luni, iunie 17, 2024

Veselia din educație sau despre relaxarea din învățământul românesc

Declinul școlii și degradarea calității în învățământul românesc nu sunt de azi, de ieri. Ele sunt mult mai vechi. Le putem sesiza de mult timp, numai că, într-un mod oarecum obiectiv, accelerarea galopantă a acestor fenomene s-a petrecut în perioada pandemiei de Covid, când nu am avut parte decât de un simulacru de educație formală sau de o glumă proastă, după cum plastic se pronunța într-un eseu un elev de-al meu.

Or, cu toate că de ceva vreme a trecut această molimă și s-a revenit la normalitate, relaxarea practicilor pedagogico-educative – un lucru oarecum firesc pe timpul pandemiei care a surprins atât instituțiile statului, cât și cetățeanul – și a politicilor și strategiilor din învățământ a rămas la fel. Starea despre care vorbesc poate fi lesne de sesizat și în activitatea diferitelor comisii naționale, care au furnizat și furnizează continuu, cel puțin sistemului de învățământ preuniversitar, o puzderie de proiecte și planuri de reformare radicală a învățământului nostru.

În acest răstimp, de câteva ori m-am încumetat să scriu despre aceste tentative ambițioase și revoluționare. Ultima dată s-a întâmplat în vara anului trecut, când am dat curs invitației venite din partea revistei Observator Cultural de a mă implica în dezbaterea organizată pe tema noului proiect al Legii Educației, inițiat și promovat de către fostul ministru al educației, d-nul Sorin Câmpeanu. Cu acel prilej am redactat textul România ne/educată (vezi nr. 1120 din 01.08.2022), în care comentam critic documentul supus dezbaterii publice, conchizând  că atât prin elementele ce țineau de fondul sau conținutul său, dar mai ales prin forma jalnică de elaborare, unde regăseai o sumedenie de erori logico-gramaticale impardonabile și definiții hazlii ale unor concepte, respectivul document  infirma involuntar – nu voluntar, căci atunci s-ar fi putut numi sabotaj – intenția generoasă a președintelui Klaus Iohannis despre România educată.

Numai că după rocada de la conducerea Ministerului  Educației și instalarea d-nei Ligia Deca,  specialiștii eminenți din pedagogia românească au rămas nestingheriți in aceleași comisii, continuând cu mult curaj proiectul lor inovator- revoluționar de reformă a școlii. Atunci încă mai speram că poate onorabilii experți în științele educației vor veni cu propuneri  realiste, capabile să combată  lucrul de mântuială, superficialitatea și relaxarea din sistemul nostru de învățământ. M-am înșelat! Relaxarea nu a fost trecută pe … linie moartă!

Dimpotrivă, acum când scriu aceste rânduri, cred că fenomenul despre care vorbesc s-a accentuat în ultimul an,  tocmai din cauza măsurilor revoluționare propuse de aceiași  pedagogi de școală nouă,  măsuri prin  care s-a renunțat, de exemplu, la teză, s-a trecut de la semestre la module, fragmentându-se astfel structura anului școlar, și s-a introdus, alături de Săptămâna altfel, Săptămâna verde. Chiar și succint, cred că e necesar să le comentez. Astfel , ca dascăl cu peste trei decenii de activitate la catedră, pe baza propriilor observații, sunt încredințat că teza era extrem de utilă în procesul de învățare, întrucât ea reprezenta un stimul foarte puternic pentru elevi în creșterea motivației învățării, iar prin eliminarea ei a fost eliminată și sursa motivațională. Fără putință de tăgadă, cu excepțiile de rigoare, consecința acestei măsuri se oglindește în creșterea relaxării elevului.

Mai mult, tot pe baza propriilor observații, sunt la fel de încredințat că fragmentarea anului școlar în cele 5 module, dincolo de a genera o creștere a atenției la ore  și a motivației învățării, a accentuat fenomenul relaxării în rândul liceenilor, întrucât prima săptămână a fiecărui modul era/este una de acomodare cu procesul instructiv-educativ, deci mai relaxantă, la fel ca ultima săptămână a modulului, când elevul se gândea/se gândește la viitoarea vacanță. Pragmatic vorbind, dacă ne gândim la raportul continuitate/discontinuitate în orice activitate umană,  nu se poate admite, iar viața a dovedit-o și o dovedește continuu, că eficiența acesteia crește direct proporțional cu cea a fragmentării ei. Dimpotrivă, lucrurile stau tocmai pe dos! Prin urmare, dacă elevul are 4 vacanțe pe parcursul anului școlar, comparativ cu 2 vacanțe cum avea până de curând, randamentul învățării nu are cum să crească. Pe de altă parte, la un simplu calcul aritmetic, dacă ținem seama că 6 săptămâni elevii sunt în vacanțele dintre module, exceptând firește vacanța mare, la care  adăugăm  2 săptămâni de microvacanță rezultată din  zilele libere stabilite de guvern, cu ocazia diferitelor sărbători laice ori religioase, plus încă cele 10  săptămâni de la începutul și sfârșitul celor 5 module, rezultă  18  săptămâni de … relaxare! Și asta, o repet, fără vacanța mare! Iar anul școlar are 36 de săptămâni! Mă întreb cu ce mai rămâne elevul după ce a parcurs anul școlar? Poate cu … amintiri frumoase! E veselie mare în școala românească!

În fine, de curând, aceleași autorități epistemice din științele educației, pesemne empatizând cu elevii, lansează în spațiul public un nou proiect ce conține alte obiective revoluționare oglindite în noul plan-cadru pentru învățământul liceal. Inovative fiind, nu am fost capabil să le ignor. Așa că mă încumet să comentez 3 dintre propunerile ce se regăsesc în documentul adus la cunoștința publicului de platforma Edupedu.ro. Mai întâi  am reținut că orice licean din clasele a XI a și a XII a, indiferent de profilul la care este înscris, va fi obligat să studieze 2 ore de Matematică, odată cu introducerea  lor în trunchiul comun al programei școlare. E admirabil! De la Pitagora și Platon știm că matematica e vitală în educație și în formarea omului! Nimeni nu contestă acest adevăr, după cum nimeni nu contestă că ea încheagă și dezvoltă gândirea riguroasă, clară și precisă. Cu toate aceste adevăruri indubitabile, mă întreb dacă un licean care studiază, de exemplu, pianul ori vioara e musai să știe ce sunt integralele, logaritmii ori calculul infinitezimal? Nu o fi cumva stranie, paradoxală și absurdă această generalizare forțată?

La fel de stranie mi se pare a fi și propunerea ce se referă tot la clasele a XI a și a XII a, propunere ce vizează exclusiv liceele cu profil real. Conform noului plan-cadru, din discipline obligatorii, Fizica, Biologia, Chimia și Geografia devin materii opționale. Eu nu cred ca acest lucru ar fi un mare bai. El se ivește însă atunci când ne raportăm la prevederile din noua lege a învățământului preuniversitar, unde este scris negru pe alb că aceste discipline intră în grupul celor pe care elevii le pot alege la examenul de bacalaureat. Și atunci nu era mai bine ca ele să fi rămas în trunchiul comun?

În fine,  cireașa de pe tort, la fel de stranie și de absurdă, a acestui proiect-cadru este, în opinia mea,  reprezentată de intenția autorilor în  raport cu Logica și Psihologia, care cred că ar trebui să fie suprimate definitiv din programa școlară, indiferent de anii în care ar fi studiate, de tipul liceului,  profilul ori specializarea acestuia. Asta înseamnă că două materii emblematice în înțelegerea și definirea omului, dintre care o una – Logica – este studiată de mai bine de două milenii, adică de la Aristotel încoace, ar trebui să dispară chiar și din programa de studiu a liceelor umaniste. În raport cu această absurdă intenție, nu pot să nu îmi aduc aminte de cel puțin două tentative – prima reușită, a doua eșuată – de eliminare a disciplinelor  socio-umane din programa școlară. Începuturile acestei lupte de clasă pe ogorul educației  le-au dat bolșevicii. Mai întâi pe vremea lui Gheorgiu-Dej și apoi pe timpul lui Ceaușescu, când au fost eliminate Logica, Sociologia și Psihologia din programa liceelor, pe motivul că ele erau discipline reacționare, subversive și retrograde, din pricina faptului  nu se puteau plia  pe noua ideologie, așa cum s-a întâmplat, de pildă, cu Istoria, Filosofia ori Economia, care au fost adaptate de ideologii noului regim.

Mai mult , cu toate  că după 1989 disciplinele socio-umane și-au recâștigat demnitatea terfelită de comuniști, de curând, mai exact în anul 2009, când la cârma învățământului românesc se afla profesoara Ecaterina Andronescu, bravii urmași ai celor de odinioară au încercat, fără să izbutească,  să excludă din câmpul cunoașterii Logica și Filosofia.

În fine, prin noul proiect-cadru, In Anno Domini 2023, are loc cea de-a treia tentativă de eliminare a unor materii umaniste. Acum, alte autorități din științele educației, dar care au probabil, la fel ca și iluștrii lor antecesori,  aceleași obsesii și convingeri, continuând lupta de clasă cu materiile umaniste, au de gând să elimine pentru totdeauna din programa școlară Logica și Psihologia. Raportându-mă la această intenție, nu pot accepta sub nici o formă ca aceste discipline, din care una explorează mintea, iar cealaltă sufletul omului, ar putea să fie eliminate din câmpul cunoașterii obligatorii al unui licean, pentru simplul motiv că rațiunea-mintea și psihicul-sufletul exprimă și definesc  însăși umanitatea noastră. Ba mai mult, dacă mă gândesc că ele ar putea să fie excluse și din liceele umaniste, atunci profilul acestor licee ar fi îngrozitor de amputat și înfiorător de schimonosit. Iar profilul umanist al acestor licee n-ar mai avea nici o acoperire, impunându-se în această situație un nou nume, care să exprime noua realitate.

Parcurgând scurta istorioară a tentativelor mai mult sau mai puțin izbutite de ostracizare și stigmatizare a disciplinelor socio-umane, nu poți să nu conchizi că Logica s-a dovedit a fi cel mai redutabil și mai periculos adversar al  artizanilor exterminării acestor discipline din  universul formativ al liceanului. Oare din ce motive? Probabil pentru că au observat, ceea ce de fapt este de domeniul evidenței, că tinerii care au studiat această disciplină cu vechime bimilenară – care de la Aristotel și până în zilele noastre a fost predată neîntrerupt în școlile europene –  sunt capabili să se folosească exclusiv de propriul lor cap  și să judece  corect cu mintea lor, să aibă opinii  personale clare și precise și să le argumenteze coerent și convingător, să emită judecăți și evaluări corecte și obiective, să se exprime limpede și cursiv, să fie în stare să poarte dialoguri  articulate și închegate cu interlocutorii săi și să respingă orice sofisme ale acestora, să aibă discuții și discursuri închegate și articulate ,  să fie autonomi, atât în gândire, cât și în acțiune …

Iar astăzi, când lumea întreagă se află sub asediul neîntrerupt al noilor tehnologii de comunicare digitală  și  al inteligenței artificiale, mai mult ca niciodată este foarte multă nevoie de Logică, pentru a identifica și a respinge avalanșa neîntreruptă de fake-news-uri, pentru recunoaște și a combate sumedenia de teorii conspiraționiste, pentru a ne proteja cât mai bine în fașa manipulării continue la care suntem expuși prin intermediul presei scrise, digitale și audio-vizuale, dar mai cu seamă prin intermediul Internetului.

P.S. Printr-un comunicat oficial, Ministerul Educației infirmă informațiile apărute în mass-media  referitoare la noul plan-cadru al programei liceale. Ar fi bine să fie un fake-news. Totuși, vorba aceea, nu iese fum fără foc!


Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Non sequitur. Logica lui Aristotel si ora de Logica de la liceu nu-s acelasi lucru, ba chiar n-au nici o legatura una cu alta.

    • Ati putea sa ne explicati va rugam in ce sens logica lui Aristotel si logica studiata azi in scoala nu au nimic in comun? Experienta mea cu logica din liceu e veche, de peste 25 de ani. Ce s-a schimbat in programa de logica?

    • Domnule Kim, cu tot respectul, vă accentuez că nu aveți dreptate. Vă întreb: oare termenii sau noțiunile, propozițiile sau judecățile, inferențele sau raționamentele, emblematic fiind silogismul, precum și demonstrația sau argumentarea, combaterea sau contraargumentarea, erorile de argumentare, sofisme nu întâlnesc cumva în Organonul aristotelic? Vă asigur că, dacă veți parcurge primul tratat de logică, veți întâlni aceste teme. Ele se regăsesc în programa de Logică pentru liceeni, reprezentând peste 3/4 din conținutul acesteia. E drept că în această programă mai există și elemente de logică matematică, dar proporția lor e insignifiantă.
      QUOD ERAT DEMONSTRANDUM!

    • Nu sunt de acord cu această afirmație. În proporție de 3/4, programa școlară la disciplina logică, argumentare și comunicare se bazează pe Organonul lui Aristotel.

  2. Tara a votat PSDNLAUR 64%, deci nu vrea Educatie, altfel ar fi votat masiv cu USR. Sa va spalati pe cap cu ce tot alegeti, de bunavoie, de peste 30 de ani. Un popor de hoti poate fi condus doar de hoti.

  3. Felicitari autorului, fine si pertinente observatii asupra unor aspecte de educatie. In concluzie, numai avem nevoie de cultura generala, numai avem nevoie de logica, vor gandi politrucii si impostorii pentru generatiile viitoare, nu avem nevoie de psihologie care asigura convietuirea si solidaritatea intre generatii. Ce ne trebuie sa mai cunoastem fiinta umana, sa mai gandim clar si orofund daca se doreste a se sari la bataie si omor din orice. Va gandi AI. La Polonia se cere din nou pedeapsa cu moartea si in unele situatii chiar este utila.

  4. Domnule Tiplea, felicitari pentru articol, este exact la tinta si ceea ce gandim multi. Ceva insa se intampla mult deasupra capetelor noastre. Va rog sa adaugati la lista atrocitatilor disparitia completa a latinei din cadrul acestei variante de planuri cadru. Asa cum inainte de renuntarea la teze, s-a renuntat intai la teza la latina, si acum latina da tonul. Renuntam la latina si apoi treptat la toate disciplinele, ramanem doar cu propaganda.

    • Mergând pe această „logică” a planurilor-cadru. ma întreb oare în ce măsură va mai putea rămâne, in orizontul îndepărtat ca materie de studiu în curriculum însăși limba română (și nu m-ar mira chiar matematica, pe motiv ca e prea abstractă, ca și logica! Se vor mulțumi doar cu aritmetica?!).
      Oare „școala” se îndreaptă cu pași repezi către sensul etimologic al termenului?!

  5. Nu-mi amintesc ca logica, filosofia si psihologia sa fi facut vreodata parte ca materii in invatamantul liceal romanesc, nici inainte de 89 si nici dupa, daca gresesc va rog sa ma rectificati.
    Am terminat un liceu de cultura generala, limba latina am invat-o un an in clasa a 9-a atat, la vremea respectiva si la mintea unui elev de 15 ani, latina a fost o corvoada, n-a interesat pe nimeni, important sa luam nota de trecere, 5 , putini fiind colegii care au performat la acesta materie insa dupa terminarea liceului 95 % dintre colegi au termiat un studiu universitar, intrarea la facultat avand loc dupa un examen de admitere, „la sange”, tin minte la unele materii fiind si 50 de candidati pe un loc.
    Amintiri din tinerete, invatamantul romanesc din 89 fiind reformat in fiecare an, anul si ministrul, fiecare cu ideile sale ca acum la 33 de ani dupa 89 invatamantul romansec orbecaie in continuare in gasirea unor solutii satisfacatoare.
    Nu inteleg ce este intratat de greu in gasirea unei formule optime mai ales ca exista o traditie nicidecum atat de rea a trecutului, invatamant gimnazial, liceal real/uman, industrial si profesional.
    Nu trebuia nimic altceva facut decat perfectionat si adaptat acest sistem cerintelor noilor vremuri.
    Liceul real/uman lasat precum a fost, includerea a mai multor materii umaniste precum filosofia care putea include logica iar relgia, latina si psihologia sa ramana optionale. In orice caz aceste materii trebuiau oferite drept alternative doritorilor de studiu.
    Liceele industriale trebuiau retransformate in scoli profesionale si lasate doar cateva cu profile bine determinate spre exemplu pedagogic ( ca inainte ) , sanitar (ca inainte) si economic ( ca inainte)
    Daca se pastra si adapta in linii mari invatamantul gimanazial si liceal pe acest model acum probabil Romania nu ducea lipsa de personal mediu calificat iar universitatile ar fi alimentate cu tineri bine pregatiti liceal si dornici si urmeze invatamantul superior.

    • Ba da! Promotia ’72-’76 a facut toate astea plus economie politica, in clasele IX-X, si socialism stiintific in ultimul an. Verificati! S-a scos istoria antica si medievala (clasele IX-X). Au lasat doar istoria moderna si contemporana (XI) si a Romaniei(XII). Se pare ca am fost prima serie; nu stiu cate serii au fost dupa noi.

    • Probabil că nu ați citit cu atenție textul, altfel nu înțeleg afirmația dvs. cum că logica, filosofia, psihologia nu au fost materii de studii în liceu. E drept că, înainte de 1989, logica și psihologia nu se studiau. Însă, după 1990, acestea au fost introduse în programa școlară.

      • Multumesc de precizari, am avut nedumeriri pe care le-ati clarificat.
        Personal n-am studiat in liceu in anii 70 aceste materii, in schimb am avut profesori care au ne-au „povestit” mai mult decat cerea programa scolara.
        Introducerea acestor materii dupa 89 n-a avut efectul scontat.

  6. Situatia este grava, dar nu este doar in Romania. Mai in toate tarile democrate se intimpla acelasi lucru. Invatamintul public este tot mai ineficient, tot mai formal. Este ciudat: „progresistii” vin cu teoria invatamintului public gratuit si generalizat (chiar obligatoriu -?!!!-), dar pe de alta parte, vin cu teorii ce golesc procesul educativ de continut. Ceva e putred in Danemarca, mai copii de ambe sexe.
    Felicitari pentru articol, dar cred ca ar fi necesar si un studiu comparativ intre invatamintul(public) de la noi si cel din Franta, Italia, Spania, Germania, UK, SUA, Canada.

  7. Citesc cate un articol si desi îmi tot propun sa NU citesc si comentariile, nu ma pot abține, si tot le citesc. De fiecare data găsesc comentarii care ma sperie, de-a dreptul. Asa mi s-a întâmplat si de data asta. Desi citim cu toții același articol, îmi dau seama ca răspunsul la clasica întrebare „Ce-a vrut sa spună autorul?” este departe de a ma încuraja in a mai scrie comentarii. Drept urmare, ma opresc aici.

  8. Pana la logica elevii trebuie sa învețe gramatică. Asta nu numai in România, ci si in tari cu pretenții mai mari. Este o carentă grava in mai toate sistemele educaționale. A vorbi si a scrie corect gramatical este primul pas spre gândire logica.

    • Aveți dreptate, elevii trebuie să cunoiască și să stăpânească temeinic Gramatica limbii române, dar să nu uităm că Logica este expresia Gramaticii gândirii, după cum Gramatica oglindește Logica exprimării/comunicării.

  9. Vorba unui clasic în viață, Firicel al lui Cimpoaie: “Bă, eji prost? Bă, eji nebun? Citat din autor: Conform noului plan-cadru, din discipline obligatorii, Fizica, Biologia, Chimia și Geografia devin materii opționale. Eu nu cred ca acest lucru ar fi un mare bai.

  10. Mulțumesc comentatorilor pentru opiniile exprimate și în special celor care mi-au amendat unele afirmații. Apreciez calitatea textelor și a opiniilor găzduite de Contributors.

  11. Dar poate ca mult hulitul Minister care nu mai este al Invatamantului, distrugand invatatura, educatia si cultura romanilor, si-a facut excelent datoria sa de demolare, completand demolarea agriculturii, industriei, sanatatii, sportului si a celorlalte domenii de interes national, in folosul altora. Daca aceasta era chiar misiunea lor?
    Oricum, este absurd sa modifici ceva care functioneaza, poti doar sa elimini ce e rau sau depasit, sa adaugi ce e bun si modern, folosind experienta deja acumulata de catre cei din domeniu (din tara si din strainatate), nu de neaveniti. Dar asta inseamna evolutie si nu revolutie, iar fiecare pas trebuie evaluat si corectat daca e cazul. Deci reaua intentie este dovedita in privinta reformei din educatie.
    Ce mai putem face ca sa indreptam lucrurile?

  12. Din perspectiva unei eleve la un liceu cu profil uman, schimbarea fizicii, geografiei, chimiei si biologiei din materii obligatorii in materii optionale pentru profilele reale, mi se pare o schimbare meschina si joasnica. Natura este tot ceea ce ne inconjoara. Ea trebuie inteleasa si protejata. Aceste materii, care conform planului- cadru, nu sunt necesare, ajuta la civilizatia si dezvoltarea societatii. Iar pentru eliminarea psihologiei si logicii, am 3 cuvinte: strigator la cer. Intelectualizarea si intelegerea omului intr-o societate este vitala pentru supravietuirea acesteia.

  13. Mergând pe această „logică” a planurilor-cadru, ma întreb oare în ce măsură va mai putea rămâne, in orizontul îndepărtat, ca materie de studiu în curriculum însăși limba română (și nu m-ar mira chiar matematica, pe motiv ca e prea abstractă, ca și logica! Se vor mulțumi doar cu aritmetica?!).
    Oare „școala” se îndreaptă cu pași repezi către sensul etimologic al termenului?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Tiplea
Ioan Tiplea
Profesor de știinte socio-umane la Colegiul Național Mihai Eminescu din Baia-Mare

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro