joi, octombrie 28, 2021

Vaccinarea: restricții, recompense sau altceva?

Reiau aici și comentez idei dintr-un articol recent din revista Nature (Savulescu, J., Pugh, J. & Wilkinson, D. Balancing incentives and disincentives for vaccination in a pandemic. Nat Med 27, 1500–1503 (2021). https://doi.org/10.1038/s41591-021-01466-8), pentru că au sens și sunt ignorate la noi de aproape toată lumea. E despre vaccinurile anti-COVID dar se poate aplica la multe altele.

Ceea ce un om de știință serios și responsabil înțelege, e că vaccinurile anti-COVID, ca orice medicament, nu sunt soluția perfectă – ci doar cea mai bună până acum. Că sunt utile la nivel individual, ca să reducem riscul de a avea forme grave ale bolii. Că sunt utile la nivel individual chiar și dacă boala nu ne afectează: ca să evităm să o dăm mai departe cuiva mai sensibil. Și că sunt utile la nivel social, de comunitate, ca să evităm blocarea sistemului de urgențe din sănătate.

Specialiștii în comunicare preferă adesea răsunsuri scurte cu da/nu. De exemplu, că vaccinurile sunt sigure și eficiente – și atât. Sigur că pentru oamenii simpli e esențial să ai un mesaj simplu – și e real că vaccinurile sunt sigure și eficiente. Dar… dacă nu oferim o imagine transparentă și clară a excepțiilor și a reacțiilor adverse, se favorizează o piață neagră a informațiilor false despre ele. La fel și cu măștile de protecție, la fel și cu restricțiile.

Cînd vorbești populației despre vaccinare și despre restricții sau stimulente, e corect (științific) să ții cont de motivele pentru care faci vaccinarea (cele personale și cele sociale, de care am scris mai sus), de câți oameni s-au vaccinat deja, câte vaccinuri ai la dispoziție, dar și câți sunt dispuși să se vaccineze. Și de motivele lor. Într-un fel vorbești în Australia, unde vaccinarea e abia la început (e la 5% din totalul populației) și alt alt fel în SUA (unde e către 50%). Și poate în alt fel în țările mai sărace, unde vaccinul încă nu a ajuns, comparativ cu România unde este de ceva vreme deajuns pentru toți doritorii. Într-un fel le vorbești medicilor și în alt fel populației generale. Într-un fel vorbești populației generale și în alt fel minorităților (de exemplu, în Anglia personalul medical de origine etnică minoritară pare mai puțin dispus să se vaccineze).

S-au încercat diverse metode, în diverse locuri, pentru a crește ritmul de vaccinare COVID. Autorii articolului dau câteva exemple, dar există multe altele. În Indonezia – amenzi; amenzi au existat și în Germania, dar pentru alt fel de vaccin. În Indonezia s-a încercat și blocarea ajutoarelor sociale; Australia a aplicat de asemenea asta pentru alte vaccinuri. Sunt apoi limitările pentru acces la servicii publice: de exemplu în SUA, limitarea accesului în campusuri universitare (deci, accesul la la educație). SUA dealtfel aplica acest sistem de multă vreme și pentru alte vaccinuri. În Anglia sau în Rusia s-a aplicat și condiționarea de către angajator, în unele domenii de activitate. În România, proiectul legii vaccinării venea cu obligativitatea participării la o întâlnire/sesiune de informare, pentru cei sceptici.

Vin apoi exemplele de stimulente. Serbia a dat bani persoanelor vaccinate. Unele state din SUA au organizat loterii (citesc că și România are). În SUA s-au oferit bonuri de investiție financiară, sau bere, sau arme de foc.

Autorii articolului arată că măsurile restrictive pot fi justificate prin faptul că (1) vaccinarea reduce (da, nu reduce la zero, dar reduce semnificativ) șansele de a transmite o boală serioasă altui cetățean și (2) vaccinarea previne blocarea sistemului de sănptate cu cazuri grave de COVID. Poate și (3) – previne cheltuieli publice mari cu îngrijirea bolnavilor și cu perturbarea economiei.

Deciziile despre restricții trebuie cântărite de la caz la caz, pe considerente precum cele de mai sus. Trebuie recunoscut că limitezi niște drepturi – și trebuie cântărit. De la caz la caz. Dacă problema e gravă, acută, atunci iei restricțiile în considerare. Dacă nu, vaccinarea rămâne pur voluntară. Sigur, contează și cine și cum judecă. Într-un fel pot judeca italienii sau britanicii, care au avut spitalele supraaglomerate de COVID o vreme și care au avut câte 130-135 000 de morți de COVID până acum. Poate în alt fel România, unde sistemul sanitar de urgență n-a ajuns la criza pe care au văzut-o italienii sau britanicii (datorită și măsurilor luate, cum au fost și cât s-au putut, dar și datorită unor factori obiectivi – procentul mai mare de populație rurală deci mai puțină aglomerare, sau faptul că pe la noi vin mai puțini străini să aducă virusuri). Ca să nu mai vorbim de arma noastră secretă – persoanele trecute prin boală dar neraportate oficial: cam jumătate din populația orașelor mici conform unui studiu discutat aici). Poate atunci nu e o surpriză că decidenții de la noi nu s-au grăbit să ia măsuri speciale, nici de restricții nici de încurajare.

Dacă ai decis că situația necesită măsuri restrictive, te întrebi mai departe cât de convins ești că vaccinul e sigur și eficient. Dacă nu ești complet convins, rămâi din nou la voluntariat (aici avem și o notă secundară: cât de mare și poate cât de influent e grupul de populație care nu e convins? La noi ca și la alții asta e o problemăcu implicații politice – unii oficiali își pot pierde funcția sau chiar se poate schimba majoritatea guvernamentală din cauza unor astfel de grupuri). Dacă ești convins de eficiență și siguranță (și oficialii noștri sunt, corect, convinși), iei în considerare restricțiile. Apoi te întrebi care va fi eficiența măsurilor. Iar aici discuți separat pe grupuri de populație. De exemplu la seniori beneficiile de protecție sunt foarte clare. La unele categorii de angajați, beneficiul social poate iar fi clar. Dar la altele, poate rămâne discutabil. Dacă crezi că măsurile vor avea efect pozitiv, le iei. Altfel, din nou, nu. La fel te întrebi apoi despre costuri.

În privința măsurilor de stimulare, ai de gândit la fel ca și pentru cele de restricție/obligare. În primul rând pentru că dacă măsura de stimulare e prea amplă (dai sume prea mari de bani, sau alte recompense prea mari), ea va fi percepută tot ca o măsură de restricție. Autorii mai atrag apoi atenția că în cazul persoanelor sărace stimulentele financiare, tocmai din cauza sărăciei, pot fi percepute tot ca restricții – pentru că ei simt presiunea de a accepta orice bani indiferent de sumă. Iar dacă ai făcut stimulentele prea mici, se poate chiar interpreta că profiți de sărăcia oamenilor.

Dacă e vorba să îți faci vaccinul (și) pentru a-i proteja pe cei din jur, atunci cu atât mai mult se poate spune că meriți o recompensă pentru efortul făcut spre binele societății. Cu atât mai mult se cuvine o schemă de compensare serioasă pentru efectele secundare. Autorii merg mai departe și atrag atenția că dacă vrei să oferi recompense în bani pentru vaccinare, atunci trebuie să le cântărești în funcție de venituri – și în special de veniturile părții mai sărace a populației (și în niciun caz să le diferențiezi între categorii sociale).

Autorii analizează apoi dacă stimulentele încercate până acum funcționează – atrăgând atenția că dacă ele nu funcționează sau dacă costurile sunt mai mari decât beneficiile (aș sublinia aici că poți socoti nu doar costurile financiare ci și cele sociale – inclusiv legate de atitudinea grupruilor anti-vaccin, grupuri care în România, spun specialiștii, au inclusiv ramificări legate de securitatea națională către competitori din Est), atunci nu e cazul să insiști. Pentru alte vcaccinuri, nu din pandemie, se pare că stimulentele financiare au funcționat. De asemenea, pentru donarea de sânge (autorii atrag atenția că Marea Britanie, care nu oferă stimulente pentru donarea de sânge, are din cauza asta lipsuri pe care le suplinește importând din SUA – unde donarea de sânge e recompensată financiar). Autorii mai arată însă și că simpla plată de bani e printre cele mai puțin eficiente măsuri, dintre cele încercate și analizate până acum. De asemenea, că nu e clar dacă măsurile eficiente în afara pandemiei vor funcționa la fel de bine în momentul de criză al pandemiei. Spre exemplu, arată că loteria vaccinării din Ohio (SUA) nu a reușit să mărească rata de vaccinare.

Autorii descriu separat schema pașapoartelor de vaccinare, recunoscând că ele pot fi considerate și stimulente dar și restricții. Aici din nou se ridică o problemă de etică dar și una de imunologie și de epidemiologie: dacă vaccinarea se dovedește a reduce semnificativ (întrebarea cheie: cât anume?) gradul de transmitere a bolii, atunci celor vaccinați într-adevăr nu e corect să li se mai restrângă dreptul de a circula. Așadar, ele sunt moral corecte ca alternativă la restrângerea generală a circulației pentru toată lumea („lockdown”). Autorii atrag atenția că pașaportul acela ar trebui să trateze similar orice formă de imunizare – adică și persoanele nevaccinate dar care au câștigat imunitate prin boală. De asemenea, că trebuie cântărit care este riscul actual de răspândire a virusului: nici vaccinarea obligatorie nici pașapoartele de vaccinare nu pot fi soluții universale în orice situație. Cel puțin nu soluții etice.

Autorii discută apoi situația etică a celor care, uman de înțeles, de exemplu fie de teamă fie din egoism fie din altă cauză, nu se vaccinează – ci așteaptă ca boala să dispară prin vaccinarea altora. Acolo unde rata de infecție e mică, sau unde rata de imunizare (vaccinare) e mare, aceste persoane pot avea succes. Dar e important de spus: nici teama nici egoismul nu sunt și n-au cum să fie ilegale în sine. Sunt parte a naturii umane.

Autorii spun în concluzie că s-ar putea ca măsuri de stimulare sau măsuri de obligare/restrictive să fie necesare pentru a se atinge imunitatea de grup (adică acel prag de la care boala dispare de la sine pentru că nu mai are pe cine infecta). Apoi, că vaccinarea obligatorie poate fi alegerea etică pentru anumite grupuri de populație (de exemplu, medici), dar că ar fi mai problematică pentru toată populația. Și că probabil cele mai eficiente măsuri ar fi cele de recompensă financiară – dar numai DACĂ au eșuat înainte încercările de a apela la educație, încurajare și facilitare.

Or, noi nu prea am făcut apel nici la educație nici la încurajare nici la facilitare. Când a fost ultima oară când ați văzut un efort instituțional credibil și sistematic (dincolo de voluntari izolați, dincolo de conducerea instituției care organizează campania de vaccinare) de educație pe problema vaccinării în general sau a pandemiei COVID? De la cine? Asociațiile profesionale de știință, universitățile, academiile, școlile, sau alte instituții ale statului, s-au limitat în general să lase răspunderea altora. Sau cel mult să preia în limbă de lemn câteva fraze-cheie din comunicările oficiale. Poate din loc în loc câte un interviu mai colorat, câte o discuție publică – dar mult prea puțin.

La partea de facilitare, o vreme am stat mai bine. Se deschiseseră centre multe, inclusiv fără programare. Înceupse timid și ideea cu centre mobile. Acum pare să fie un ușor regres.

Încurajare? În afară de câteva persoane publice cu funcții în stat (coordonatorul campaniei de vaccinare, președintele, primul ministru, câțiva miniștri) și de un partid politic care a făcut campanie pentru vaccinare o vreme, aproape nimeni nu spune nimic. Ba adesea dimpotrivă, critică și atât. Uitați-vă de curiozitate pe paginile de Facebook ale fiecărui lider/președinte de partid politic din România. Veți vedea ZERO mesaje de susținere a campaniei de vacinare în ultimele două lunidinaintea redeschiderii școlilor. ZERO. La toți. Scandal politic în schimb – cât cuprinde, numai bine ca să decredibilizeze inclusiv efortul campaniei de vaccinare. În rest,  cei din afara statului/politicii – mediul de afaceri, diverse vedete de orice fel – au tăcut aproape toți. Sau, mai des, au avut de criticat. Sigur, nu e obligația lor (decât morală sau cetățenească, dar cuvinte de-astea „frumoase” nu țin decât la poza cu tricolor postată pe „rețelele de socializare” de 1 Decembrie și eventual la cele de Sf. Maria, Sf. Andrei etc; sau eventual când avem ceva de criticat; nu că n-ar fi lucruri de criticat). Dar poate ar fi loc de mai mult și de la dânșii. Poate și sub coordonarea campaniei naționale de vaccinare.

Concluzia? Deciziile legate de vaccinare nu-s așa de alb/negru cum le cred unii. I-aș mai ruga pe cei din mediul academic, sau pe oricine înțelege seriozitatea problemei, să-și aducă aminte de cei trei termeni din finalul articolului din Nature: educație, încurajare și facilitare. Înțeleg frustrarea. Înțeleg lipsa de timp. Înțeleg că, așa cum și teama sau egoismul care hrănesc antivaccinismul sunt umane și nu sunt nici ilegale nici interzise… nici lăsarea responsabilității către alții nu e motiv de a fi pus la zid. Și că este de criticat la alții, mult. Dar încercați să și construiți ceva pe această direcție – chiar dacă pe altele, profesional,poate ați făcut-o deja. Construiți ceva și aici – cât de puțin. Poate chiar o țară.

Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. Ce te faci daca fix in randul celor care raspund de finantare si de comunicare se afla anti-vaccinisti?
    Lucru valabil atat pentru Guvern, cat si pentru finantatorii organizatiilor neguvernamentale.

    Cat privreste educatia, eu zic sa fim seriosi!

    Este imposibila in Romania, pentru ca parintii, cadrele didactice, politicienii chiar si finantatorii privati ai educatiei non-formale din Romania sunt paraleli cu metodele moderne de educatie. Nu poti sa educi populatia cu conceptii de pe vremea lui Stalin.

    • Care „metode moderne de educatie”?
      Alea cu educatia sexuala trans de la 4 ani?
      Alea cu incalzirea globalista?
      Alea cu „pandemia” fara definitie a pandemiei?
      Care e definitia pandemiei, apropo, daca tot esti asa cult in cap?
      Inainte sa i-o schimbe OMS stiam, acuma nu mai stiu exact.
      Ce e aia pandemie?
      3 teste pozitive la mia de locuitori?
      Teste care se manipuleaza din calibrarea numarului de cicluri?
      Hai spor la cenzura Contributorsri!

    • Nu poti sa educi populatia cu conceptii de pe vremea lui Stalin.
      Aveți absolută dreptate. Nu tot ce e vintage, înseamnă că e și bun. Așa cum nu tot ce e trendy, înseamnă că este și folositor. Dar in funcție de context, de progresele tehnicii și științei, metodele și reglementarile trebuie adaptate, modernizate. Chiar cu riscul de a fi etichetați cei ce susțin aceste transformări ca fiind neomarxisti, de stânga sau chiar comuniști. Cei ce fac asta, o fac din lipsa de argumente.

      • Modernizarea educatiei este dependenta de reforma statului. Fiecare societate are educatia care i se potriveste, iar statul perpetueaza acea organizarea corespunzatoare a educatiei.

        Eu consider ca mai departe, educatia, la randul sau sustine acel stat. Asta din simplul motiv ca educatia in esenta sa transmite valori sociale. Este o sustinere reciproca dintre stat si educatie, doar ca statul are pozitia dominanta. Statul, nu educatia! Acesta este si motivul pentru care educatia nu poate fi imbunatatita in Romania – asa cum arata in prezent, este sustinuta de stat.

        Este prin urmare necesara reforma statului, in primul rand. Altfel, politicile sectoriale (inculsiv in educatie si in sanatate) nu au cum sa fie la nivelul dorit de unii. Pentru ca sa fim bine intelesi, binele educatiei nu il doresc nici 10% din cetateni. La 90% le convine asa cum e. din multe motive. Dupa cum si sistemul de sanatate le convine.

        Romanii accepta dar injura.

        ===

        Reforma statului trebuie asumata politic. Doctrina partidului care si-o asuma e putin relevanta.

        Este insa dificil sa ai politici sectoriale capitaliste intr-un stat care mimeaza capitalismul.

        Dupa parerea mea, singurul motiv care opreste revenirea Romaniei la comunism este faptul ca statul prezent poate fi usor furat.

  2. Comentariul dv.bazat pe surse externe de informare, asociate cu cele din tara, incearca sa arata rolul vaccinarii. Dar exista trei paliere de actiune si anume: 1. Reducerea circulatiei externe, un dute vino cu efecte negative. Trebuiau permise calatoriile doar in cazuri speciale.2. Mentinerea restrictiilor pe perioada mai lunga, in vara aceasta am avut o relaxare maxima.3. Utilizarea pe scara extinsa a testarii populatiei, combinata cu vaccinarea.
    Din pacate aceste produse farmaceutice nu sunt vaccinuri adevarate, ci seruri care reduc partial gravitatea bolii. Unii nu dezvolta anticorpi post vaccinare, multi cu vaccinare dau boala mai departe. Altii au motive serioase de sanatate carora nu li se recomanda vaccinurile anticovid. Firmele producatoare ar trebui sa fie interesate si de realizarea unor medicamente.
    In problema scolilor la noi se refuza sistematic aplicarea sistemului homeschooling cand banii urmeaza elevul si nu scoala si cand ar fi obtinute rezultate mai bune. Romania educata si normale sunt un mare fis ideatic, realitatea are alte fatete.

    • Medicamante antiviral sunt foarte putine. Deocamdata, stiinta nu permite obtinerea lor. Sunt doar 2 moduri de aparare impotriva virusilor: vaccinul si medicamentele simptomatice. Se adauga, desigur, vitaminuzarea si hrana echilibrata. Dat un regim de viata sanatos este oricum recomandat, cu virus sau fara virus.

      Dupa umila mea parere impactul acestei pandemii ar fi fost mult redus in Europa daca oamenii ar fi evitat excesele alimentare si ar fi facut suficienta miscare. Dar cetatenii europeni isi bat joc de propriul corp si asteapta medicamente care sa le permita sa-si continue acest mod de viata.

      Situatia este grava in randul copiilor si tinerilor din Romania. Sportul a ajuns o raritate iar programa scolara supraincarcata cu prostii nu include macar un minim de cunostinte despre un stil de viata sanatos.

      Nici guvernul nu se inghesui sa faca educatie sanitara, se concentreaza pe spitale, de parca isi planifica imbolnavirea mai multor cetateni.

      Nici finantarea privata, asa anemica cum e ea, nu da pe afara de educatie sanitara. Proiectel organizatiilor neguvernamentale au fost confiscate de o mana de incompetenti, regasiti prin toate juriile. Rezultatul este finantarea tot felul de tampenii.

      Firmele farmaceutice profita de acest dezinteres major al politicienilor si la populatiei, pentru a face un profit cat mai mare acolo unde se poate. Nu le condamn, sunt companii comerciale, nu organizatii de caritate.

      ===

      Homeschoolingul este refuzat pentru ca ar insemna iesirea din sistem a peste 25% din elevi (estimarea mea, din date indirecte). Asta ar insemna pierderea unui numar corespunzator de locuri de munca. Adica de voturi!

      Un efect secundar al homeschoolingului ar fi ca ar demonstra nocivitatea invatamantului din Romania. Departe de fi doar inutil, invatamantul din Romania a ajuns de-a dreptul daunator. Una din consecintele acestei stari de lucruri este chiar anti-vaccinismul, insotit de neintelegerea regulilor de protectie.

    • Ce e aia un vaccin „adevarat”? Vaccinarea anti-tetanos se face, in Romania, in 5 doze, la 2 luni, 4 luni, 11 luni, 6 ani, 14 ani, si iti mai face preventiv un „anti-tetanos” si cand te duci la spital, si inca nimeni n-a indraznit sa spuna ca nu e un vaccin adevarat, ci doar un ser care reduce partial boala, pentru ca unii nu dezvolta anticorpi dupa prima vaccinare etc. Dar banuiesc ca e un inceput pentru orice.

      • Accept termenul „imunizare” , oricat ar fi el de impropriu este termenul medical consacrat.
        Imunizarea se obtine pe doua cai: 1 -prin vaccinare si 2- natural , prin expunerea la virus. Pandemie indeamna ca toata populatia globului a fost deja expusa la virus. Asta e definitia pandemiei.
        Persoanele imunizate pe oricare dintre cele doua cai fac forme mai usoare ale bolii. Fac boala, o dau mai departe dar ei personal fac forme mai usoare.
        Din pacate si imunizatii prin vaccinare si imunizatii natural iau virusul si il dau mai departe astfel vaccinarea nu impiedica raspandirea virusului . Oricum, fiind deja pandemie n-avem unde altundeva sa-l mai raspandim ca e deja pe tot globul.

        Asadar vaccinarea aduce un beneficiu personal, individual celor fara sistem imunitar eficient , celor foarte in varsta si bolnavi de alte boli . Mai aduce un beneficiu si sistemelor de sanatate publica prin aceea ca nu mai este necesara spitalizarea pentru covid a celor vaccinati, acestia facand forme mai usoare ale bolii.
        Concluzia mea este ca daca aveti peste 65 de ani , sunteti obez , aveti diabet si/sau boli cardio-vasculare este bine sa va vaccinati. Nu veti mai avea nevoie de internare pentru covid ci doar pentru celelalte boli.
        Covid , aceasta forma de afectiune respiratorie din categoria racelii, a gripei, poate fi foarte periculoasa pentru cei foarte batrani si bolnavi de alte boli al caror sistem imunitar nu mai poate lupta cu boala.
        Spitalele si sectiile ATI sint pline de bolnavi de covid care daca ar fi fost vaccinati ar fi umplut celelalte sectii pentru restul bolilor grave de care sufera.
        Nu glumesc deloc. Una e sa ai 100 de bolnavi de inima/diabet/etc bagati toti la sectia de respiratorii, alta e sa-i ai 20 la diabet, 20 la cardio-vasculare s.a.m.d. La varsta si la stadiul lor de degradare a sanatatii e si asa destul de greu sa-i tii in viata impotriva bolii lor principale , e deja prea mult ca pe linga cancer sau 3 infarcturi sau diabet III sa-i mai tratezi si pentru tuse productiva.
        Oricum , sa nu fiu inteles gresit: vietile celor 0,07 % conteaza.
        Ei trebuie vaccinati. Au nevoie. Ma rog, daca asta cer ei sau apartinatorii lor. E alegerea lor. Sau hotararea unui Tribunal in urma unei expertize medico-legale efectuata asupra fiecarui caz in parte.

  3. Vaccinurile covid sunt un produs incomplet, neterminat. Producatorii lor stiu foarte foarte bine asta. Iar folosirea lor e dictata de niste politicieni disperați pentru simplul fapt ca nu au altceva mai bun de oferit. Asadar de aici si pana la a spune ca vaccinarea e necesara pentru ca e sigura, e cale lunga. E de fapt o loterie, ca si boala covid, te gandesti ce repercursiuni o sa aiba asupra sanatatii tale. Asadar ce jucam azi la loto?

    • se poate să existe politicieni disperați. Da, e normal să te gândești la efectul asupra sănătății. Despre cum judecăm necesitatea, cam asta scriu autorii: că se analizează atent fiecare categorie. Restul lucrurilor scrise de dvs. sunt fără dovezi și fără bază reală.

    • NSW: așa este, azi. Datele autorilor despre Australia sunt din iunie. E de luat notă asupra ritmului în care s-a mers acolo.

  4. ..corect și echilibrat. Susțin și îndemnurile de final, deși sunt ușor sceptic în privința empatiei care ar genera fapte bune. Ca ea să funcționeze, cred că e nevoie ca un procent mare dintre noi să fie „atinși pe bune” de acest sentiment, cam ca la vaccinare.. Din păcate, situația la zi cu pandemia nu prea ne alimentează optimismul..

    Vedem în schimb multă ipocrizie și cinism.. Specialiștii de cafenea nu vor întârzia să devoreze precum un banc de Piranha orice încercare onestă de a lămuri lucrurile.
    Oricâți lăutari, maneliști, clerici, VIP-uri ..etc vor cădea victime, simpatizanții și colegii de breaslă o vor ține dungă cu conspiraționismul.. Țin la ideile lor mai mult decât la propria viață.

  5. Rezolvarea ar fi simpla: ajustarea sistemul comunist de asigurari. Asigurarile de sanatate nu ar trebui sa fie complet gratuite si nelimitate, ci conditionate de un minim de efort din partea asiguratului (exact ca la privat). Analize si controale periodice, vaccinare, respectarea recomandarilor medicale (regim, medicatie, efort, samd). Nu e normal sa-ti bati joc de sanatatea ta, mananci cat doi, pahar dupa pahar, tigara dupa tigara, ignori sfaturile medicilor, iar cand ai probleme sa te astepti ca cineva sa-ti plateasca tratamente de mii de euro pe zi, ba se te mai trimita si la Viena pe gratis. Sunt cazuri in care o singura luna de tratament poate depasesi contribuita la asigurari pe toata viata a asiguratului. Niciun sistem de asigurari nu poate functioneaza asa. Doar statul, cel roman in particular, e sac fara fund. Daca responsabilitatea si constiinta civica nu functioneaza (si e clar ca nu functioneaza in niciun domeniu, nu doar acesta), capitalismul ramane solutia. E multa ipocrizie la mijloc, suntem capitalisti doar cand ne convine, cand e vorba de avantaje de la stat suntem mai socialisti decat Lenin. E dreptul tau sa nu respecti recomandarile medicale, dar trebuie sa suporti macar in parte costurile suplimentare pe care le generezi, nu sa astepti sa plateasca altii pentru tine. Daca nu vrei sa te vaccinezi, da un motiv pentru care noi ceilalti asigurati trebuie sa-ti platim spitalizarea.

    • Lenin nu era socialist si marxist-leninist :-))

      Subscriu, daca eu imi vad de sanatate, de ce ar trebui sa il platesc pe cel care nu o face?!

      Dar nici medicina preventiva nu „prea” exista in biata Romanie.

    • Sistemul de asigurari e un sistem de ajutor, mutualizare a costurilor. In esenta este un sistem in care banii se pun la comun, deci este comunist. Se fura si profita la greu in aceste sisteme de asigurari, nu mai zic ca preturile serviciilor acoperite cresc semnificativ, „ca iti plateste asigurarea … ;) „.

      In sistemele de vest in domeniul asigurarilor medicale exista o negociere si control, limitari, reglementari foarte stricte care se schimba permanent. Nu e asa de simplu, in Romania un RCA nu sunt in stare sa tina la nivel functional. Apropos, ca in orice contract de asigurari, s-ar putea sa nu fii asigurat in caz de anumite boli, epidemii, etc.

      Nu e chiar asa de simplu cum pare.

      • Sistemele de asigurari nu sunt comuniste, au o istorie de sute de ani. E vorba de partajarea riscului, lucru care ar trebui sa fie profitabil pentru toate partile. Asiguratul stie ca are pe ce se baza, iar asiguratorul poate obtine profit cu conditia esentiala ca riscul sa se mentina la cote previzibile. Latura „comunista” este ca sistemul de stat permite asiguratului sa-si asume riscuri, uneori foarte mari, fara sa-l penalizeze in niciun fel. Nu se pune problema de a refuza dreptul unui asigurat care are o problema din cauze obiective, ci de a-i penaliza pe cei care-si asuma riscuri inutile pe banii altora. Refuzul de a te vaccina fara o recomandare medicala este un risc asumat, dar trebuie asumat din toate punctele de vedere, inclusiv financiar. Se poate gandi inclusiv o asigurare speciala pentru cei care nu vor sa se vaccineze. Evident costurile vor reflecta riscul.

  6. Ca și vaccinat + trecut prin boala ma astept sa fiu lăsat în pace! Nu voi mai respecta nici o restrictie și nici o restrângere /încălcare a drepturilor mele pe motiv de pandemie. Gata, mi-a ajuns. Mi se rupe de guvern, ati, cazuri, antivaxeri, medici eroi, psihopați ce ar introduce lockdown forever și /sau orice alte detalii despre pandemie și smiorcaiala colectiva panicarda.
    Avem și vieți de trăit, am stat in carantina, închiși în case, am primit izolare, am făcut vaccin, am purtat masca ca prostii pe strada și prin parc, am respectat toate aberațiile impuse.
    Este deja destul, aplicarea de restricții vaccinatilor trecuți prin boală nu se msk justifica și va crea mari probleme sociale și politice.
    Ne vedem în strada

  7. citat din dvs:

    Concluzia? Deciziile legate de vaccinare nu-s așa de alb/negru cum le cred unii.

    raspuns :

    – boli ca poliomielitata, difteria, variola s-au controlat tocmai prin decizii de o culoare (si nu politica si
    nu prin mass-media)
    – exista o decizie a curtii europene (aprilie 2021) pentru niste parinti din Cehia ? a caror copii nu au fost primiti la gradinita pentru ca nu aveau vaccinurile obligatorii ( prin legea de la ei) ; actul emis de curte a fost favorabil vaccinarii ;

    • [Eduardo] cred că și la vaccinurile pentru poliomielită etc s-a urmat un algoritm similar – doar că acolo beneficiile au ajuns în cele din urmă să fie suficient de clare ca să se impună vaccinarea. Drumul de la crearea primei variante de vaccin până la starea actuală a fost foarte lung – vezi de exemplu https://en.wikipedia.org/wiki/Polio_vaccine#History

      • @ Radu Silaghi-Dumitrescu Am stat de vorba intr-o zi cu Katalin Karico ( nu despre premiul Nobel pe care-l va primi…) ci despre vaccin. Metodologia exista, astfel ca acest vaccin e un exemplu aplicat la ce se „fuma” la ei de mai multi ani . Unii fac cercetare, altii nu fac nimic…

    • [Mircea]: articolul citat nu se concentrează pe ordinea în care să se facă vaccinarea – deși pune pe primul loc personalul din Sănătate și persoanele vulnerabile (în special vârstnicii). La noi cam asta a fost ordinea de asemenea – doar că pe lângă persoanele vulnerabile în Etapa II au fost multe alte categorii (profesori, industria alimentară, administrație, armată etc). Iar persoanele vulnerabile (vârstnicii în special) au fost în multe cazuri abandonate pradă lipsei de timp sau neglijenței sau iresponsabilității din partea familiei, dar și, important, din partea unor medici de familie care ar fi trebuit să îi îndrume (am auzit asta: „nu mă vaccinez că nu mi-a zis medicul așa ceva când am fost la control”; pentru că avem și medici de familie „anti-vaccin” și „anti-mască”, nu doar medici de familie care au făcut muncă în plus și voluntariat pentru vaccinarea pacienților lor). Prin contrast, instituțiile de forță și-au organizat intern vaccinarea și a mers mult mai repede. De aici și percepția că ei ar fi fost mai esențiali decât alții. Dar, încă o dată, și profesorii și vârstnicii și militarii/SRI/etc au fost în aceeași Etapă II. Că pe lângă asta au fost și cei vaccinați „peste rând” – da, e loc pentru toate cuvintele grele posibile; cred că și pentru măsuri. Unii spun că asta a decredibilizat campania. Dar se poate și invers: orice lucru care se dă cu greu și se primește uneori „cu pile” devine, pentru o bună parte a populației, mult mai dezirabil, invidiat. Nu știu dacă a măsurat/estimat cineva asta serios. Mai puteți întreba dacă nu cumva or fi fost favorizate armata/SRI/etc prin alocare preferențială de doze către centrele lor în loc de centrele pentru civili. Aici nu știu, nu am date. Mai puteți întreba ce căutau armata/SRI/etc pe lista esențialilor. Aici nu cred că aveți argumente: dacă erau acolo profesorii, salubritatea, șoferii, preoții, pompierii… cred că e în regulă. În plus, acceptarea campaniei de vaccinare de către armată se poate să fi fost un argument important de credibilitate – de vreme ce armata e pe locuri fruntașe la încredere printre români.

      • Ca medic va informez ca persoanelor care au dobandit imunitatea naturala si care nu se afla in categoriile de risc adica nu au comorbiditati nici imunodeficienta nu le este recomandat vaccinul mRNA. Se aplica principiul medical „prima non nocere”. Nici un medic nu vaccineaza o persoana deja imuna. Iar vaccinul de tip mRNA are o serie de contraindicatii si numai un medic specialist poate consilia pacientul in privinta oportunitatii sau inoportunitatii procedurii respective.
        Nu am pentru ce recomanda vaccinarea unei persoane deja imune. Inainte de oricare decizie trebuie sa aflu daca pacientul este sau nu deja imun si daca se incadreaza in categoriile de risc ridicat. De asemenea va informez ca exista o serie de conditii medicale ale pacientului care impun de la caz la caz recomandarea sau nerecomandarea vaccinului.
        Fiecare pacient este unic in felul lui iar decizia apartine pacientului si medicului curant , strict de la caz la caz , este o decizie medicala si personala nu una administrativa ori guvernamentala.
        Datoria mea ca medic este sa apar sanatatea pacientului meu , nicidecum sa apar bunastarea financiara a sistemului public de sanatate. De sistemul de sanatate se ocupa alte persoane cu alte calificari si competente.
        Nu trebuie sa „indrum pacientii” asa , la gramada , sa accepte sau se respinga o procedura medicala. Fiecare pacient este un caz unic, diferit de celelalte chiar daca sufera de aceeasi boala. Eu tratez persoane, indivizi, nu grupuri si nici categorii socio-profesionale.
        Nici un fel de decizie administrativa nu ma poate obliga sa administrez medicatie sau sa aplic proceduri medicale pe care eu personal le-as considera ne-necesare sau daunatoare pacientului meu. Deoarece eu raspund profesional personal in fata unui colectiv de specialisti , mai exact de medici specialisti. Adica profesionisti care-mi pot evalua profesionist prestatia medicala , incepand cu ratiunile care au stat la baza adoptarii de catre mine cu acordul informat al pacientului a unei strategii sau a alteia.
        Va multumesc pentru ingaduinta.

  8. Ce putem constata : Vaccinarea nu este obligatorie , cetatenii Romaniei nu doresc intr- mare majoritate sa se vaccineze .Primariile , primarii , partidele ,cu mici exceptii, nu lanseaza in spatiul public cereri catre cetateni , ce ar trebui sa ii convinga pe acestia sa se vaccineze . Biserica tace si ea milc , ba mai degraba zice nu decit da . Profesorii si medicii au si ei refularile lor si isi nuanteza pozitiile fara a se exprima in clar . Partidele aflate la extrema sunt antivacciniste si foarte vocale fiind sunt sustinute de unii formatori de opinie .Cazurile se inmultesc , oamenii mor , copiii si ei incep a se imbolnavi, dar cetatenilor nici ca le pasa . Degeaba ii indeamna guvernarea , degeaba le promite avantaje , degeaba le explica datoria de cetatean ce cuprinde si gestul de a nu face rau altora , totul este zadarnic . Romanul e nemuritor .Lasa „ BA ”ca stim noi este sloganul preferat al multora . Un popor dezbinat in totalitate ce nu tine cont de nimeni si de nimic . O vorba din batrini ne zice : Doamne fereste de mai rau , dar raul se pare ca nu este vizibil asa cum nici virusul cel ucigas nu este si daca el nu este in mintea multora nici nu exista . Cum bai fraiere , zic unii, sa ma omoare pe mine gingania aia de virus zic altii – Nici vorba eu mi-s roman neaos ce ma trag de la Burebista si Traian ca pe Decebal il omorira ai lui tradatori si nu imi este frica nici de legiunile romane daramite de prichindelul inventat de astia (indiferent cine sunt astia in mintea multora ) sa ne curme zilele . Nu ne vaccinam si gata .Sa „crape ” Citu si Iohannis de necaz ca doara nu or fi ei mai breji ca noi „pulimea ” .Si uite asa ATI s-a umplut din nou , numarul celor decedati creste , dar noi „ viteji cum altii nu-s” tremuram prin case de frica si mai iesim pe afara doar ca sa ne aratam vitejia . Ce ma ? crezi ca imi este frica ? BA tu, zic unii , tremuri ca un rahat in ploaie de frica virusului, care nici nu exista , ca sa nu iti zic cit de frica iti este de intepatura de ac .Ai nostrii ca brazii …… este idealul multora dintre noi .Hai ca am glumit destul chiar daca „purceaua e moarta in cotet ”si degeaba „se dau unii de ceasul mortii sa o reinvie” . Aiasta nu-s poate firtatilor .

    • Aveti viziunea managerului Imbri , stimate domn.
      Asta seara a declarat public ca romanii vor avea aceasi atitudine indolenta, chiar si sub o dictatura militara..
      Au inceput sa fie deci aruncate in spatiul public cuvinte grave si nu intamplator…
      „Tinerii doresc sa primeasca a treia doza de vaccin”, a afirmat managerul dr.in finalul interventiei pe b1tv ,in contradictie cu opinile expuse anterior,
      Nu a precizat daca tinerii in chestiune sunt studenti la jurnalism .

  9. Mi-se pare curios faptul ca medicii de familie nu sunt obligati sa isi asume responsabilitatea consilierii pacientilor in privinta vaccinarii.
    Formula „se recomanda prudenta ” este utilizata de catre numerosi medicii din Belgia fiind inscrisa in passul sanitar in cazul persoanelor cu particularitati medicale consemnate in dosarul de sanatate.
    Recomandarea parafata se poate da in scris la cererea asiguratului, acesta avand libertatea de a o traduce si legaliza pentru a o prezenta in anumite situatii, in cazul in care decide sa nu se vaccineze.
    Chiar si veterinarii manifesta prudenta in utilizarea vaccinurilor, recomandand preventiv si curativ uleiurile esentiale cu proprietati antivirale.
    M-am referit la Belgia pentru ca admir maniera in care populatia a reusit sa reziste tuturor experimentelor la care a fost supusa in ultimele doua sute de ani.

    • ..tocmai această fugă de „responsabilitatea consilierii pacientilor in privinta vaccinarii” frânează, în opinia mea. La fel și hei-rupism-ul la care se recurge, nu numai la noi. Iar ideea recompensării vaccinării e cireașa de pe tort, pentru că discretizează chiar scopul operațiunii.

      Pe vremuri, ca să donezi sânge (ca student), ți se motivau (parcă) 15 absențe și primeai un soi de voucher pentru o friptură și o bere. Cam așa și acum cu vaccinarea, fă-ne un bine și noi te recompensăm.. Păi nu mă vaccinez în primul rând în interesul meu ?

    • [Clement] Belgia s-a vaccinat peste 70%. Povestea cu „uleiuri esențiale antivirale” prescrise de medici în loc de vaccin… e o minciună și atât.

    • Mai grav este când specialiști propaga teorii conspiraționiste. O femeie care îngrijește o ruda de 85 ani si refuza sa se vaccineze îmi trimite un mesaj anti vaccin aparent scris de Christian Perronne, doctor francez specialist in boli infecțioase, dar si in multe alte ramuri ale medicinii!!.
      Omul a fost pana la urma data afara pentru pentru niște semi-adevăruri dintr-un documentar făcut anul trecut: Hold up, dar asta a facut si mai populare teoriile sale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Silaghi-Dumitrescu
Profesor Universitar Universitatea Babeș-Bolyai , Cluj-Napoca (România) Predare chimie bioanorganică, materiale și procese bioanorganice / chimie bioanorganică avansată, biochimie avansată, biochimie aplicată, chimie computațională, enzimologie clinică și imunologie, cercetare Director al Centrului pentru Strategie Universitară al UBB, din 2020

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Agenda ,,verde”, Europa și gazul rusesc: cronica unei crize energetice anunțate

            Dacă la sfârșitul verii s-a vorbit despre o situație tensionată, acum se vorbește deschis despre o criză energetică. Prețurile la petrol,...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.