vineri, martie 29, 2024

Veghea patriarhului: Ion Iliescu la ceasul pontocratiei

Citesc o declaratie cat se poate de revelatoare din partea lui Ion Iliescu, acest Deng Xiaoping al Romaniei. Nu Deng reformatorul, ci Deng care a decis masacrul din Piata Tienanmen. Cine crede ca veteranul nomenklaturist cunoscut pentru nostalgiile sale comuniste nu joaca un rol extrem de influent in ecuatia pontocratica, se inseala. Intelectualii penelisti care isi inchipuie ca se afla la guvernare pe o platforma liberala, se inseala. Fac parte dintr-un aparat condus si controlat de PSD. Au acceptat sa lucreze pentru PSD. Legitimeaza, pe diverse cai, partidul succesor al PCR, al confiscarii Revolutiei din decembrie 1989, al mineriadei si represiunilor din 13-15 iunie 1990, al amneziei, al refuzului inversunat al decomunizarii, partidul autarhiei, al celor mai sordide combinatii de culise, al unei profitocratii pe cat de rapace, pe atat de incompetenta.

PSD a fost si ramane expresia chintesentiala a sistemului ticalosit. Nu idealizez alte partide de prim plan, dar ceea ce defineste PSD este continuitatea neclintita in urmarirea telurilor amintite mai sus. PSD este un partid-corporatie, un conglomerat de interese obscure. Se numeste social-democrat, dar nu are o identitate care sa-l defineasca drept un partid socialist modern. Ce stim insa este ca vine dinspre comunism si ramane atasat deseurilor leniniste. Oricum, nu Eduard Bernstein, Constantin Titel Petrescu, Willy Brandt si Leon Blum sunt modelele lui Ponta, ci Lenin, Mao, Che Guevara si Ion Iliescu. Faptul ca liderul PNL jubileaza in aceasta companie spune totul despre declinul acestui partid.

Dintre toate locurile posibile, Ion Iliescu a ales Targoviste spre a tine un discurs de sustinere totala (cum altfel?) a USL. Et pour cause. Este locul unde el si tovarasii sai au reusit sa se debaraseze de cel mai incomod exponent al sistemului criminal si samavolnic din Romania, de Nicolae Ceausescu.

Puterea lui Ion Iliescu isi trage seva din acea farsa judiciara menita, de fapt, sa impiedice un proces al dictaturii care a distrus ce era mai bun in Romania vreme de peste patru decenii. Cand aud formulele limbii de lemn , de genul “preluarii stafetei”, ma trec fiorii. Si cred ca nu doar pe mine.

”Desi nu arat, am o varsta, totusi. Nu mai alerg cum alergam la 70 de ani, cand am facut ultima campanie electorala, in anul 2000. Vin generatiile noi, care trebuie sa preia stafeta si sa o duca mai departe”, a spus, la o conferinta de presa sustinuta la Targoviste, Ion Iliescu.

Presedintele de onoare al PSD a precizat ca, desi s-a implicat mai putin in campania de la locale, este tot timpul in contact cu conducerea partidului si cu cei din Guvern. Nu ma indoiesc ca este tot timpul in contact. Roadele sfaturilor sale se vad. Veghea si vigilenta patriarhului n-au slabit, in pofida varstei. Ba chiar s-au intarit, asemeni betonului din care este plasmuit sistemul sau de a vedea si de a judeca lumea.

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. Am o curiozitate, o intrebare ca pentru un politolog: ce definiti prin „pontocratie” si prin ce s-ar deosebi ea de orice alta guvernare de stanga? Pe ce criterii n-ati etichetat „basescocratia”, „ungureanocratia” dar ati inventat subit acest termen? Ca tot vorbeam ieri de echidistanta dvs…

    • …ma intreb, daca aveati aceesi nedumerire si la termenul de antocratic sau crinocratic? Parerea mea este ca nu termenul per se va deranjeaza, si nici ca debordati de curiozitate la dezvoltarea analizei cu alti termeni. Problema este alta: era sarcina de „servici” sa reactionati…

      • Nu ma deranjeaza termenul, il intrebam pe dl. Tismaneanu in legatura cu geneza termenului si caracteristicile sale care l-ar diferentia de alte „cratii”…
        Cat despre povestea cu „sarcina de servici” e replica perfecta de asortat cu: „Cine nu-i cu noi e impotriva noastra”, provine din aceleasi resorturi: refuzul de a accepta ca pot exista si opinii contrare, atitudine destul de marginita, nota bene. ;)

    • Domnule Garett,
      La ce foloseste echidistanta in situatia actuala a Romaniei cand o parte a clasei politice, condusa din umbra de „cel care Nu a intinat valorile socialismului” nu isi vede decat de propriile ei interese meschine de putere, cu orice pret. Va spune un om care NU a fost Pionier, UTC-ist, membru PCR, nu face parte din nici un partid sau organizatie de nici un fel iar pe deasupra la cei 63 ani ai sai are in ingrijire un copil ranit pe 23 Decembrie 1989 la TVR, ramas handicapat fizic si psihic. Au murit peste 1000 de oameni in Decembrie 1989 si dupa 22 de ani CINE a raspuns penal pentru aceste victime ? Stimate domn, ori esti prea tanar si te inteleg ca nu ai apucat anii 1950 sa vezi cum era atunci sau esti un fost sau actual comunist sau securist habotnic care se simte lezat cand se vorbeste de stimabilul Ion Iliescu. Te rog sa-mi spui de ce nu se doreste aflarea adevarului despre evenimentelor si pedepsirea ADEVARATILOR vinovati din Decembrie 1989 ? Din cauza unora ca dumneata exista actuala clasa politica ! Apropo, PNL-ul este primul care a tradat alianta dintre „partidele istorice” si o face si acum ! Rusinos si scandalos acest lucru din partea unui partid care il are la origine glorioasa familie Bratianu. Unde se afla la ora actuala PNL-ul daca nu la remorca PSD-ului ?

      • Domnule Popescu,
        De ce, de acum celebra comisie guvernamentala, nu a condamnat decat tangentzial, regimul comunist al anilor ’50? Bazele regimului comunist au inceput sa fie puse in Romania, incepand cu 23 august ’44. Partidul comunist a fost consolidat cu MERCENARI COMUNISTI venitzi din urss! De ce se ocoleste acest adevar? Marile crime s-au faptuit in anii ’50, cand a fost decimata intelectualitatea romana. Toata opozitzia politica a fost suprimata prin grija „bratzului inarmat” al partidului. Despre crimele comise cu ocazia cooperativizarii agriculturii, avand ca model colhozurile si sovhozurile se spune mai mult?
        Despre rolul „sovrom”-urilor in economia Romaniei nu se sufla un cuvintzel!
        Nu trebuie sa uitatzi ca in 2004, PNL a reactivat Partidul Democrat ! De asemenea nu trebuie uitat ca, ulterior, PD-ul a vrut sa „inghita” PNL…
        Sa avetzi o seara buna!

        • 1. A fost o comisie prezidentiala, nu guvernamentala, creata din initiativa sefului statului

          2. Nu este adevarat ca Raportul Final „ocoleste” rolul activistilor veniti din URSS. Cititi volumul aparut la Humanitas in 2007 si va veti convinge. Daca intr-adevar va intereseaza subiectul. Va recomand, de pilda, subcapitolul despre rolul consilierilor sovietici (pp. 155-164)

          3. Nu este adevarat ca Raportul Final „ocoleste” chestiunea sovromurilor. Exista un intreg capitol despre comunizarea (sovietizarea) economiei, deci despre economia de comanda, cu un subcapitol despre sovromuri (pp. 219-223)

          4. Despre colectivizarea agriculturii, pp. 238-257

          http://www.humanitas.ro/humanitas/raport-final

  2. Care ar fi solutia sa scapam de acesti dinozauri (batrani si tineri), domnule profesor ? Ca la vot, in 1996, am incercat , am crezut ca am reusit, insa balaurul are tot mai multe capete !

  3. In PSD Iliescu este icoana urii de clasa si bransa, la care se poate inchina electoratul nou si vechi, iubitor de pace sociala intre hoti si dreptate intre pomeni.

    Esaloanele 2, 3, 4, … ale PSD-ului imping instinctiv in fata lideri de ideologie ierbivora, ca paravan pentru actiunile carnivore, dosite cu harnicie si acceptate smechereste de electorat. Pentru electoratul pomanagiu, furtul si coruptia pot fi acceptate fara probleme, cit timp primeste si el o galeata, 100 de lei, un calendar, un kil de zahar, etc.

    Din pacate traim vremuri dificile. Partide ca PSD-ul nu sint cel mai mare rau care se poate intimpla in Europa. Este posibil ca noi, cei care criticam cu patos PSD-ul, sa votam cu doua miini acest partid, pe fondul recrudescentei extremismului european.

  4. Am avut si eu o curiozitate: sa vad daca garett are comentarii si la alti autori de pe Contributors in afara de d-l Tismaneanu. Ei bine, nu am gasit. Oare de ce? Disfunctionalitate de troll?

    • Mai cautati! ;)
      Superficialitatea cu care ati cautat va completeaza perfect superficialitatea cu care ma etichetati drept troll pentru ca nu-mi exprim coplesitoarea admiratie fata de dl. Tismaneanu! ;)

  5. Banuiesc ca Iliescu are 2 motive majore pentru a nu iesi din sistem:

    – pentru ca a fost „format” in tinerete pentru a se implica in conducerea partidului unic / tarii la cel mai inalt nivel. este probabil singurul lucru pe care l-a invatat si pe care stie sa il faca: sa traga sfori.

    – pentru ca odata iesit din sistem are securea deasupra capului. este obligat sa ramana adanc infipt pentru a veghea asupra celor care incearca sa ii verifice „pasii”. Discipolul sau Nastase face acelasi lucru, nu se va retrage din conducerea partidului (numirile facute de Ponta dovedesc puternica sa implicare) pentru ca in partid exista dovezile coruptiei sale.

    • citez din memorie : „am sunat la moscova ca sa spun cine suntem si ce vrem”
      afirmatia ii apartine tovarasului ilici si a facut-o in decembrie ’89 in pauza dintre 22 dec. (plecarea lui ceasca cu elicopterul de pe cladirea cc-ului) si 25 dec. (executarea fam. ceasca, momentul cand s-a dat startul la omorarea celor peste 1500 revolutionari; pe atunci circula zvonul ca erau 60.000 de morti).
      tot in perioada amintita, tov. ilici (cred ca chiar i-ar placea sa se stie astfel „alintat”) mai facea afirmatia ca trebuie instaurat comunismul cu fata umana in locul ceausismului care a intinat nobilele idealuri ale comunismului. cred ca la asta se referea cand la targoviste (o fi tinut discursul la „zidul plangerii ceausiste”?) se referea la predarea stafetei.

  6. Iarasi despre Ion Iliescu… Insistind nu faceti decit sa-l aratati simpatic pe I.I. si cititorii sa creada ca de fapt aveti ceva personal cu el. Sunt de acord cu mesajul dvs dar e prea mult, prea des, prea „in your face” ca sa zic asa. Se pierde total eficienta si sensul mesajului dvs.

    Cu toate argumentele legale si morale eu cred ca executarea lui ceasca la Tirgoviste in acel context a fost o decizie buna. Faptul ca imediat dupa nu s-a organizat un proces al comunismului e alta poveste. Stiti vreo tara fosta comunista care a organizat un proces al comunismului?

    • ceea ce dvs presupunetzi d nule,legat de impresia care ar aveao unii citind despre tov iliscu,cred ca e valabil la persoane cu IQ80.amu,ce i drept sint destui.
      legat de Tirgov.,incercatzi sa judecatzi care erau informatziile pe care le aveam si cum actziona noua putere prin televiziune.manipularea e o arma puternica.si eu doream parca atunci sa se termine odata.presiunea psihologica creata intuneca ratziunea

    • scuzati-ma dar nu cred ca e prea des si nici ca l-ar putea face simpatic.
      exista altfel riscul ca sa ii fie uitate tov. ilici „binefacerile” comunismului cu fata umana implementat din ’90 incoace : mortii de la revolutie (cum naiba n-a fost prins niciun terorist ? poate pt. ca nu au existat; si atunci, cine sa fie criminalii decat cei care au ordonat armatei, securitatii, politiei si garzilor patriotice sa traga?), martie ’90 tg. mures, 13-15 iunie ’90, mineriadele atat de dese in perioada cdr-ista ’96-2000, comunism transformat in capitalismul de cumetrie invocat cu manie proletara la adresa lui insusi si clica acestuia la unul din congresele (era sa zic pcr) din perioada 2000-2004.

  7. Domnule Tismaneanu;folositzi^confiscarea Revolutziei^!!
    eu sint un biet traitor in acele locuri in acele timpuri.am si o educatzie data de comunisti,dar totusi eu cred ca nu poate fi numita revolutzie o revolta restrinsa din citeva orase transilvane,care a fost stinsa destul de rapid(in singe)si apoi mimata o revolutzie a intregului nostu popor cu teroristii aparutzi in scenariu impotriva dictatorului devenit din iubit,odios in citeva ore.
    folosit de dvs acest cuvint,ii da valoare de adevar!!?il folositzi si dvs ptr a arata unitatea noastra a tutulor?
    referitor la ^amnezie^,eu i ash spune pact al tacerii

    • ce s-a intamplat in Romania in ’89 nu se poate reduce la amintirile dvs. despre „citeva orase transilvane”.
      si intradevar, nu a fost revolutie (asta au crezut cateva mii de oameni printre si cei peste 1500 de morti) ci lovitura de stat.

  8. Domnule Tismaneanu,
    Observ ca facetzi eforturi deosebite sa facetzi din PSD – „partidul succesor al PCR”. Va reamintesc ca la momentul evenimentelor din 13-15 iunie nu exista decat un FSN din care faceau parte si actualii lideri ai PD-L. Partidul Democrat s-a „rupt” din FSN, dupa debarcarea lui Petre Roman. Va este cunoscut Petre Roman? Spre deosebire de Dvs., P.Roman a ales o cariera de inginer… De ce PD-ul este mai putzin vinovat ca PSD-ul?
    Partidul Democrat (ca si Partidul Republican infiintzat de PROFESORUL Manzatu), a fost inspirat dupa modelul american. Partidul Democrat a facut parte din Internationala Socialista, inaintea PSD. De ce Partidul Democrat a „cotit-o” la deapta peste noapte si s-a alipit PPE? O fi tot o chestiune de „licurici”? Ca „politolog”, de ce nu facetzi o analiza avand acest subiect?
    Daca nu va retrageatzi (de ce oare?) textul anterior acestuia (ceva despre pontocratie), poate ca nu v-as mai trimis acest comentariu.
    Pentru mine I.Iliescu este imaginea tipica a activistului: haina de la costum purtata pe umeri! In perioada ’96-’99, a beneficiat de sprijinul lui O.Cozmanca pentru a organiza partidul in toate localitatile. Rezultatele s-au vazut la alegerile ce au urmat. Cu sprijinul PD si UDMR au venit la guvernare….
    Va intreb : de ce „Europa Libera” si alte posturi l-au indicat pe Iliescu drept succesor al lui n.c.? Atunci era bun?
    Nu cumva Iliescu si V.Magureanu (fostul Dvs. colaborator din tineretze) v-au invitat in Romania ca sa realizati un interviul pe care l-atzi publicat? Trebuia sa fie creata o noua imagine?
    De ce credetzi ca celelalte partide au reusit mai putzin? Pentru ca nu au oameni pregatitzi sa faca organizare interna. Nu au portofolii cu specialisti pe diferite domenii de activitate. Consecintza? Migratzia electorala…
    P.S. Pentru ca insistatzi cu „nomenKlatura”. Ca si mine, si Dvs. atzi invatzt limba rusa in scoala. S-ar putea ca Dvs. mai putzin, deoarece suntetzi cu catziva ani mai mic.
    In limba rusa „c” se citeste „s”. Pentru „c”-ul latin, corespondentul in rusa este „k”.
    De aceea autorul indicat de Dvs., vorbitor de limba rusa, a scris „nomenKlatura”.
    Sa avetzi o zi buna!

    • Textul nu este retras, deci orice speculatii sunt neavenite. Daca va uitati in dreapta, la topul articilelor, il veti gasi. Practica, perfect normala, la „Contributors” (dar si pe alte portaluri similare) este ca un autor sa nu apara pe prima pagina cu mai mult de un text. Cele anterioare pot fi lesne gasite la rubricile la care au fost postate. Este bine ca l-ati pomenit pe Cozmanca. Il uitasem :)

      Sincer, nu vad care este legatura intre cariera de inginer, mai exact spus profesor la Politehnica, apoi, dupa decembrie 1989, propulsat, la propunerea lui Silviu Brucan si cu binecuvantarea lui Ion Iliescu, premier al Romaniei, a lui Petre Roman, si itinerariul meu intelectual. Nu v-am mentionat numele lui Mihail Voslenky in van, este autorul uneia dintre cele mai importante carti despre nomenklatura. Editia franceza, aparuta in 1981, cred, utilizeaza transcrierea cu „k”. In engleza, putem vorbi despre the nomenclature si the nomenklatura. PD-ul, nascut evident din FSN, a fost aripa relativ refromisa a acestui conglomerat care, in prima sa faza, 1990-1992, putea fi socotit cripto-comunist (formularea lui Corneliu Coposu). In 1990, am publicat in „Romania Libera” un text despre dl Roman cu titlul „Angoasele nomenklaturii”. Dupa 1992, dar mai ales in perioada 1996-2000, au loc puternice transformari in interiorul PD. Atunci se produce divortul complet de PDSR. In rest, va indemn sa va ocupati de subiect. Aveti o prpensiune de-a dreptul magulitoare pentru mine de a incerca detrunati discutia dinspre tema, spre autor. Nu mai vorbesc de partizanatul asa-ziselor intrebari care incep, in binecunoscutul stil, cu „Nu cumva?”

      http://www.thefreedictionary.com/nomenklatura

      Mai sunt si alte texte, ale altor autori, aici, pe „Contributors”, poate le comentati si pe acestea cu acelasi neostenit si binevoitor interes :)

      • Domnule Tismaneanu,
        Mi s-a parut mie sau incercatzi sa fitzi ironic?
        „Suntem 22 (sau 23) de milioane de oameni care traim in imaginatia unui mistocar…”
        Credetzi ca „mistocar” poate sa inlocuiasca pe „ironic”?
        Citesc cu multa placere textele domnului Aligica. Si textele altor autori. Unele le apreciez, din multe invat cate ceva, altele le ignor.
        Savurez textele Dvs. Eforturile Dvs., prin care incercatzi sa ne spunetzi ca nu totzi dracii sunt la fel de negri, sunt de admirat! Incerc sa intzeleg ce a determinat „schimbarea la fatza”!
        Nu m-atzi intzeles : Petre Roman a ales INGINERIA in locul unei cariere POLITICE. Ca apoi a fost tarat intr-o aventura politica este o alta discutzie…
        P.S. In toate dictionarele Limbii Romane, NOMENCLATURA se scrie cu „c”. Nu cred ca scrierea cu „k’ va fi acceptata ca un (eventual) neologism…

  9. @nahir: exceptand cazul in care as avea acces la o masina a timpului e putin cam greu sa raspund la un comentariu inainte de a fi fost postat, nu credeti? ;)
    O minima logica este intotdeauna salutara, my two cents…
    @tony popescu: va contrazic: TOATA clasa politica, emanata apropo din acelasi esalon doi al pcr si-a urmarit si isi urmeaza cu obstinatie propriile interese! Si atunci intrebarea mea era de fapt de ce unii sunt „pontocrati” dar ceilalti nu sunt „basescocrati”? Actiunile lor sunt identice, acapararea puterii prin orice mijloace, politizarea excesiva, etc. Ce ii deosebeste de fapt in „aia buni” si „aia rai”? Toti sunt o apa si un pamant…

      • Corect! Dar idealizarea unora si condamnarea altora a priori, ignorand cu buna stiinta faptul ca au de fapt aceeasi radacina si aceleasi metehne nu o va aduce! Ori schimbam totul din temelii, si atunci acceptam realitatea ca nici „astia” nici „ailalti” nu sunt buni, ori bagam problema sub pres in dulcele stil romanesc, oftam dupa „ailalti” si ii laudam „by default” criticandu-i tot „by default” pe „astia” oricare ar fi ei.

  10. domnule profesor. inca un text mediocru. va rog sa imi permiteti sa va spun asta.

    cum spuneam deunazi, imi este dor de articolele dumneavoastra despre Alexandu Ivasiuc. I..D Sirbu, A. Koestler sau T. Judt.

    un week end placut va doresc.

  11. Va plasati pe o asimetrie gigantica, vorbind defaimator despre stralucitul reformator Deng Xiaoping, caruia China ii datoreaza Marele Salt Inainte si deschiderea catre pozitia de lider absolut al Secolului Marii Schimbari, in acord, as spune, cu resursele-i inegalabile, in virtutea carora un Dumnezeu al proportiilor pare sa fi facut, in sfarsit, dreptate! Intamplator, pentru ca ati deschis subiectul Deng, am vazut azi noapte un documentar pe History (din pacate ora era foarte tarzie pentru a se fi bucurat de audienta pe care ar fi meritat-o), in care una din ideile care mi-a atras atentia si care ne-ar putea sta la indemana, in actualul impas, generat de criza, se referea la cei trei mari piloni pe care se intemeiaza reformele chineze, „confucianismul, statul de drept si repartitia socialista”. Ideea mi se pare incitanta si s-ar putea dovedi, intr-o forma adaptata si consolidata, constructiva si pentru noi, ca romani, estici si europeni. Ma gandesc, prin comparatie, la crestinism si al sau „Nihil Sine Deo”, care impodobea candva blazonul Casei Regale a Romaniei (si ale altor case regale europene), ceea ce nu a fost deloc incantator pentru comunism si care, in mod ciudat, continua sa intampine unele piedici si in postcomunism si chiar in UE, daca avem in vedere neimplinirile legate de statuarea acestora in Constitutia Europei. Dar si la statul social, care continua sa se izbeasca de ostilitatea unor forte politice, desi deloc reprezentative pentru marea masa a electoratului (cum de „reusesc” astfel de curente partidistice sa devina superpuse, pentru a imprumuta un termen eminescian, ramane o tema de reflectie, mai ales pe aria manipularii). Cat priveste contactul presedintelui Ion Iliescu cu realitatile politice din Romania, a carei parte istorica si nemijlocita este, aveti dreptate, dar nu va gasesc nicio explicatie rationala motivelor de iritare, deoarece acesta (ma refer la contactul pe care nu e nevoie sa-l insinuati, pentru ca el chiar exista), rezulta din modul natural de apartenenta solidara la mediul sau de origine si evolutie, fata de care nu am cunostinta sa fi nutrit, macar, vreodata sentimente de auto-dislocare si distantare.

  12. Stimate domnule Tismăneanu,

    Pentru a rezuma un comentariu dispărut în neant:

    1. La ce declarație faceți referire ??? ”Citesc o declarație cât se poate de revelatoare…” . Care ??? A declarat cumva Ion Iliescu că era și el să ia bătaie la mineriade, deci e și el golan, că iubește fluturii sau că a descoperit secretul călătoriei în timp ?
    2. Nu sunteți cumva un picuț cam partizan ??? ”PSD a fost si ramane expresia chintesentiala a sistemului ticalosit”. Da PD-Lul de ce nu ????

      • Stimate domnule TIsmăneanu,

        Am citit declarația- și, dacă nu mi-a scăpat ceva esențial (am neplăcerea de a fi superficial) – cred că mesajul ar putut fi ”SUnt Ion Iliescu și am venit aici pentru amicul meu de bridge/șeptică/tabinet, dl.X…” .Nu văd, sincer, ce a greșit. Ion Iliescu rămâne Ion Iliescu- câtă vreme este Ion Iliescu- și sper că doriți și dvs. îndreptarea păcătosului și nu moartea sa. Față de dl.Băsescu care ne-a arătat un dans cu dl. Bercea și un dans și injurii cu dl.Solomon (când l-au scuipat pe DInescu) cred că dl. Iliescu este muuult mai decent.
        PS: Apropo de istorie, mi-a plăcut foarte mult atitudinea adoptată de Simon Montefiore în cartea lui despre Stalin- Curtea țarului roșu. Spre deosebire de un istoric gen Pipes- care în afară de faptul că este extrem de parțial este și un pic cam urechist, dl.Montefiore se mulțumește să relateze strict faptele, fără vreun adagio personal Mărturisesc că apreciez asta pentru că vroiam să știu câte ceva despre Stalin, nu părerea personală a lui Montefiore despre Stalin. Totdeauna opiniile personale tind să distorsioneze realitatea.

        • Richard Pipes, ani de zile profesor de istorie la Harvard, a scris carti esentiale despre Rusia sub tarism (conceptul-cheie propus de el este cel de patrimonialism), despre Revolutia Rusa si Rusia sub regimul bolsevic, despre traditiile intelectuale ruse (Struve, conservatorismul, bolsevismul). Nu a scris o biografie a lui Stalin. Pentru cititorii acestui forum, subliniez ca Richard Pipes nu este „urechist”, nici mult nici putin.

          Simon Sebag Montefiore, pe care il respect de asemenea, a scris doua carti despre Stalin (cea pe care o mentionati si cea despre tanarul Stalin). Deci ar trebui, daca dorim acest lucru, sa fie comparat cu Robert Conquest, Boris Souvarine, Robert C. Tucker, Adam Ulam, Dmitri Volkogonov. O sugestie bibliografica:

          http://www.ceupress.com/books/html/Stalin.html

          Sebag Montefiore

          • Stimate domnule Tismăneanu,

            Ca om obișnuit mai mult cu sursele sovietice- la prima lectură a cărții dlui. Pipes despre Revoluția Rusă- ce-i drept în traducere română- mărturisesc că m-a jenat un pic tonul cam părtinitor precum și niște lucruri (nu vă pot da acuma un exemplu) pe care le-am considerat inexacte. Ce-i drept, era prin anii 90…comparându-l pe dl.Montefiore cu 2 dintre persoanele enumerate de dvs. – respectiv Souvarine și Volkogonov- pe care i-am lecturat tot în limba română- îmi mențin impresia de imparțialitate pentru Montefiore (ce-i drept, parcă Souvarine a fost un pic cam transfug). DIn Conquest mărturisesc că n-am citit decât Comrades- pe care iarăși, spre rușinea mea mărturisesc că n-am găsit-o în bibliografiile de primă pagină din Google.

            • Coincidenta face sa am chiar langa mine cartea lui Robert Service (excelenta) „Comrades”.

              http://www.amazon.com/Comrades-A-History-World-Communism/dp/067402530X

              Din Conquest, cand aveti timp, doua carti clasice: „The Great Terror” (ultima editie) si „Harvest of Sorrow”. „Stalin: Breaker of the Nations” este carte profunda, dar nu are amplitudinea si baza documentara a celorlalte. Souvarine nu era transfug: a fost unul dintre fondatorii PC Francez, a rupt cu Stalin si stalinistii f. devreme (imediat dupa moartea lui Lenin, daca nu insel). Monica Lovinescu l-a cunoscut si l-a admirat. Era originar din Rusia pre-revolutionara.

  13. Parca nu mai merge acum ,in 2012,in campaniile electorale sa reinviem ‘”pericolul” Ion Iliescu,care conduce totul din umbra(?),mineriadele cu autorii lor ,care acum scot din nou capul(!!!),nu stiu cine care vrea sa ia de la gura poporului,sarea,telefoanele(!!!).
    Parca asi fi tentat sa va spun ,sa stati putin mai in umbra cu asemenea subiecte,reluate in perioada de alegeri.
    Nu este un sfant Ion Iliescu,dar observati ca s-au cam schimbat generatiile de oameni politici cam peste tot,exemple ar fi un Ponta,un Ungureanu,un Constantin si altii.

  14. Domnule Garett,
    Va dau dreptate cand spuneti „ca toti sunt o apa si un pamant „, dar oameni care au crime pe constiinta, nu ar trebui sa mai existe in politica si in special sa fie „de onoare”. La Malta s-a hotarat de cei mari sa nu existe un al 2-lea Nurnberg asa ca autorii celor peste 50 miloane de victime ale comunismului niciodata nu vor putea fi judecati. E corect acest lucru ? Numai la noi in cei 45 ani de comunism sunt peste 300000 de victime si nimeni nu a fost condamnat. Romanii au uitat oare acest lucru ? Unii au uitat, dar altii au fost si inca mai sunt manipulati de asa-zise posturi TV independente. Apoi mai este si vorba aceea „la vremuri noi, tot noi „. Fostii comunisti si securisti si-au bagat fii si nepotii in politica si ne dau lectii de moralitate, tot ei, cei care au profitat din regimul trecut profita si acum. Diferenta este ca acum sunt mari oameni de afacerii. Rusinos !

    • nu vreau sa plictisesc!?intrebam pe d nul Orasanu,un contributor aici,la un articol :7 intrebari fundamentale scris de dinsul,Unde sint teroristii?mi a raspuns clar:printre noi,dar ca nu trebuie sa ne preocupam de trecut ptr ca altfel nu putem construi viitorul.nu shtiu daca pe dinsul l o trimis tatal sau la Harward,sau organili.daca a avut aceasta shansa a fost si datorita unora care au fost ucisi sau fugaritzi in romanica.
      posibil,raspunsurile la asemenea intrebari ar lovi la baza acelui stat.
      majoritatea nu numai ca nu doreste sa afle,dar chiar sint deranjatzi auzind intrebarea.oare de ce?

  15. Stimate domnule Tismaneanu,

    La revolutie, vointa poporului se ridica peste lege. Acesta este cartea pe care Iliescu a jucat-o, insistand cu teoria revoltei populare si a emanatiei pentru evenimentele din 89. Intr-o revolutie, toti cei care se ridica impotriva regimului sunt in afara legii acelui regim dar si in afara regimului ce va sa vina. Ca civil, sa pui mana pe o amra si sa tragi cum te taie capul a fost infractiune si inainte de 89 dar si acum. Insa vointa poporului il poate spala pe revolutionar de pacatele savarsite in momentele revoltei si ii poate transforma in erou. Procesul prim care se intampla asta este eminamente subiectiv. Cum spuneam, Iliescu si gasca lui au profitat la maxim de acest lucru si cred eu, au reusit sa se spele de pacate in mod abil.

    Spuneti ca Iliescu a confiscat revolutia, este partas la crime, ca a inscenat procesul Ceausistilor. Asa este, dar aceste acuze isi aveau rostul pana la primele alegeri. Poporul care l-a lasat sa se urce in fruntea revoltei populare i-a oferit cateva luni mai tarziu, la primele alegeri libere, revolutia cu acte in regula, consfintind astfel faptul ca Iliescu a procedat conform asteptarilor sale si ca nu este un criminal, ci un erou. Tot acest popot a mai avut si alte ocazii sa se razgandeasca, dar n-a facut-o.

    Dupa mine, noi ca si natiune am ratat 2 din 3 oportunitati din 89 incoace. Prima e ca n-am avut un lider al revoltei populare si l-am lasat pe Iliescu sa se cocoate in fruntea sa. Asta ne-a costat 1000 de vieti in cateva zile. A 2-a oportunitate a fost sa-i judecam la rece pe cei din FSN dar inainte de primele alegeri libere si nici macar la urmatoarele tururi de alegeri. Acestui popor insa nu i-a pasat ca Iliescu a fost prim secretar, nu i-a pasat si nu pare sa-i pese prea mult cine a omorat aproape 1000 de oameni atunci. Iar asta ne-a costat peste 20 de ani de inapoiere si nedreptate.

    De acum, orice judecata la adresa lui Iliescu si a gastii lui este tardiva. Raul facut nu mai poate fi reparat. Ce a facut poporul roman cu Iliescu e comparabil, pastrand proportiile, cu ce a facut poporul german cu Hitler. Nici poporul german nu s-a trezit la timp, si cand a facut-o, era prea tarziu, tara lor era o ruina. Problema e ca noi inca nu ne-am trezit. Ultima oportunitate din cele 3, pe care inca nu am ratat-o complet e sa-i stergem orice urma de glorie si sa-l punem in cartea de istorie acolo unde ii este locul.

    Suferinta poporului din perioadele comunismului, revolutiei si tranzitiei ar putea astfel sa capete macar acest minim sens, de a scoate in evidenta cine au fost si ce au facut calaii acestui popor si cum au reusit ei sa se deghizeze in eroi si conducatori. Toate astea pentru a servi ca lectie generatiilor urmatoare. Aveti tot respectul meu pentru munca pe care o duceti in acest sens.

    • vai cita dreptate avetzi!eu,ash mai adauga totushi,ca in cazul germanilor occidentali,cei care nici nu existau atunci,primesc o educatzie in care li se arata cit rau a facut poporul german umanitatzii.Germanii ishi asuma raspunderea!

  16. Articolul trebuie recitit, revazut si subliniata referinta ca analiza exacta a fenomenelor poscomuniste.Nu se poate sterge si mai ales nu s-a adaoga nimic.Cuvintele sunt patrunzatoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro