vineri, martie 29, 2024

Verde-Plumb.

Plumb. Este un metal greu care este  cancerigen si toxic pentru mediul inconjurator chiar si in cantitati mici. Ingerat in cantitati mai mari el produce o boala grava a sistemului nervos numita saturnism. Tot plumb mai poate fi numit si glontul care poate fi folosit la o partida de vanatoare. In fine, intamplator sau nu, actualul minstru al mediului se numeste tot Plumb. Rovana Plumb. Pana la alte comentarii, iata o declaratie recenta a dnei ministru:

„Am discutat cu toti specialistii … in  cota de derogare a anului trecut poate sa intre si recoltarea acestui nou exemplar de urs care a atacat, deci se poate impusca.”

Evenimentul care a inspirat aceasta declaratie s-a petrecut miercuri intr-o comuna din Dambovita. Niste braconieri au prins un urs intr-un lat, iar cand dupa 24 de ore s-au apropiat de el sa-l omoare cu o sulita improvizata, ursul ranit a reusit sa scape si l-a ucis pe unul dintre ei. Se prea poate ca – asa cum spune doamna ministru – populatia de ursi sa fie in exces (aceasta afirmatie este insa contrazisa de mai multe ONG-uri). Mi se pare normal ca in acest caz, cei care sufera de pe urma ursilor, sa se pronunte pentru vanarea lor. Parerea marilor vanatori ai tarii in frunte cu Ion Tiriac, n-o aprob, dar nu ma surprinde. Raiul pentru  dl Tiriac trebuie ca seamana mult cu  vesnicele plaiuri ale vanatoarei. Dar ca un ministru al mediului sa ceara impuscarea unui  urs torturat de braconieri este ceva de neinteles pentru mine. Logica de plumb.

Verde. Verde este o culoare pe care o asociem adesea cu ceva sanatos. Plantele sunt verzi atata vreme cat nu le usuca frigul toamnei sau vreo emisie poluanta. Primavara, culoarea padurilor, atatea cate au mai ramas, este verde. Verde inseamna natura, tinerete si speranta. Si tot verde este si culoarea unor partide. Un partid verde inseamna – teoretic – un partid pe care il preocupa culoarea respectiva si semnificatiile ei de mai sus. Avem si in Romania partide verzi.

In caz ca nu sunteti la curent actualitatea politica verde din Romania, va anunt ca exact in ziua declaratiei de mai sus a doamnei Plumb s-a produs un eveniment major in istoria verde a Romaniei. In prezenta binefacatoare a premierului Ponta s-a produs fuziunea verde dintre Partidul Verde, Partidul Ecologist-Roman si Miscarea Verzilor Democrati- Agrarieni. Remus Cernea in persoana, cel mai important lider verde, fost castigator pe facebook al alegerilor prezidentiale, ne-a dat vestea cea minunata. Premierul Ponta  nu s-a lasat mai prejos, promitand verzilor niste locuri caldute pe listele USL la alegerile de la iarna. „O sansa ca dupa atatia ani sa intre din nou ecologisti in Parlament” a replicat  bucuros dl. Cernea, ce bine, ce frumos,  ce verde !

Si uite asa, in  timp ce ideile  frumoase ale  acestor mari oameni verzi zburdau in voie prin sala de la Parlament  in care se desfasura  conferinta de presa, blestematul de urs isi lingea ranile intr-o vagauna ascunsa, iar un pluton de vanatori de frunte din Dambovita il cauta de zor in vederea „recoltarii”.

„Un viitor verde pentru tine si pentru cei din jur”

este mesajul cu litere mari  pe pagina verde a miscarii verzi din Romania. Verde ? Ei, as ! Plumb !

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Excelent articol!

    Plumb – as Verde.

    P.S.
    Mai este ceva interesant de urmarit: mesajele Verde-Plumb (am pus nota eco – first) vin de la cele mai inalte figuri din guvernul RO, adica sunt de maxima importanta si trebuiesc adresate cu maxima urgenta fraierilor din RO.

    Partidul este in toate, in cele ce sunt…- just remember!

  2. Dupa cum stim, verdele amestecat cu rosu da in…maron! Deci de kko!
    M-au dezamagit si astia: se inregimenteaza in colegiile psd pentru niste fotolii de parlamentari, renuntand la principii si la lupta pentru a le promova; vor deveni niste parlamentari care, la fel ca si psd-ul, vor declara doar ca au principii dar vor face cheful psd-ului.
    Interesele lor au fost mai puternice ca princiipile cu care se impauneaza.
    Chestia asta seamana cu conversia liderilor sindicali in oameni de afaceri si apoi parlamentari ai psd-ului/ pnl-ului.

