamente neintelese a adus ceva rezultate: dependenti de certificatul de vaccinare ca sa poata merge/reintoarce la munca (furat, exploatare etc), o parte din compatrioti s-au vaccinat, obtinand efectul dorit – libera circulatie. Nu ca ar fi fost convinsi de stiinta, cum nu sunt convinsi nici de principiile termodinamicii, de exemplu, aplicate in motorul bwm diesel la mana a n-a pe care il conduc.
    Dar e inca o concesie pe care o fac unei lumi pe care nu o inteleg, inchisi in perspectiva mistica in care i-a izolat analfabetismul nu numai functional, ci si real si chiar religios in care se complac de sute de ani.

  3. Oriunde, în lumea asta, căutarea unei soluții începe cu evaluarea situației. Mai pe românește – cum stăm? Asta e abordarea logică, științifică și corectă.
    La aproape un an și jumătate de la declararea oficială a pandemiei, logic ar fi să vedem cum stăm.
    Tot citesc despre studii ce tratează eficiența vaccinurilor, oportunitatea unei a treia doze, cum se răspândește virusul în organism, guverne ce-și obligă cetățenii să se vaccineze. Nu citesc nimic despre testarea în masă pentru anticorpi, despre unificarea scalelor nivelului de imunitate, despre nivelul minim de imunitate care ne protejează.
    Citesc despre vaccinați infectați cu Delta, dar nu citesc despre vindecați infectați cu Delta.
    Citesc că, la vestea unui numar mare de vaccinați internați la Timișoara, prima reacție (mediatizată) a unui medic e că erau fals-vaccinați (doar o supoziție, de fapt).
    Citesc că Israelul, unul dintre cele mai vaccinate state, se luptă, din nou, cu recrudescența molimei.
    Nu citesc că, după doza a treia, ar putea fi necesare dozele 4, 5, 6 etc., ca la antigripal.
    Se fac studii despre nivelul de imunizare la 8 luni de la vaccin, dar imunizarea naturală (prin îmbolnăvire și vindecare) e limitată, oficial, la 6 luni.
    În contextul ăsta, pe fondul neîncrederii în oamenii politici (care au „muncit” 30 de ani sa o clădească), cum să se înghesuie oamenii raționali la vaccinare?!… dacă nu le arde buza să plece în vacanță, în străinătate…
    Duceți-vă la țară, înainte de alegeri parlamentare și întrebați oamenii dacă se duc la vot. Mulți vor răspunde ”De ce să mă duc, ce-mi dă?”. Sunt tare curios dacă bonul de masă pentru vaccinare va înviora campania de vaccinare. Dacă da, ar fi trist, dar relevant… ca găleata electorală dată moca, pentru vot…

    • Calitatea vietii, nivelul de educatie din famile, calitatea scolarizarii, coeziunea si solidaritatea comunitara pot fi vectorii provaccinare. Dar cum la noi, fiecare se descurca pentru el si familia lui, restul nu mai conteaza. Guvernantii, generali si locali nu stiu cate este o paine, o sticla de apa, sau un caiet pentru un elev. Aspect ce arata ca putin le pasa de realitatea adevarata, traiesc in bula lor, cu vorbe goale sau copiate de la altii. Asa se explica multe lucruri in aceasta pandemie. In rest, subscriu la cele exprimate de dl. Decebal.

    • Cum stăm? Cei vaccinați sunt mai bine protejați împotriva infectării, cei nevaccinati mai puțin spre deloc. Printre ultimii ar putea fi și câțiva care au fost recent infectați, dar viroza a trecut fără simptome. Când au fost infectați și cât timp or mai fi imuni nu se stie. Mai sunt și unii despre care se știe că au trecut prin infecție, când s-a întâmplat și cât timp mai pot fi considerați imuni. Acestora din urmă li se recomandă vaccinarea cu o singură doză. Așa stăm. Alte statistici nu sunt relevante. Iminența infectării obligă la măsuri urgente, spre deosebire de vaccinarea tbc, spre exemplu. Când vine potopul, nu mai are sens să citești contorul la apă.
      Despre Israel aici.
      Despre dozele ulterioare, încă nu se pot spune multe. Boala încă evoluează dinamic, pot apărea noi mutații pentru care cercul celor vulnerabili poate fi mai mare, deci e imposibil de afirmat ceva cu precizie. Se pot face cel mult scenarii pentru worst case și se iau masuri în consecință.

      Va răspund aici și la interpelarea dumneavoastră de la un alt articol.
      Dacă nu doriți să beneficiați de oferta de a vă vaccina, nu vă obligă nimeni să o faceți. E doar o recomandare.
      Dacă testul pe care vă angajați să îl faceți vă arată vulnerabil, repetarea lui la șase luni nu mai are sens. Dacă testul dovedește totuși că aveți anticorpi, șase luni e un interval prea mare – poate că aveți deja de cinci luni anticorpii respectivi. Ar trebui să îl repetați la intervale mai scurte până când imunitatea a dispărut și trebuie fie să vă infectați din nou, fie să vă vaccinați. Nu e mai simplu să o faceți dintr-o dată?

      O statistică a comorbiditatilor nu ar ajuta profanii, deci nu văd rostul publicării ei. Pe de altă parte, când spitalele gem de infectați, e greu de făcut o listă exactă a acelor comorbiditati – nu toți pacienții și-au făcut analize regulat și deci nu își cunosc istoricul medical. Doar autopsiile ar rezolva această problemă, dar 4,5 milioane de autopsii nu sunt chiar ușor de realizat.

      • @Hantzy

        „Alte statistici nu sunt relevante” Cam prea categoric, după gustul meu. Iată câteva statistici/informații care ar fi relevante pentru mine și mi le-aș dori mediatizate intens:
        – procentele diferitelor tipuri de comorbidități, la decedați (am ști care sunt categoriile cele mai expuse, iar unii oameni ar putea fi motivați să-și schimbe stilul de viață; după socotelile mele, doar 1% dintre decedați nu erau cunoscuți ca având comorbidități)
        – nivelul de anticorpi la vindecați și la vaccinați, după 6, 7, 8, 9 luni de la imunizare
        – durata fazei a treia de testare a unor vaccinuri (altele decât anti-covid) folosite azi pe scară largă, în lume
        – sumele cheltuite pe PR și pe lobby de marii producători de vaccinuri (și către cine s-au scurs)
        – reguli de viață ce contribuie la întărirea imunității omului

        O doamna medic foarte cunoscută, șefă de spital, spunea că „nu aven suficiente date” referitor la câți vaccinați și câți vindecați se infectează cu Delta, în prezent. Asta poate însemna că nu sunt studii și că temele studiilor comandate alunecă într-o singură direcție.

        Înțeleg că producătorii de vaccinuri comandă și publică doar acele studii care susțin vaccinarea, dar un guvern preocupat de sănătatea populației ar comanda studii care să ne arate cum stăm, în loc să-i curgă mucii după directivele venite de la OMS si UE, stând cu fundul în „mainstream”.
        Israel e zonă de război, de ani de zile, populația e obișnuită să se conformeze rapid deciziilor luate de guvern. Așa ca o să dea năvală și la doza 3, 4, 5, 6 etc. Rămâne de văzut, dincolo de indignările medicilor, cât de eficienta este, în final, strategia Israelului.
        Nu sunt specialist, dar nu cred că acest virus o să dispară, vreodată. Trebuie să învățăm să trăim cu el, să-l îmblânzim și să nu-i acordăm o importanță mai mare decât merită. Eu înțeleg că un vaccin făcut la toată lumea e mult mai profitabil decât un tratament pe care-l primesc doar bolnavii, dar măcar guvernele (că ”big pharma” e clar că n-are interes) ar trebui să se ocupe de găsirea unui tratament eficient. Ca și virusul gripal și virușii informatici, variantele noi de covid vor fi, ÎNTOTDEAUNA, cu un pas (mare) înaintea vaccinurilor. Lumea e mică, astăzi, iar libera circulație nu poate fi limitată.

        • Decebal,
          Fiecare se consideră cel mai bun antrenor de fotbal, cel mai abil politician, cel mai ager interpret de statistici. Guvernanții nu sunt mai specialiști decât profanii și tocmai din acest motiv ceea ce vine de la oms este de urmat. Fără hăis și cea simultan. De asta trăim în comunitate. În sihăstrie putem fi oricât de individualiști vrem. Mie, de exemplu, nu-mi trebuie bordură înclinată sau rampă lângă trepte: sunt scumpe și implică încă multe alte modificări ale arhitecturii urbane, precum și tolerante mici în execuție. Dar pentru unii semeni ele sunt indispensabile. La fel și cu vaccinul. Când peste 90% dintre cei de la TI sunt nevaccinati, nu prea mai contează ce comorbiditati au. E posibil ca la varianta omega să fie alții cei mai expuși. Sau chiar toți. Nu vrem deci să ajungem în situația asta. Și de asta nici strategia Israelului nu poate avea succes, dacă e aplicată doar acolo.
          Da, probabil că vom trăi cu virusul mereu. Întrebarea este dacă vom trăi doar cu delta sau cu încă alte șapte variante, despre care azi nu știm nimic și nu putem face niciun fel de statistici.

          • Hantzy

            Referirea la bordura înclinată e forțată și lipsită de fairplay. Dar nu mă miră.
            Spun unii (medici) că „vaccin” e altceva, decât „terapie genică”. De-aia nu sunt „vaccinați” la ATI. Dar ei pot răspândi, bine-merci, boala. Așa o fi?…
            De acest virus nu vom scăpa, trebuie să învățăm să trăim cu el, fără să ne isterizăm / radicalizăm.

  4. In Franța, Israel, Portugalia, Spania, Islanda etc rata de vaccinare este mult mai mare decât la săracii din balcani. Și totuși: in același timp și rata de infectare e mai mare la ăștia mai dezvoltați. Deci…

    • Cel de-al patrulea val de infectări a primit deja un nume și anume „valul nevaccinatilor”. Aproape toți dintre cei vreo 700 de pacienți internați la terapie intensivă în Germania sunt nevaccinați. Situația este similară în Spania, Portugalia, Franța. În Israel medicii sunt chiar enervați de atitudinea celor nevacvinati. Prof. Galia Rahav a declarat chiar că este inacceptabil să mai fie încă 1,1 milioane de persoane nevaccinate în Israel, iar această stare trebuie să înceteze cat mai curând.

      • Eunukul (grupul din spatele numelui) are punctajul si se tine de el. „Comenteaza” la toate articolele ce aduc in discutie vaccinarea cu pseudoargumente

      • De unde asta cu „valul nevaccinatilor” ?
        Hai sa vedem ce zic persoane un pic mai educate ca noi:

        Christian Perronne (https://theconversation.com/profiles/christian-perronne-775874):
        „I’m a Fellow of the Louis Pasteur Institute; I’ve worked in the field of vaccination for years and years. This is the first time in my life that I’ve heard from companies, from the manufacturers, from the ministers, from the WHO [such talk]: “It’s a very good vaccine—but we have to tell you that if you are vaccinated, you can get the disease anyway! And we’re not sure, but it may slow the transmission.”

        This is not normal. If you are vaccinated with an efficient vaccine, you are protected. You should not have to wear a mask any more; you should have a normal life. But in fact, in many countries, they say, “Oh, you’ve been vaccinated, but you’re not really protected.” And now they say to the vaccinated—who are supposed to be protected, who should have confidence!—“Oh, the unvaccinated will contaminate you!””

        Andrew Pollard, directorul Oxford Vaccine Group (https://www.ovg.ox.ac.uk/team/andrew-pollard):
        „ I think we are in a situation here with this current variant, where herd immunity is not a possibility because it still infects vaccinated individuals. And I suspect what the virus will throw up next is a is a variant which is perhaps even better at transmitting in vaccinated populations. And so that’s an even more of a reason not to be making a vaccine programme around herd immunity. I don’t think there’s anything the UK can do to stop the emergence of new variants, they’re going to happen. And if anything, we need to focus now not on what might stop new variants, because I don’t think we have any facility to control that.”

        Islanda si-a planificat imunizarea totala a populatiei prin vaccinare.

        Thorolfur Gudnason
        (https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%9E%C3%B3r%C3%B3lfur_Gu%C3%B0nason)
        21.iunie.2021: ” Iceland has thus achieved herd immunity. ”
        03.august.2021: ” Vaccination Has Not Led to Herd Immunity ”

        Aici situatia vaccinarii in Islanda: https://imgur.com/V7gjWyn
        Sa-mi spuna cineva, cate diplome, ani de studii si cercetari, disertatii sunt necesare pentru a realiza ca impunerea exclusiva a acestei terapii genetice nu este o solutie.
        Cate diplome, ani de studii si cercetari, disertatii sunt necesare pentru a realiza ca e o totala lipsa de sens trierea persoanelor in aerogari, dupa ce acestea au stat ore in sir impreuna in aeronava.

        Mai scutiti-ma va rog cu „valul nevaccinatilor”, o stigmatizare in afara oricarei norme stiintifice si total nefundamentata.
        Uttar Pradesh, un „judet” cu guvernare autonoma in India, cu o populatie de peste 200 de milioane de suflete, cu aproximativ 6% rata de vaccinare, are 419 de cazuri active in total si 17 noi infectari la un numar de aproximativ 200.000 de teste. Unde este „valul nevaccinatilor” ? Guvernul Uttar Pradesh a ales sa trateze boala de la primele semne, au distribuit gratuit oxymetre si kituri de medicamente predefinite, accesibile, care se pot folosi imediat ce apar semnele bolii. Ca sa fie si mai clar, aceste kituri sunt mult mai ieftine decat inocularile si costurile spitalizarii.
        Poate ar trebui vorbit mai mult de un val al refuzului de a trata oamenii pana ajung la poarta spitalului, cand deja virusul in sine nu mai este principala problema.

        Aveti grija de voi,
        Sanatate tuturor

  5. Directorul general al companiei Pfizer, Inc., Albert Bourla, a declarat recent că este posibil să apară în cele din urmă o variantă de coronavirus rezistentă la vaccin. El a mai precizat că dacă va apărea o astfel de mutatie rezistentă a virusului , firma Pfizer ar putea produce noi versiuni ale vaccinului său pentru a combate o astfel de variantă în termen de trei luni de la descoperirea sa. Pe de altă parte, experţii in domeniul bolilor contagioase avertizează că rate mai mari de circulaţie şi transmitere a coronavirusului creează „mai multe oportunităţi pentru apariţia de noi mutaţii”. De aceea, posibilitatea ca o astfel de variantă să apară scade odată cu creşterea ratei de vaccinare.

  6. Tinand cont de rezultatele relativ satisfacatoare ale inocularii cu vaccinul ARN propus si comercializat de Moderna, incepand cu luna aprilie a anului 2023 populatia planetei va beneficia de un vaccin ARN impotriva SIDEi a carui testare va incepe in luna septembrie a acestui an.
    Protejarea minoritatilor sexuale expuse cu precadere contaminarii cu SIDA, va reprezenta un motiv suficient pentru declansarea unei campanii de vacinare mai mult decat active.
    Presupun ca domnul dr. Arafat va fi mentinut in functie inca doi ani pentru a castiga o noua victorie cu armele conventionale ale televiziunilor care vor derula in bucla imagini cu bolnavii de SIDA drogati sprijinind noaptea zidurile caselor de pe George Georgescu, la cativa pasi de Palatul Parlamentului si Ansamblul Patriarhiei.
    Rezultele producerii si comercializarii vaccinului ARN de catre Modeŕna impotriva COVID nu au fost considerate pe deplin satisfacatoare de beneficiarii japonezi nevoiti sa renunte la 1,63 milioane de doze produse in Spania care prezentau particule suspecte in suspensie.
    Sa speram ca dozele rebut nu vor fi oferite cu generozitate malgasilor, buthanezilor sau yemenitilor.
    https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT05001373

    • Completare la informatia privitoare la testarile Moderna pentru realizarea unui vaccin ARN impotriva HIV.
      Din 2017 pana in 2020 a durat studiul de eficacitate pentru crearea unui vacin impotrva HIV al gigantului farmaceutic Johnson & Johnson .
      Studiul -Imbokodo- efectuat pe 2600 de femei din 5 tari subsahariene, a fost declarat dupa un an de la finalizare, un insucces.
      Sursa: La Libre no244 (AFP)

  7. „În al doilea rând, o parte din migranții temporar veniți în țară au folosit oportunitățile locale de vaccinare și din simplul motiv că un certificat de „vaccinat” COVID-19 le poate fi de folos direct în circulația internațională.”
    Acest „al doilea rand” e de fapt primul. Nu trebuie sa va fie jena sa spuneti adevarul: autoritatile indirect obliga oamenii sa faca ceva ce nu vor/nu au nevoie. De aceea cei care isi fac, isi fac J&J, o singura doza.
    Aparitia partidului AUR, votat majoritar de „capsunari”, este puternic legata de restrictiile de circulatie, care le-au taiat legaturile cu tara.
    Probabil ca exista o corelatie statistica intre nivelul de dezvoltare al unei regiuni si rata de vaccinare. Personal, ma voi vaccina numai daca exista motive pur medicale, nu ca sa ma incadrez intr-o categorie de „inteligenti informati” (dar daca voi avea nevoie sa circul in afara tarii, probabil ma voi vaccina si eu).

    • Dovedit-au recent ca Astra Zeneca isi reduce eficacitatea dupa 3 luni si deci….
      Purtatorul de cuvand al departamentului belgian de monitorizare a pandemiei pazit profesionist de nervozitatea anti-vaccinistilor, in cuvinte multe si pe alocuri confuz plasate grait-a catre clientii serviciilor de sanatate publica cam asa – vaccinatii simplu sau multiplu, care au bantuit din varii motive prin zone rosii sau au intract in „?contacte de mare risc?” , se vor testa PCR de cate ori vrea Stiinta si la masti nu trebuie sa renunte nici in ruptul capului, decat eventual in caz de inundatii catastrofale.
      https://www.lavenir.net/cnt/dmf20210826_01608228/pourquoi-un-double-test-pcr-pour-les-personnes-vaccinees

    • e tare interesant să aflați ce grup de oameni are cel mai mare grad de scepticism…
      „a avut” ar fi fost mai potrivit, căci studiul s-a încheiat în mai. Iar despre sexul îngerilor se găsesc să discute somitățile exact când altele sunt urgențele.

      • Intre timp ați dumneavoastră alt studiu, pe paișpe milioane de rumâni și 3 suedezi, și ați constatat că s-a schimbat foaia, nu-i așa?

        • Când studiul însuși a fost realizat într-un interval de 4 luni și încheiat cu 3 luni în urmă, există șansa ca rezultatele să nu mai fie actuale. Perfectul compus ar arăta exact acest lucru, nimic mai mult.
          Dar dacă țineți neapărat să folosiți prezentul, atunci concluzia este că cei care ezită să se vaccineze, indiferent de regiune, rasă, orientare politică sau nivel de instrucție, sunt în minoritate, iar numărul lor este preponderent descrescător.

          • @Hantzy
            Dacă tot sunteți atât de ancorat în actualitate, întrebați-vă cât de actual este un vaccin produs acum un an? :)

            • Decebal, nu vă vaccinați doar pentru siguranța proprie, ci și pentru concetățeni. De asta nu era exemplul cu bordura unfair. Că e de granit, de beton sau de marmură nu contează prea mult.

            • @Hantzy

              Iar le amestecați, dar nici asta nu mă miră. Pentru concetățeni, respect ABSOLUT TOATE măsurile de siguranță medicală și încă, pe deasupra, altele, pe care le consider utile. Absolut tot ce prevede LEGEA. Nu am infectat pe nimeni!
              Vaccinarea este o RECOMANDARE, făcută de niște autorități care, ÎNTOTDEAUNA, caută calea cea mai ușoară, eventual gândită de alții și care implică cheltuiala ineptă de bani publici. Asta fac autoritățile, de 30 de ani încoace și n-am niciun motiv să cred că știu face și altceva.
              Israelul deja vorbește de a patra doză… și sigur nu e ultima… :)

            • Nici pe mine nu mă (mai) miră că nu vă miră: eu nu amestec nimic, fac doar analogii. Și nu v-am acuzat niciodată.
              Iar că e vorba de o recomandare v-am scris chiar eu mai sus.
              Faptul că autoritățile aleg calea cea mai ușoară, consiliați fiind de specialiști, e cel mai bun lucru: doar astfel sunt cheltuiți judicios banii publici.

  8. Aceste variante de genoterapie mascate sub denumirea de vaccin nu functioneaza.
    Nu functioneaza nici aplicarea lor in masa.
    Obiectivul principal nu ar trebui sa fia reusita une campanii de aplicare a unui tratament in masa ci a unui rezultat pozitiv al starii de sanatate. Islanda, de exemplu, a avut o campanie de „vaccinare” impecabila, peste 90% din populatia adulta, respectarea regurilor sociale si individuale de preventie respectate exemplar, densitate mica a populatie si cu toate acestea, la final, s-a constatat ca rezultatul este un esec din punct de vedere al sanatatii.
    Pe scurt, in lume, exista state care au avut succes real in combaterea COVID dar eu nu cunosc un exemplu macar in care aplicarea in masa a acestor genoterapii sa fi avut vreo contributie ci mai degraba exact lipsa lor.
    Acestea fiind spuse, de ce ar trebui, eu personal, sa aleg o solutie care este clar ca nu functioneaza.
    In final ceea ce ma deranjeaza cel mai mult este ca autoritatea sanitara nu-mi faciliteaza, ba chiar imi blocheaza, accesul la solutiile care chiar au functionat locala sau la nivel de state.

    Aveti grija de voi,
    Sanatate tuturor

  9. Total adevarat si deloc surprinzator ceea ce sustineti in articol, datele prezentate confirmand acest fapt. Astfel de studii sociologice privind fenomene legate de pandemia de Covid-19 ar fi trebuit realizate periodic, incepand cu martie 2020, la cererea guvernului, care ar fi putut crea un grup de lucru care sa indrume actiunile institutionale ale guvernului privind combaterea pandemiei. In acelasi timp, multe dintre observatiile din articol sunt de domeniul evidentei si nu ar fi nevoie de prea multa inteligenta ca sa constati aceste adevaruri si sa tii cont de ele atunci cand propui anume masuri.

    Imi permit sa adaug cateva lucruri:

    1. In Romania populatia este majoritar ignoranta, nivelul de educatie sanitara, nivelul de educatie stiintifica in general fiind mult sub cele din multe dintre celelalte tari europene si nu numai europene. Si totusi numarul de infectari si decese cauzate de Covid-19 nu a fost pe masura starii de ignoranta generalizata ce domina aceasta tara. Romanii nu pot fi acuzati ca au adoptat in exces masuri de protectie, ba din contra. Spitalele nu pot fi categoriste ca fiind performante! Si atunci, care este oare explicatia pentru faptul ca pandemia nu ne-a afectat atat de mult? Nu cumva saracia si lipsa locurilor de munca au contribuit la incapacitatea crearii acelor aglomerari care au adus imbolnaviri pe banda rulanta si decese pe masura in alte tari? Daca nu am dreptate, atunci singura explicatie ar fi ca datele privind infectarile si decesele nu sunt reale, ci micsorate in mod artificial, fie din interes politic, fie din prostie, nepasare si incompetenta.

    2. Am putea imparti populatia Romaniei in doua categorii: cei care constientizeaza pericolul Covid si cei care nu constientizeaza. Parerea mea este ca cei care nu constientizeaza pericolul sunt majoritari.

    Relativ la impartirea popultiei in vaccinati si nevaccinati am putea face urmatoarele constatari:

    – printre vaccinati exista multi care nu constientizeaza pericolul Covid si nu inteleg ce protectie ofera in fapt vaccinarea. Ei fie s-au vaccinat pentru a putea circula liber in afara tarii in diferite scopuri(vacante, joburi in afara tarii, intorcerea la infractiuni in afara tarii, etc), fie s-au vaccinat crezand in pericolul reprezentat de Covid, dar crezand in acelasi timp ca vaccinarea e suficienta si ne putem face de cap ulterior, fara masca, fara dezinfectari, fara distantare.

    – printre nevaccinati, exista inconstientii total, majoritari, care nu cred in Covid, nu poarta masca, au ca mod de viata inghesuiala permanenta, oriunde se iveste ocazia si cred in orice scenariu, indiferent cat de tembel este scenariul respectiv. Printre nevaccinati exista insa si cei care cred in Covid, se protejeaza cu masca si evitand aglomeratiile, dar fie sunt tematori fata de vaccin(deci au un anume nivel de ignoranta), fie au boli asociate si nu vor sa riste o vaccinare care poate crea probleme.

    Ar fi interesant de stiut si nu numai interesant, ci si util, cum sunt structurate procentual categoriile mai sus mentionate.

    Ar fi foarte util pentru populatie sa sa faca public procentul de vaccinati pe localitati, procentul de trecuti prin boala, pentru ca cei constienti sa-si adapteze stilul de viata la aceste date, care ofera informatii utile relativ la pericolul de infectare in fiecare comunitate. Greu insa de facut asta de catre o administratie care e in general corupta si incompetenta.

    ………………………………………………………………………………………………………

    Ma gandesc ca la nivel politic toate aceste aspecte ar trebui cunoscute si ar trebui actionat tinandu-se cont de ele. Cum? Nu stiu! E foarte greu sa infrangi prostia, ignoranta si incapatanarea, mai ales cand acestea sunt alimentate permanent de trusturi media aservite unor infractori care nu-si doresc nimic altceva decat destabilizare permanenta.

    Cert este insa ca, avand in vedere nivelul scazut de vaccinare, ineficienta si indiferenta autoritatilor in mentinerea sub control a pandemiei, precum si nivelul scazut de inteligenta al majoritatii romanilor, nu se intrevede o imbunatatire a situatiei privind pandemia, ci mai degraba o inrautatire a acesteia.

    • Ma gandesc ca la nivel politic toate aceste aspecte ar trebui cunoscute si ar trebui actionat tinandu-se cont de ele. Cum? Nu stiu!

      Explicatiile oferite public de catre Dr. Christina Parks ar putea sa va sugereze ce e de facut.

      https://youtu.be/Jktvh6k0qys

      Am simtit nevoia sa revad clipul. Rar mi se intimpla. Explicatiile ei sint simple, clare si pe intelesul oricui. Lucruri esentiale pe care nu le-am stiut/auzit pina acum despre vaccinuri.

      Faceti-va un bine si ascultati ce spune!

    • Populatia are nivel scazut al intelegerii, fiindca nu exista infrastructura. Daca ne uitam in Belgia, populatia e distribuita destul de uniform pe suprafata tarii cu o densitate relativ mare. In fiecare comuna exista intreprinderi, exista o multime de spitale, apa, canalizare, centrale electrice, etc. Fiecare casa are o centrala termica care prin lege trebuie sa fie deservita odata la 2-3 ani, fiecare casa are masina care trebuie deservita si aceasta. Toate astea necesita forta de munca calificata. Oamenii lucrand la mentinerea acestei infrastructuri si a acestor servicii inteleg mai bine realitatea asa cum este. Sunt mai disciplinati. E o scoala practica a aplicarii stiintelor, si a unor principii de convietuire.

      In Romania (si nu numai, mai sunt tari mai la est) in sate mai ales omul interactioneaza cu vaca si cu carciuma. Oamenii sunt atacati de reclama din toate partile in care li se zice cat de unici sunt, ca merita si ca la moftul tau poti avea orice. De unde vreti sa inteleaga fineturi daca ei nu interactioneaza cu lumea fizica moderna, tehnologica, sunt doar consumatori. Cand oamenii din sat vor avea job-uri reale: inginerie civila, servicii de salvare, ingijire oameni (spitale, case de batrani), unde ei trebuie sa intretina un sistem din acesta real, nu doar sa-l consume, va aparea si intelegerea.

      Politicienii din Romania, deocamdata se bazeaza doar pe mirosul lor politic.

      • De accea Romania este considerata din punct de vedere turistic ceva deosebit fata de alte tari Europene, mai exista autenticitate. Avem insa o problema, n-o putem valorifica inteligent, poate este mai bine, daca ar tabari milioane de turisti ar face totul praf.
        In occident multe locuri sunt sterile, o fi totul mai civiizat dar lipsesc momentele in care zimti ca traiesti , acea doza de nebunie si imprevizibil care este sarea vietii.
        Romania ar face bine daca n-ar copia tot din occident si unde e problema daca taranul interactioneaza cu vaca ? In Bavaria aceste interactiuni se numesc traditii si sunt respectate cu sfintenie, sunt evimente la care participa destui gura casca care n-au vazut o vaca pe viu in viata lor.
        Ar trebui sa fim mai atenti cu judecatile in alb si negru, nu functioneaza, lumea este gri de felul ei iar de fineturile lumii moderne ce sa mai vorbim, este mai modern sa interactionezi pe niste platforme controlate de cativa baieti destepti si care te manuiesc fara sa stii decat sa stai la coada vacii ? vaca cel putin nu poate manipula, e cinstita !!

        • Daca iesi din orasele mari, gasesti si vaci din plin. Am vazut daunazi cum dadeau si la coasa. Coasa nu e ceva arhaic, uitat, e un instrument pe care inca il au multi. Sunt prejudecati asta cu steril, si ca suntem unici. Au si carute. In padurile din jurul Bruxellului merg foarte multi calare pe cal …, chiar prin parcuri. In olanda poti cumpara faina macinata la moara din acea cu vant, la piatra.

      • Belgia este tara care a atins nivelul de prosperitate pe care il evocati pentru ca a primit plocon Congo si a acceptat toate conditiile incorporarii intr-o stuctura politica tri-monarhica ( Belgia ,Oanda ,Luxembourg).
        Contribuabilul belgian tri-comunitar lingvistic suporta 5 guverne deci o piramida birocratica neegalata nici de Elvetia.
        Masoneria este recunoscuta si activa in toate sferele decizionale.
        Belgia este o monarhie constitutionala si parlamentara progresista pana la a aplica euthanasierea minorilor fara acordul parintilor.
        Au o infrastructura de invidiat, o retea de iluminare nocturna pe intreg teritoriul tarii si dosare de pedocriminalitate rasunatoare care au zdruncinat increderea cetatenilor in justitia, altfel mai performanta decat cea din tara noastra.
        Spre sansa cetatenilor confruntati cu numeroase contrarietati istorice, reprezentantii Casei Regale sunt demni de tot respectul .
        Regele Boudouin a abdicat temporar pentru a nu semna decretul de liberalizare a avortului si Regele Albert II le-a cerut iertare parintilor copiilor torturati de pedofi, pentru „neputinta” autoritatilor de a impiedica comiterea ororilor.

    • La o rată de infectare de 5%, de mortalitate de 2% dintre infectați și o rată de decedați fără comorbidități (cunoscute) de 1%, înseamnă că sunt șanse ca unul (fără comorbidități) din 100.000 oameni să moară de covid. Prin comparație, cam 20 din 100.000 de români mor, anual, în accidente de circulație.
      Principala grijă a autorităților (din România și din întreaga lume) este să nu se aglomereze spitalele. Chiar e vaccinarea SINGURA modalitate de a împiedica aglomerarea spitalelor?

  10. Mai jos, un comentariu la alt articol, care merita sa fie citit:

    „Atat pe platforma contributors, cat si pe orice site de stiri care permite comentarii, exista un numar mare de personaje(sau poate nu sunt chiar atat de multi, ci doar folosesc mai multe username-uri) care reactioneaza deseori violent si uneori depasind cu mult limitele bunului simt, asupra celor care exprima puncte de vedere pro-vaccinare antiCovid sau a celor care indeamna la respectarea masurilor de preventie a imbolnavirii cu Covid.

    Se observa cu usurinta ca numarul romanilor care contesta existenta Covid sau care se opun oricarei masuri impotriva raspandirii Covid sau care acuza medicii, guvernul, pe Bill Gates si Geoge Soros, etc de minciuna si comploturi sofisticate este foarte mare. Acestia sunt in mod clar majoritari reprezentand peste 50% din populatia Romaniei. Procentul de vaccinati confirma acest fapt.

    Ma intreb care este cauza acestei situatii, ce va duce in mod inevitabil la tragedii care in multe alte tari ale lumii nu vor avea loc!?

    Sa fie de vina oare manipularea executata cu sarg de televiziunile dominate de cativa infractori de varf ai patriei? Sa fie de vina ineficienta si scuze, imbecilitatea primului ministru, in abordarea problemelor legate de pandemie? Sa fie de vina neincrederea in autoritati, in general, care au reusit sa le imprime in 30 de ani multor romani ideea ca in politica romaneasca regula este minciuna si nu seriozitatea? Sau toate acestea cumulate?

    Nu pot emite un verdict! Si in tari cu procent de vaccinati peste 70% exista organizatii media care emit fel si fel de elucubratii, exista politicieni iresponsabili care nu iau masuri potrivite si induc idei false populatiei, exista psihopati cu titluri universitare care emit imbecilisme prin emisiuni TV…si totusi populatia s-a vaccinat masiv intelegand ca vaccinarea e singura solutie viabila pentru a stopa pandemia sau, cel putin, pentru a-i reduce semnificativ efectele.

    Ce-i face pe majoritatea romanilor sa creada in exact cei care le vor raul? Nici macar nu-si pun problema ca poate ceilalti au dreptate, cei care le spun sa se vaccineze si sa se protejeze. Toti afirma cu tarie ca sunt mintiti, ca se doreste imbolnavirea lor prin vaccinare, sau ca boala Covid nu exista, e o inventie(a cui si de ce?).

    Chiar suntem cea mai tembela natie de pe planeta? Ce ne-a adus oare in aceasta situatie?

    Tind sa cred ca toate aceste atitudini complet prostesti se datoreaza comunismului. Comunismul le-a bagat in cap prostilor, needucatilor ca ei reprezinta baza societatii. Acest tip de educatie a dat rezultate! Sa nu uitam mineriada din iunie 1990, sloganele „moarte intelectualilor”, „noi muncim, nu gandim”! Acestea sunt dovezi in sprijinul eficientei educatiei de tip proletar asupra celor saraci cu duhul.

    Tara s-a golit in acesti 30 de ani de multi dintre cei care au ramas neafectati de imbecilismul comunist. Au ramas o majoritate de „proletari” si odraslele lor educate, din nefericire, in spirit comunist. Totul este „al nostru”, nu respectam nimic, ne batem joc de tot ce nu ne afecteaza direct viata de animal biped. Oamenii acestia urasc intelectualii autentici, urasc pe cei mai inteligenti decat ei, nu au nicio rezerva sa admire si sa voteze hoti si infractori. Lor le place sa munceasca putin pe bani multi, sa obtina prin pile si spagi diplome universitare pentru plozii lor, bunul simt le creeaza disconfort. Si mai mult, aceasta intreaga masa de imbecili, crede ca ideile lor amarate reprezinta adevarul absolut.

    Nu stiu, poate gresesc! Dar ceea ce se intampla sau s-a intamplat deja, imi sugereaza ca s-ar putea sa am dreptate.

    Astept comentarii argumentate! In mod evident nu de la personaje cu gandire si obiceiuri de sorginte comunista!”

    • daca si-ar permite vreunul din grupul celor pe care ii etichetezi si insulti in toate felurile si la gramada sa iti raspunda cu acelasi arsenal de „argumente” si in aceeasi maniera isterica, crezi ca cenzura ar aproba replica?

    • „Atat pe platforma contributors (…) exista un numar mare de personaje (…) care reactioneaza deseori violent si uneori depasind cu mult limitele bunului simt asupra celor care exprima puncte de vedere pro-vaccinare antiCovid”.

      Si mai jos continua:

      „Chiar suntem cea mai tembela natie de pe planeta? Ce ne-a adus oare in aceasta situatie?
      Tind sa cred ca toate aceste atitudini complet prostesti se datoreaza comunismului. Comunismul le-a bagat in cap prostilor, needucatilor ca ei reprezinta baza societatii.”

    • „Chiar suntem cea mai tembela natie de pe planeta? Ce ne-a adus oare in aceasta situatie?”
      Posibil, dacă remarcăm cum se exprimă și cum își judecă semenii -cu totală nepăsare față de sentimentele lor și maxim dispreț pentru opiniile lor- cei ce își imaginează, pozează și profesează in elita rumânească, de la politică până la medicină. Iar dacă elita e atât de tembelă, ignorantă, agresivă, plină de impostori și tâmpiți cu veleități academice și impresii de genii, ce să ne așteptăm de la ceilalți, de la ‘prostimea’ scuipată-n cap zi de zi de proștii ăilalți cocoțați brusc in copac după un masterat de 3 lei la o universitate de 2 bani? Noapte bună.

      • Aveti perfecta dreptate, mai ales atunci cand ne uitam la „prfesionaliştii” care populeaza parlamentul si guvernul in momentul de faţă.

  11. Interesante comentarii, persoane tăioase în gândire, dar cu sabia în teacă. Poate cineva să comenteze situația de azi din China despre virus? În ce val se află ei, despre controlul asupra răspândirii virusului,etc,etc….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro