duminică, septembrie 20, 2020

Verifică jurnaliștii minciunile din campanie?

Nu există un răspuns univoc la întrebarea dacă numeroase declarații inexacte, omisiunile sau minciunile sfruntate spuse de politicieni sunt verificate de jurnaliștii care le consemnează. Nici n-ar fi ușor în dinamica alertă a mitingurilor electorale transmise adesea live, însă dezbaterile televizate, încărcate de acuze reciproce între Putere și Opoziție, necesită o experiență și o pregătire serioasă din partea moderatorilor pentru a combate dezinformarea. Este misiunea jurnaliștilor să devină filtrul corectitudinii, adică să dezvăluie când și cât mint politicienii, să fie aliații alegătorilor cenzurând neadevărurile și să nu lase publicul pradă dezinformării și, implicit, manipulărilor. De când experții și cercetătorii media au luat în analiză fenomenul fake news, care a luat amploare o dată cu dezvoltarea rețelelor sociale, s-au găsit mai multe soluții-antidot. S-au dezvoltat „motoare” de verificare a informației, toate având ca principiu verificarea faptelor. În România cel mai cunoscut proiect de verificare a declarațiilor politice derulat de organizația Funky Citizens, este factual.ro,„primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România”, care verifică declarații politice și le evaluează ca fiind adevărate, false sau trunchiate. Destinat „protecției” consumatorului de politică, site-ul uzează pentru inteligibiltate de un cod al culorilor, roșu pentru minciună, verde pentru adevăr, carămiziu pentru afirmații trunchiate. Verificarea este un proces elaborat, cu mai multe filtre, presupunând control pe text, citat, sursă, context, titlu etc. De exemplu, Maria Grapini, candidată la Parlamentul European pe lista PSD, a declarat în campanie referitor la schimbarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi:„Învinovățiți România că a schimbat un șef de instituție. Acel șef de instituție a făcut ravagii în justiție și în viețile oamenilor.Vorbesc de procese pierdute. Mii de procese”. Verificarea factual.ro făcută pe rapoarte și documente oficiale, arată că din 2013 și până în 2018 au fost achitați în fiecare an între 92 și maxim 202 inculpați din peste 3500 inculpați anual, deci însumat pe șase ani se ajunge doar la câteva sute. Declarația se dovedește falsă. Un Atelier de verificare a informațiilor în regim de breaking-news a fost susținut de Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea București, după un model britanic. Radio Europa FM are de asemenea o rubrică numită „Adevărat sau Fals” pentru verificarea unor informații suspecte care circulă în mediul public.

Un proiect nou, susținut de Comisia Europeană prin reprezentanța sa în România, se numește Detectorul de Minciuni și este derulat de Freedom House prin rețeaua de jurnaliști activi pe PressHub.ro, cărora li s-au alăturat studenți de la jurnalism, în colaborare cu mai multe organizații civice. „Detectorul de Minciuni este un proiect de fact-checking care își propune să pună lupa pe informațiile importante ce circulă în media și să verifice corectitudinea lor. Ne dorim să susținem jurnalismul independent, să oferim un reper societății pentru a lua decizii pe baza unor informații corecte, dar și să-i descurajăm să recurgă la astfel de practici pe cei care dezinformează”, se arată în comunicatul de lansare. Procedeul e similar cu cel aplicat de factual.ro, însă limitat la informații aruncate pe piața electorală de politicieni în campania aflată în curs pentru Parlamentul European, cu deosebirea că presei sau politicienilor care au mințit li se trimite un apel de recunoaștere și retragere a declarației. După caz, sunt sesizate instituțiile abilitate, cum ar fi CNA. Din cele 13 declarații politice publicate până acum de Detector, 8 s-au dovedit mincinoase, una adevărată, 3 mixte și o analiză neconcludentă. Se verifică și felul cum preia presa declarațiile. Un caz verificat este romaniade azi.info care a creat un ditamai fake news dintr-o știre veche din 2014 în care se pretindea că liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi declarat că „scopul UDMR este să i se ia României Ardealul”. Politicianul nu declarase asa ceva, deci informația din titlul articolului publicat în 2019 de româniadeazi.info este nu doar falsă, ci și dăunătoare, intenționând să genereze un scandal naționalist. Publicației online i s-a cerut de către Detectorul de Minciuni să corecteze informația falsă.

Articol apărut în Revista „22”

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Greu de raportat o declaratie (de fapt cauza tuturor relelor in politica este acceptarea unei declaratii sau a unei intentii, facute deliberat in mod fals ) si asimilarea ei cu o minciuna in spatiul jurnalismului sau al politicului . Trebuie inteles ca minciuna are si ea multe variante prin care este exprimata . Minciuna poate fi intentionata , facuta cu rea credinta , poate fi doar partiala si scoasa din context , poate fi facuta din nestiinta si necunoastere a vorbelor spuse sau scrise (chiar daca scriitorul crede cu adevarat in adevarul spuselor lui ) ,poate fi spusa in graba si poate fi retractata . Minciuna spusa cu rea intentie si care produce pagube societatii , sau care prin rostirea ei in instanta produce daune unei persoane sau unui grup de persoane , deja este condamnabila . Ce te faci insa cu miinciuna scrisa in textele de master , doctorat , lucrari stiintifice si multe alte forme scrise sau spuse , cum controlezi toate aceste minciuni si cum dovedesti ca cel ce minte , minte in cunostiinta de cauza sau spune , scrie ,doar niste baliverne oarecare (ca in cazul prezentat in text ) .Un detector oricit de grozav ar fi, nu poate face aceste diferente .De fapt minciuna este un lucru benefic societatii atita timp cit nu produce pagube indiferent de natura lor . Va imaginati ce ar fi daca toti oamenii ar spune in public ceea ce gindesc despre semenii lor , ar fi un macel universal , incepind cu prima forma de organizare umana , numit MARIAJ. Asa ca mai bine lasam minciuna acolo unde este ea si sa incercam sa ne rezumam la a condamna , doar minciunile spuse in public de cei alesi in functii de raspundere in toate domeniile de la politic la oricare doriti d-voastra.

  2. Aceste proiecte de fact-checking nu merg destul de departe. Raspunderea politica ar trebui sa existe asa cum exista raspundere manageriala. Un manager care publica cifre false raspunde, cu atit mai mult cu cit se poate dovedi reaua intentie. In orice caz, zboara din post. De ce nu ar raspunde si politicienii? La noi nu numai ca mint, dar si-au eliminat si legea raspunderii in guvern… Asta se numeste premeditare. Nu exista destui procurori si avocati la cit se fura si se minte in Romania…

    • Asta e cam bullshit EU, le mai arunca o ciozvarta ONGurilor afiliate. N-ai de ce sa re-inventezi apa fiarta. Un partid solid (la ei) are mecanisme interne care sanctioneaza fake news-ismul, penca s-a constientizat acum decenii ca e o tactica perdanta pe termen mediu si lung. Noi n-avem inventii capitaliste de gen. Lipsa unor presedinti de partid care stau in spate, nu sunt nici ministri nici secretari de stat si au ca singura misiune legatura sanatoasa intre votanti si politicienii partidului se vrea compensata prin agenti externi. Moderatorii si colportorii presari sunt nivelul trei sau patru, si nu e jobul lor oricum, daca nu sunt psihotici ca Badea sau Rifai.

  3. Stimată doamnă profesoară
    Aveți perfectă dreptate și vă mulțumim pentru că ați pus umărul la formarea profesională a ziariștilor cu pricina.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.