  3. @ Mihai Damian

    Înţeleg că aţi vrut să fiţi răuvoitor la adresa doamnei Plumb.

    Începeţi aşa… „Plumb. Este un metal greu care este cancerigen si toxic pentru mediul inconjurator chiar si in cantitati mici. Ingerat in cantitati mai mari el produce o boala grava a sistemului nervos numita saturnism. Tot plumb mai poate fi numit si glontul care poate fi folosit la o partida de vanatoare.”

    Stimate domn, recunosc că am fost amuzat… Plumbul este un metal greu care este… dar poate fi numit şi glonţul care poate fi :D

    Glonţul se mai numeşte plumb pentru că la început proiectilele din puşti şi pistoale erau bile de plumb (plumbul are punctul de topire la o temperatură scăzută şi se prelucrează uşor) şi nu din oţel. Alicele din cartuşul de vânătoare… plumb. Plumbul în alchimie se numeşte saturn… de aici avem diagnosticul saturnismul la intoxicaţia cu săruri de plumb.

    În sfârşit, plumbul poate fi cancerigen (de exemplu când este folosit în batoanele de ruj), dar „luptă” împotriva cancerului atunci când este pus în şorţul radiologului („greu” înseamnă „dens”… radiaţiile nu trec deci prin plumb)

    Altfel plumbul se găseşte în toate bijuteriile din întreaga lume pentru că „înmoaie aurul”… fără să facă nici un rău.

    Ştiţi de ce se împuşcă urşii care atacă oamenii? În mod natural animalele au o frică atavică faţă de om, se feresc de el şi nu intră în conflict direct, preferă să-l evite. Un animal care atacă un om „scapă” de acest blocaj mental şi devine periculos. De regulă ursul atacă oamenii în situaţii stricte, fie că este rănit, fie că este o problemă de teritoriu, fie că se află în perioada de rut, fie se simte atacat de mersul biped (ursul ridicat în labele din spate este, de regulă, agresiv)… fie că este turbat. Din păcate turbarea se poate pune în evidenţă certă numai prin analize ce nu pot fi făcute decât prin omorârea animalului, dat fiind că implică studierea creierului.

    Revenind la ursul în cauză… Este evident că acesta a fost agresiv în urma atacului braconierului… din păcate a fost şi rănit de aceştia. Un urs rănit nu are cum să-şi revină de la sine, trebuie sau tratat, sau sacrificat. Cum România nu prea are un serviciu de tratament pentru animale sălbatice, mai ales că un urs necesită nişte condiţii de spitalizare speciale (căci nu vorbim despre un arici sau o gâscă sălbatică)… soluţia ar fi sacrificarea. Dacă aţi fi fost ministrul mediului… ce soluţie aţi fi găsit?

  4. S-ar putea. Chit ca e off-topic, nu ma pot abtine sa nu-mi aduc aminte o situatie din muntii nostri. Cand eram eleva de liceu si bateam muntii patriei, eram cu gasca la „Babele” si nu ne dadeam dusi, dar la un moment dat un coleg mai umblat pe munte decat noi ne-a spus ca ar trebui sa luam telecabina la coborare ca vine ploaia. Mai de voie, mai impinsi de la spate o luam spre telecabina care tocmai urcase. Asteptam sa coboare lumea, si din grupul care tocmai venise se desprind un el si o ea si vin spre noi. Domnul avea un loden gri, palarie, pantofi de oras si o superba servieta Diplomat, iar doamna, un parpalac kaki, palarioara, pantofi verzi cu toc de 7 cm si posetuta asortata. Ne-au intrebat care drumul spre Vf. Omu si cam cat timp e de mers.

  5. @Bibliotecaru Mie mi se pare ca dvs sunteti extrem de binevoitor cu dna Plumb. Daca discursul ei ar fi fost cel din mesajul dvs (i-ati putea fi consilier) atunci v-as fi dat dreptate. Daca ar fi condamnat braconajul (de asteptat totusi in partea unui ministru al mediului nu ???) si daca ar fi spus ca singura solutie pentru ursul ranit si deci periculos este impuscarea atunci as fi fost de acord. Dar dna Plumb n-a spus asa ceva. Dupa ce la inceputul acestei saptamani a spus ca avem prea multi ursi acum a continuat pe aceeasi linie.
    Din fericire premierul Ponta a contrazis-o a doua zi.

    • @ Mihai Damian

      Stimate domn,
      Eu am aşteptări mult mai mari de la un ministru al mediului, am aşteptări atât de mari încât cred că sunt la limitele absurdului cu ele. Mai ales am aşteptări la o implicare care să fie împotriva intereselor economico-politice ale unora din membrilor propriului partid. Chestiunea asta cu ursul nici nu avea de ce să ajungă la nivelul ministrului, ea trebuia rezolvată de direcţia silvică de care aparţinea ursul. Din păcate nouă ne lipsesc două instituţii care activează, cu succes în străinătate.

      Prima instituţie este organizaţia voluntară de medicină a animalelor sălbatice, vezi emisiunea Wildlife SOS. O astfel de instituţie… care trăieşte din resurse atrase prin ONG-uri de protecţia animalelor şi, în anumite cazuri, prin plata unor servicii medicale… permite intervenţia în cazul unor animale sălbatice rănite printr-un sistem de minimă intervenţie asupra animalelor (animalele sălbatice au mari probleme în urma interacţiunii cu oamenii, un fel de stres post-traumatic, au nevoie deci de un alt sistem de intervenţie decât în cazul câinilor şi pisicilor). Medicina veterinară pentru animale sălbatice este cu mult mai grea decât cea umană, pentru că nu merge să te specializezi neurologic, cardiolog şi aşa mai departe, trebuie să le faci pe toate, în plus trebuie să ştii cum e cu girafa, dar cum e şi cu papagalul… Sigur, suntem la început… dar să începem o dată.

      A doua instituţie este cea a poliţiei animalelor. Ea există, din câte ştiu, dar este ca şi cum nu ar fi, respectiv nimic asemănător cu ceea ce vedem pe la emisiunea Animal Cops sau RSPCA. Ea trebuie să identifice cazurile de cruzime faţă de animale şi nu să aştepte ca presa să semnaleze ceva.

      Sunt conştient că la televizor lucrurile sunt artificiale, dar am avea nevoie de astfel de instituţii care să rezolve astfel de probleme, asta e cert.

      Suntem o ţară a televiziunilor. Poate că ideea unor astfel de emisiuni care să finanţeze, măcar parţial, activitatea unor astfel de instituţii… nu este tocmai una rea.

      Revenind la doamna Plumb. Cum credeţi că s-a întâmplat totul? S-a întâmplat un eveniment tragic, un urs a dat o raită printr-o localitate unde a atacat nişte săteni. Televiziunea a amplificat un astfel de eveniment. Faptul că una din persoane este şi rudă cu doamna ministru… o altă amplificare. Există o problemă, se adună nişte oameni în jurul ministrului şi se discută situaţia, se vorbeşte despre lege, despre faptul că sătenii sunt panicaţi (cum să te aperi de un urs pe un teritoriu atât de mare?, doar nu cu armata…). Trebuie luată o soluţie. Şi încep să vină soluţiile, după principiul câte capete atâtea soluţii. Prima chestiune: se lansează zvonul că ursul ar fi turbat. Apar şi nişte „specialişti” la TV care spun că ursul trebuie să fie turbat dacă atacă aşa… Un urs suspect de turbare trebuie împuşcat. Orice animal turbat, în afară de om, trebuie împuşcat. Se face carantină, se fac vaccinuri… Se omoară un urs. Ursul nu are parcă mărimea celui care a atacat… „Naşpa!”. Oricum nu contează, este turbat şi trebuia împuşcat, chiar dacă nu este ursul care trebuie… Până aici ministrul nu are o intervenţie prea mare. Se fac analize medicale ursului şi nişte „specialişti” declară, destul de repede, că ursul este bolnav de rabie… (vă amintiţi episodul gripei aviare şi gripei porcine… care până la urmă a rămas fără nici un caz cert). Nu mai contează deci dacă ursul este sau nu este „vinovat”, el a fost declarat turbat şi nu mai contează, împuşcarea a fost justificată. Lumea se calmează prin simplul fapt că ursul a fost omorât. Ei bine, poate în declararea turbării ministru să aibă legătură cu acest caz (dar împotriva legii de această dată).

      Fascinant lucru, dar când televiziunile se ocupă de un caz de atac al ursului, cazurile se înmulţesc brusc (la fel se întâmplă şi la incendii, la sinucideri, la cazurile de pedofilie, furturi de icoane…) Iată că apare un urs braconat care braconează şi el în turbarea lui un braconier. Apar doi urşi care, goniţi de la spate, se întorc, şi gonacii ajung vânat. Doi urşi morţi, unul e turbat. Într-o săptămână urşii parcă nu mai au loc în pădure, ne invadează, ne vânează… oamenii sunt în pericol. SĂ VINĂ VÂNĂTORII! O astfel de panică este creată de mass-media care nu are nimic de pus pe „prima pagină” a ştirilor.

      Problema în acest moment nu cred că mai este atacul urşilor, ci faptul că se pare că majoritatea urşilor sunt turbaţi… cel puţin aşa susţin autorităţile.

      Ei bine… ce are cu toate acestea ministrul mediului? I se spune că ursul va fi împuşcat, spune şi domnia sa la TV că va fi împuşcat. Vin alţii care spun că ursul poate fi tranchilizat, ea „le dă voie” să-l tranchilizeze. Astfel de răspunsuri par să facă o legătură cu doamna ministru, numai că domnia sa nu are nici o treabă cu asta şi nici premierul întrebat cam acelaşi lucru… spune şi domnia sa ce a auzit de la alţii. Ministrul în fapt nu are nici o treabă nici măcar cu organizarea prinderii ursului, asta e treaba celor care au ursul în grijă. Rolul ministrului este să ofere un cadru legislativ coerent, rolul ministrului este să controleze instituţiile din teritoriu pe care le are în subordine. Autorizaţia de vânătoare nu se eliberează de către minister ci de către administratorului fondului de vânătoare, în funcţie de valoarea cotelor de recolta aprobate. De cele mai multe ori, administratorul este cel care stabileşte şi ce exemplare trebuiesc vânate, asta pentru că nu este îndeajuns să fie „la număr”, la unitatea de suprafaţă trebuie să fie un anumit număr de femele şi un anumit număr de masculi, plus că trebuie să se încadreze într-o pondere strictă pe criteriul de vârstă şi în combinaţie cu celelalte specii ale fondului de vânătoare.

      Domnia voastră loviţi în ministru deci pe o temă greşită. Statul este vinovat pentru că anumite personaje abuzează, probabil sunt implicaţi şi baroni locali, o fi şi o „şmecherie” legată de şpăgi, partide… în bunul stil românesc… Ministrul Mediului însă are o altă menire, el trebuie să protejeze vânatul prin lege, nu cu arma în mână. Impunerea legii nu mai ţine însă de ministerul mediului… ţine mai mult de ministerul de interne, jandarmerie, prefect… şi mai ales de administrator. Eu nu pot înţelege cum să supraveghează atâta teritoriu cât graniţa României şi nu se poate supraveghea, cu nişte costuri permisive, fondul cinegetic. Oamenii intră în pădure şi o taie. Drujba se aude, „chelirea” se vede… căratul copacilor nu este tocmai o treabă ce poate fi făcută pe ascuns. Este evident că acest jaf se produce „cu voie de la stăpânire”. Aici zic eu că ar fi marea problemă, o problemă care se tot rostogoleşte de la Guvern la Guvern.

      Problema cu Ministerul Mediului este, de exemplu, legată de exploatările de la Roşia Montana, Roşia Poieni, Cuprumin, gazele de şist. Mie aici mi-ar trebui nişte legi care să interzică poluarea şi care să conducă la idei alternative decât mineritul.

      Iată, la Roşia Montana se poate amenaja, în câţiva ani, un fond de vânătoare. Acea rană a muntelui se poate amenaja, fără cheltuieli impresionante, pentru mistreţi, căpriori, păsăret… Un astfel de fond de vânătoare nu poate susţine mii de angajaţi şi profituri uriaşe, precum mineritul cu cianuri (desigur, dintre miile de angajaţi, doar necalificaţii ar fi fost români) dar poate susţine un fond de salarii de, ştiu şi eu, 20 mii de euro pe lună, adică cam 40-50 de angajaţi. Pe lângă aceştia mai există şi o industrie de tip hotelier care găzduieşte vânătorii, eu aş fi pus şi o telegondolă prin care turismul să vadă animalele… cine ştie, poate că zona ar putea să trăiască aşa mai bine decât din minerit şi cu mult mai ecologic. Ei bine, aici Ministrul Mediului are foarte mult de lucru… şi nu a făcut încă nimic… deşi PSD/USL se bătea cu cărămida în piept că vor lua decizii „ecologiste”. Iată însă că nu multă lume se înghesuie să critice aceste chestiuni. De ce? Pentru că nici PDL nu vrea o ecologizare la Roşia Montana, o vrea „prăduită”. UDMR-ul nu vrea nici el ecologie, cam vor tăiate pădurile… şi atunci cine? Poate nişte ONG-uri cu pumnul băgat în gură? Domnia voastră vreţi soluţii ecologice? Eu tot spun pe bloguri, dar sunt o voce pe fundul oceanului… nu mă aude nimeni, nu mă ia nimeni în seamă.

      Eu aici aş vrea ceva acţiune de la doamna Plumb. În primul rând să nu de aviz pentru astfel de exploatări, apoi să existe o lege care să nu permită astfel de exploatări, pe urmă să existe un plan efectiv de ecologizare… şi aşa mai departe. Diferenţa dintre ce aş vrea eu să facă doamna Plumb şi implicaţia domniei sale în problema urşilor… de la cer la pământ.

      A spus doamna Plumb că avem prea mulţi urşi? A spus domnul Ponta că nu avem prea mulţi urşi? De unde să ştie ei, stimate domn, dacă sunt prea mulţi sau prea puţini dacă nimeni nu-i numără măcar, nu stabileşte zona de areal (nu e corect folosit cuvântul „areal” dar îmi scapă termenul de specialitate) a fiecărui exemplar… Ştiţi cum se numără, în cazul cel mai fericit, urşii? Se amenajează un punct de oferire a hranei. La o distanţă suficientă se face un foişor de observaţie. Se pune în jgheab nişte porumb, carne sau ştiu şi eu ce şi un pădurar stă cu binoclul să vadă cine mănâncă acolo, eventual îi fotografiază pentru a putea fi identificaţi. În urma observaţiilor se estimează numărul de exemplare. În aceste condiţii, de unde să ştie ministrul Plumb sau prim-ministrul Ponta, cred şi ei pe cuvânt ce li se spune, doamnei Plumb i s-a spus că acel exemplar oricum trebuia împuşcat, domnului Ponta i s-a spus că se pierd banii pe el, dacă îl împuşcă pădurarul şi nu cine ştie ce străin. Cine ştie ce informaţii au primit, cine ştie ce calcule de imagine şi-au făcut?

      Oricum, este bine că domnia voastră sunteţi interesat. Problema este că domnia voastră aţi avut cinci minute de informaţii, pentru că a fost acest eveniment, după care nu veţi mai afla nimic pentru că presa va fi interesată de Oltchim, de alegeri, de nu ştiu ce accident cu mulţi morţi… Săptămâna viitoare România va uita de urşi şi se va năpusti pe alt subiect.

      • Este foarte bine ca aveti un interes constant pentru problemele ecologice. Ceea ce spun in esenta in articolul meu este ca la nivel politic acest interes este inexistent de la ministrul mediului pana la partidele care se numesc „verzi”. Deci la modul general suntem de acord. Mi se pare curios insa ca avand asteptari foarte mari de la ministrul mediului, il absolviti in acelasi timp de orice vina in chestiunea de fata… fiindca spuneti ca ea ar trebui sa se ocupe doar de cardul legislativ. Dar subliniati de asemenea necesitatea unei institutii de tip „politia animalelor”, ma intreb cine ar trebui sa aiba initiativa creerii ei ? O scuzati pe dna Plumb fiindca din cauza din cauza amplificarii media a repetat ca un papagal tot ce a auzit in jur. Este aceasta o scuza ??? O credeti capabila de a promova un cadru legislativ bun daca reactioneaza astfel ?

        Continuati sa va sustineti punctele de vedere ecologice pe bloguri si oriunde se poate fiindca ese nevoie de astfel de pareri. Dar nu-i scuzati pe politicienii care n-au de a face cu subiectul fiindca pana la urma ei sunt cei care iau deciziile.

        In ceea ce ma priveste sunt interesat de subiect. In problema specifica a ursilor am vazut modul in care este ea abordata in nordvestul Canadei. De la cer la pamant, … cum ati spus.

        • @ Mihai Damian

          Există un serviciu public al Poliţie Animalelor pe lângă primării, de fapt pe lângă poliţia locală. Este adevărat, nu este acea Poliţia Animalelor care apără animalele, dimpotrivă are în atribuţii apărarea oamenilor de animalele fără stăpân.

          Nu pot însă să învinovăţesc pe ministrul mediului pentru lipsa unei legi de înfiinţare a Poliţiei Animalelor.

          Un proiect de lege pentru înfiinţarea Poliţiei Politice a existat, numai că a fost respins.

          http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10239

          Legea a fost respinsă prin votul în bloc al membrilor PDL, minorităţi şi Progresişti în Camera Deputaţilor (cu mici excepţii). Motivul? Lipsa de bani. Poate că în viitoarea legislatură proiectul va reveni într-o formă mai nuanţată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Damian
Mihai Damian
Conferentiar la Facultatea de Matematica din Strasbourg, colaboreaza cu analize la doc.hotnews.ro.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro