vineri, martie 29, 2024

Și Vestul ar trebui sa ia lecții de la estici

Vestul ar trebui predea lecții iar Estul ar trebui să asculte. Gândirea aceasta și-a avut rădăcina profundă la începutul anilor 1990, când națiunile ex-captive s-au grăbit să construiască (sau, în unele cazuri, să reconstruiască) instituțiile politice și economice necesare pentru democrație și prosperitate.

Chiar și pe atunci, această atitudine  tutelară  a fost o greșeală. Modul în care consilierii occidentali au încercat să-și transplanteze ideile  în fosta lume comunistă a fost deseori inutil sau chiar daunator (amintiți-vă de privatizarea prin vouchere).

În plus, deși modelul occidental economic și politic  era cu siguranță mai bun decât amestecul de planificare de stat și autoritarism al imperiului sovietic, nu era perfect. Dacă Occidentul ar fi fost mai puțin ocupat de ținut lecții, ar fi putut învăța multe de la oamenii ce tocmai ieșiseră din spatele Cortinei de Fier. Oameni de stat, cum ar fi Václav Havel, din fosta Cehoslovacie,  și Lennart Meri, din Estonia, au arătat o viziune strategică, un fler retoric și o profunzime filosofică ce le lipsea celor mai mulți lideri europeni.

Vechiul complex de superioritate al Vestului pare acum complet depășit. Problemele abundă, dar ele sunt răspândite pe tot continentul: creșterea economică scăzută în Italia, paralizia politică din Marea Britanie și tensiunile sociale din Franța se alătură populismului încăpățânat  din Polonia și Ungaria și consolidării corupției din Ucraina.

Există și o mulțime de puncte luminoase: economia Suediei se descurcă în mod surprinzător; Spania se recuperează rapid. Iar Banca Centrală Europeană a raportat săptămâna trecută că: „statele baltice se numără printre puținele țări din zona euro, împreună cu Slovacia, în care PIB-ul real pe cap de locuitor, în termeni standard de putere de cumpărare, a înregistrat o convergență substanțială față de media UE. ” Acum se situează la aproximativ 60% din nivelul real de trai al celor 15 „vechi” state membre ale UE, de la 25 %  în 1995.

Președinția Estoniei este un fapt remarcarbil care ne indică progresele înregistrate în „noua” Europă. În ciuda unei guvernări mediocre, cel mai mic dintre țările baltice își impune ușor-ușor agenda, în special în ceea ce privește crearea unei piețe unice digitale. E-rezidența Estoniei – un card de identitate digital pentru străini – atrage interesul din partea străinilor care doresc să facă afaceri în UE, nu în ultimul rând a britanicilor speriați de Brexit. Centrul de apărare cibernetică afiliat NATO din Tallinn tocmai și-a terminat exercițiul anual „Shields Locked”, care a devenit cel mai important joc de război de acest fel din Europa.

Există, de asemenea, multe de învățat de la alte state din prima linie. Ucraina, împotriva oricăror șanse și plătind un preț greu, a luptat cu Rusia pănă la ajuns ce aceasta aproape în echilibru pe câmpul de luptă. Soldații săi au o experiență greu câștigată și o înțelegere profundă a modului în care Rusia duce războiul regulat și neregulat.

Civilii au și ei multe de oferit. Distugatorii-de-mituri ucrainieni au cele mai fine antene când vine vorba de propaganda rusă. Echipa multinațională a jurnaliștilor de la Coda Story, funcționând în cea mai mare parte în Georgia, vine cu relatări pe care vechile mass-media occidentale par să le piardă din vedere. Un film recent trateză despre modul în care serviciile secrete rusești folosesc șantajul pentru a recruta homosexuali. Un altul, făcut de organizația partenera a Coda, Eurasianet,  vorbește despre reapariția în Rusia și în alte regiuni a psihiatriei coercitive, una dintre cele mai mari orori ale sistemului sovietic.

Am putea, de asemenea, să învățăm de la rușii curajoși care poartă un război singuratic pentru adevăr, libertate și alte valori pe care restul Europei le ia ca de-a gata. Am fost foarte impresionat de eforturile grupurilor societății civile de a marca aniversarea a 80 de ani de la Marea Teroare a lui Stalin (30 iulie). Acesta este complet  ignorată de oficialitățile ruse. Cititorii care folosesc rețele sociale pot ajuta, folosind hashtag # помнимбольшойтеррор („ne amintim marele terorism”). Prietenii noștri s-ar putea să nu câștige în curând, dar putem totuși să le arătăm că nu sunt uitați.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Cea mai sigura metoda de a-ți pierde prietenii e sa-i ajuți, sa ajungă sa fie nevoiți sa-ți fie recunoscatori. Mai bine le iei nevasta. Îi scapi de o grija. E umilitor sa fi nevoit sa fi ajutat. Adică nici o fapta buna nu ramine nepedepista.

    Pe de alta parte, ca sa dau un exemplu, e extrem de greu ca un satul sa-i dea lecții unui flamind, un viril unui impotent, un abstinent unui alcoolic.

  2. După 72 de ani de pace continentul nostru ar putea arăta mai prosper, cu o pondere mai mare pe lume. După 27 de ani de liberate în estul continentului (fără Minsk, Kiev) și aderarea esteuropenilor 2004 / 2007 la UE, așteptările cetățenilor liberi în est și vest sunt mari. Sunt de acord cu autorul:

    … „… Am putea, de asemenea, să învățăm de la rușii curajoși care poartă un război singuratic pentru adevăr, libertate și alte valori pe care restul Europei le ia ca de-a gata…. …. Prietenii noștri s-ar putea să nu câștige în curând, dar putem totuși să le arătăm că nu sunt uitați. … „….

    Uciderea fără jenă a cetățenilor curajoși, Anna Stepanowna Politkowskaja ( Анна Степановна Политковская, Anna Stepanovna Politkovskaja, Мазепа/Masepa; * 30. August 1958 New York; † 7. Octombrie 2006 Moscova), Boris Jefimowitsch Nemzow ( Борис Ефимович Немцов; * 1959 Sotschi; † 27. Februarie 2015 Moscova), etc. nu poate rămîne fără un răspuns ferm al lumii libere: solidaritatea cu societatea civică rusească. Spiritul civic rusesc, setea de libertate a rușilor ne privește pe toți, în est și în vest.

    Rămîne întrebarea cum arată azi solidaritatea între „frații de ieri” din CAER /Pactul de la Varșovia. Esteuropenii au azi o dubla cetățenie, cea din țara de reședință și cetățenia UE27. Brain drain …. ….

    Liberatea cuvîntului, libertatea expresiei, libertatea gîndirii sunt o valoare supremă în lumea liberă. La Varșovia și Budapesta se constată azi o propagandă politică „identitară- naționalistă- suveranistă”. După 100 de ani continentul nostru nu se desparte de violenta și cruzimea secolului 20? Rivalitățile între vecini pe continentul nostru continuă ca acum 100 de ani?

    Brexit e un răspuns la integrare tot mai mare în UE. UK fără constituție scrisă și fără tradiția unei instanțe judecătorești „constituționale” are un parlament suveran. UK nu acceptă Curtea Supremă de la Luxemburg, păstrează independența parlamentului britanic. Uniune în diversitate sună frumos. Brexit are un gust amar pentru toți.

    Scindarea est-vest în UE începe la Bratislava 2016. Refuzul hotărît al asociaților de la Vișegrad 2016 de a nu mai accepta tratatele UE 28-1 așa cum sunt de la început 1957 are consecințe. Altele decît cele favorizate de autor?

    Soarta UE27 se decide la Paris și Roma, de la început 1957 și pîna azi. Nimic nou în est / vest? Președinția Estoniei azi, președinția 2019 UE27…. un drum promițător în spiritul autorului?

    • Care 72 de ani de libertate?? Unde? In mai putin de jumatate din ce e azi UE? Ai auzit de Canal, de Sighet, de Ramnicu Sarat? Stii cati oameni a ucis Dej pe timpul pacii tale? 200.000, intre care toti liderii politici necomunisti, profesori universitari, sute de ofiteri, mii de studenti si intelectuali si zeci de mii de tarani dintre cei mai harnici. Dar de deportarile din tarile baltice sau din Polonia ai auzit? Dar de cele de dupa 1956? Legea Martiala in Polonia iti spune ceva? Stii cata puscarie au facut cehii dupa 1947? Ai auzit de tancuri sovietice de la Praga? Curat libertate!
      Si de ce ar trebui sa ne bucuram asa tare de presedintia Estoniei? Nu e ceva normal? Inca ne mai miram in 2017, desi Estonia e membru al UE din 2004? Si tine minte cineva la Bruxelles (sau Berlin, ca e totuna) ce zice Estonia? Pai nu era vorba ca politica externa a UE o fac statele membre de comun acord? Atunci ce se ratoieste Sigmar Gabriel la USA ca le ia caimacul rusilor cu sanctiunile? Stie cineva ce parere are ministrul de externe al Estoniei?? Ca presa nu l-a preluat decat pe neamt.
      Uite asa ni se face acru de UE, cand auzim clisee din astea, pe ton de povata inteleapta. Empatia, egalitatea de sanse, coeziunea, sunt o gluma proasta, o teava de de sifonat bani de cinici si profitori. Nimeni nu mai crede o ipocrizie si o imposturia atat de gigantica.

      • Afirmatia natanga a occidentalilor (de stanga) cum ca Europa a trait, vezi Doamne, atatea decenii de pace si progres trebuie amendata drastic.
        E vorba poate, de Europa lor „capitalista” si nu de Europa noastra, a lagarelor de munca fortata (de fapt, de exterminare) si de indobitocire sistematica.
        Acesti vajnici profesori de morala si bune maniere, precum autorul, ne ofera astazi intelegerea lor parinteasca dar au uitat, in avantul lor democratic-antiextremist, ceva atat de elementar cum ar fi interzicerea simbolurilor comuniste (ca de-alea fasciste au avut ei grija…). Grea mai e despartirea de lucruri atat de indragite !…

  3. Nici măcar „lecţiile marilor democraţii” către fostele state comuniste nu sunt importante.De ce?Fiindcă aceste „lecţii” s-au făcut din interes.”Marile democraţii” au impus norme(ca de exemplu privatizarea forţată/accelerată) tocmai pentru a acapara ele ce era mai bun din economiile estice.De ex.în România,au pus mâna pe 85% din sistemul bancar,pe 100% din distribuţia de energie,pe 80% din extracţia de petrol şi chiar ceva din extracţia de gaze,etc,etc,etc.Adică au oferit „sfaturi democratice” gratuite şi interesate,dar au beneficiat enorm de resursele economice ale acestor state,plus că le-au transformat în pieţe de desfacere ale produselor proprii.Cu mare greutate,aceste ţări,după ce şi-au distrus economiile,au început să se dezvolte(Cehia,Slovenia şi Slovacia s-au apropiat de nivelul de trai din Spania şi Italia),ba chiar au început să le facă concurenţă „marilor democraţii” în domenii din ce în ce mai diverse.Drept urmare,”marile democraţii” vor să elimine fostele state comuniste din „Europa lor” ca fiind concurente,nerecunoscătoare(!?),costisitoare(!?) şi cârcotaşe(Polonia,Hungaria,Cehia,etc).Şi atunci vine SUA şi zice că ocupă ele locul lăsat de „marile democraţii europene”.Şi eu zică că este bine,m-am săturat de ipocrizia,ticăloşia şi ifosele „marilor democraţii” europene…

  4. Ce sa invete lumea din vest de la Nastase, Tariceanu, Basescu, Petre Roman, Puiu Popoviciu, Cocosii, Udrea, Ponta, Dragnea, Sebastian Ghita? In ceea ce priveste dezidentii din estul de odinioara (Vaclav, fratii Kaczysnki, Yeltsin) au avut si ei posibilitatea sa isi asume impreuna greselile trecutului (si sa ingroape securea razboiului) asa cum au facut europenii din vest in cenusa celui de al doilea razboi mondial. Yeltsin a avut el incercari timide, dar nu a reusit, sau nu a fost bagat in seama. Nici in Cremlin si nici in estul Europei. Dezidentii si luptatorii de la fostul post Radio Europa Libera au preferat sa vorbeasca despre „cordoane sanitare”, Siberia e prea mare pentu o singura tara, Caucazul, etc, in loc sa vorbeasca despre asumarea greselilor si reconciliere colectiva (Khodorkovsky putea fi urmasul lui Yeltsin). In fine, cine nu invata din greselile trecutului este condamnat sa le repete!

    http://www.nytimes.com/1993/08/27/world/yeltsin-and-havel-try-to-bury-past.html

    http://articles.latimes.com/1993-08-26/news/mn-28212_1_president-yeltsin

  5. Poate la un moment dat nu mai imi veti cenzura comentariile.
    Dvs. ziceti de libertatea de opinie,dar daca opiniile exprimate de mine si de altii care comenteaza pe aici nu corespund cu ce ziceti dvs. in acest articol, nu le-ati publicat.
    Apropos, de populism, tara de o admirati dvs foarte mult,Luxembourg, de s-a impus ca si conducatoare a UE are 3900 de miliarde de euro datorie externa.
    De mai mult de 6000 de ori GDP.

    Polonia de tot o criticati dvs. are putina datorie externa.
    Are o societate libera, o economie libera (statul probabil intervine mai putin decat intervine in SUA, in economia Poloniei).
    Despotismul Comisiei Europene s-a vazut clar cand a interzis Poloniei sa dea o lege care incuraja investitiile.

    Sa stiti si dvs ca democratia si piata libera au fost , cel putin in Europa, ceva cu care majoritatea populatiei era de acord.
    Bolshevismul a fost impus prin forta, capitalismul nu a existat vreodata, feudalismul a fost impus prin forta.

    Capitalismul criticat de dalde Marx si mult iubit de dvs. nici nu a existat si nici nu va exista, pentru ca democratia si piata libera previn aparitia capitalismului.

    Niciodata majoritatea oamenilor nu se vor gandi in mod exclusiv cand vor lua o decizie numai la bani.

    Capitalism ar putea exista intr-un regim despotic, nu intr-o democratie.

    Citind opiniile dlui de a scris aici, mi-am amintit o scena din Star Wars – Revenge of the Sith, cand Darth Sidious/senatorul Palpatine vorbeste cu Anakin Skywalker (care va deveni Darth Vader).
    Si ii spune:
    „Remember your early teachings: All that gained power are afraid to loose it”.
    Nu, nu toti care au dobandit putere au teama de a o pierde, dar cel putin unii care au dobandit putere au frica de a nu o pierde.

    Dictonul e foarte adevarat si pentru cei care au dobandit privilegii.
    Cel putin unii care au dobandit privilegii au teama de a nu isi pierde aceste privilegii.

    Asa cum dictatorii recurg uneori la masuri inumane spre a-si pastra puterea asa si unii care au dobandit privilegii stramba democratia, doresc legi si regimuri anti-democratice pentru a-si pastra privilegiile.

    De aceea atat de multi se ridica impotriva democratiei acum, pe care dansii o numesc populism.

    Daca intr-un stat sunt masuri care aduc siguranta cetatenilor, care incurajeaza initiativa cetatenilor asta va duce la prosperitate pentru majoritatea cetateniilor acelui stat.
    Acest lucru se vede foarte clar in Polonia : majoritatea cetatenilor Poloniei au multa prosperitate.

    Dar prosperitate pentru majoritatea cetatenilor va insemna ca cei de aveau prosperitate inainte si erau putini nu vor mai fi privilegiati.

    Normal,preturile vor creste si privilegiatii vor trebui sau sa faca afaceri functionabile sau sa munceasca, pentru a-si pastra privilegiul.

    Insa, din nefericire cel putin unii din acesti privilegiati refuza sa fie libertate pentru toti cetatenii unui stat.
    Si atunci acesti privilegiati zic, guvernele nu trebuie sa incurajeze „populismul”.

    Acesti privilegiati nu fac aceasta constient ci din subconstient le vine teama de a-si pierde privilegiile sau de a avea privilegiile diminuate.
    Au gasit termenul „populism” care exprima dispretul lor fara de majoritatea cetatenilor obisnuiti si vin cu ideea unui nou feudalism.

    • mihaitzateo, de unde ai cifrele alea cumplit de false ? :-) Google iti sta la indemana sa verifici cifrele inainte de a le sustine.

  6. Ar trebui, exact ! Doar că atunci ar descoperi cât de nedrepţi au fost cu Estul după IIWW. Ceea ce e foarte neplăcut. Doar că în comparaţie cu tragediile care lovesc continentul, mai ales azi, această neplăcere e floare la ureche !!
    Să sperăm că îNCĂ nu e totul pierdut, dar e clar că fără recunoaşterea eroismelor popoarelor care s-au împotrivit comunismului sub toate formele, ideologice – şi f- valoroase şi azi (v. „Graiul Sângelui”, nelegionară, a dr.ION D.VULÂNESCU) – nu se leagă şi nu se continuă mai nimic. Si în primul rând , CONDAMNAREA COMUNISMULUI cum a fost condamnat nazismul. Altfel, dezechilibrul creat duce nu doar la confuzii extrem de păgubitoare, ci şi la avântul pervers şi distrugător al taberei comuniste. Adică la ceea ce asistăm azi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Edward Lucas
Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro