miercuri, octombrie 27, 2021

Vi s-a urât cu binele? Vi se pare că ați ieșit la liman? Apologia infracțiunii în cazul Antena 3.

Motto: (Extrase din Noul Cod Penal al României)

Art. 368 C.pen. – Instigarea publică

(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârșească infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fară a se putea depăși pedeapsa prevazută de lege pentru infracțiunea la săvârșirea căreia s-a instigat.

(2) Dacă fapta prevazută în alin. (1) este comisă de un funcționar public, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, fară a se putea depăși pedeapsa prevazută de lege pentru infracțiunea la săvârșirea careia s-a instigat.

(3) Dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracțiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevazută de lege pentru acea infracțiune.

Art. 287 C.pen. – Nerespectarea hotărârilor judecătorești

(1) Nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin:

a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organul de executare;

b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin care este obligat să îndeplinească un anumit act;

c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărarii, de către persoanele care au această obligație conform legii; (…)

g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deținut în baza unei hotărâri judecătorești, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea,

se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) În cazul faptelor prevăzute în lit. d)- g), acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În ziua în care dramoleta politico-infracțională din jurul cazului Antena 3 dicta agenda publică la București, președintele Turciei își anula vizita prevăzută în Azerbaijan urmare a atentatului cu bombă comis în Ankara, soldat cu 28 de morți și 61 de răniți, personal militar, după ce în prealabil armata turcă bombardase milițiile kurde din Siria, iar premierul maghiar se afla în vizită la Kremlin, în ajunul unui important summit european, pentru a discuta coordonarea politicilor în domeniul emigrației din Orientul Mijlociu, gazului și ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei impuse după anexarea Crimeei și doborârii zborului MH17 al Malaysia Airlines la 17 iulie 2014 în Donbas, Ucraina.

În aceeași zi, persoana care ocupă funcția de președinte al Senatului României, prezida în parlamentul țării o ședință suprarealistă în care șeful executivului era chemat la ordine pentru a justifica acțiunea unei agenții a statului român privind punerea în executare a unei hotărâri judecătorești, iar președintele statului dădea lecții în direct publicului despre presupuse și banale motive administrative ce nu au voie să împiedice aplicarea fărădelegii, surmontabile de altfel prin desfășurarea de discuții așezate și calme cu factorii de decizie implicați, în vederea găsirii unor soluții convenabile pentru salvgardarea intereselor patrimoniale ale unui grup media privat în detrimentul intereselor statului. Și, pentru ca lucrurile să fie desăvârșite, a doua zi, ombudsmanul delegat de Constituție pentru apărarea drepturilor cetățenilor se autosesizează cu privire la încălcări închipuite ale libertății de exprimare în cazului unui grup media ce s-a autopoziționat sistematic de-a lungul timpului în contextul art. 404 C.pen. (Comunicarea de informații false cu efectul punerii în pericol a securității naționale). În aceeași categorie încadrându-se și prestația de lobby privat realizată tocmai de organismul specializat (CNA) în supravegherea abuzurilor de pe piața radio și a televiziunilor.

Probabil că politicienii de la București și complicii lor își pun speranțele mai curând în diviziile Antenei 3 atunci când se gândesc la salvgardarea propriilor averi (din țară și din străinătate) căci altfel s-ar interoga mai îndeaproape asupra numărului exact de mari unități operaționale de care dispun în prezent forțele armate române, precum și asupra capabilităților tehnice reale ale acestora impuse de politica de înzestrare la care domniile lor și-au adus neprețuita contribuție vreme de două decenii. Sau poate că distinșii parlamentari ce se vor (re-)aleși anul acesta își pun încrederea în conscripția generală și înarmarea întregului popor în caz de amenințare a suveranității naționale (un gând care mai curând le-ar putea da fiori reci pe șira spinării, căci cetățeanul instruit în mânuirea armelor s-ar putea să aibă cu totul alte reflexe decât cele pe care contează domniile lor). Însă e probabil mult mai la îndemână ca respectivii împricinați ce se cunosc cu musca pe căciulă să se pregătească pur și simplu să-și scoată țara și poporul la mezat, într-o ofertă de ultimă strigare cu discount pentru puterea protectoare dispusă să le ofere cele mai favorabile condiții în păstrarea status-quo-ului actual. Căci, nu-i așa, apele tulburi se știe că oferă oportunități.

Dacă acestea sunt gândurile sincere și proaste ce îi animă pe dirigenții de la București, e bine să știe că și-au ales într-adevăr momentul și locul potrivit. Furia care mocnește în rândul populației active nu și-a găsit încă debușeul adecvat după evenimentele cheie ale ultimilor ani, iar calendarul intern și internațional pentru acest an anunță un bal de toată frumusețea la care România are cu adevărat posibilitatea să participe cu locuri rezervate în primele rânduri. Iar dacă-i bal, bal va fi, căci România și românii nu vor dispărea prea curând însă colecția de paraziți ce s-a perpetuat după 1989 are șanse bune să-și atingă mai degrabă abrupt limitele modelului de dezvoltare în acest an cu nisipuri mișcătoare. Iar pentru adepții capitalismului centralizat de stat de modă estică, un stagiu de documentare în țări cu infrastructură cu adevărat respectabilă în domeniul represiunii și manipulării s-ar putea dovedi salutar pentru limpezirea ideilor și curățirea sufletului, căci, nu-i așa, România nu e nici Turcia și nici Azerbaijan, și nici măcar Ungaria ori Ucraina, iar românii au început să dezvolte o infrastructură societală a vigilenței și protestului mai degrabă robustă, dacă ne uităm la rezultate și la istoricul său recent, cu perspectivă bună dacă ne uităm iarăși la vecinătăți și la substratul cultural al specificului național.

*          *          *

Post scriptum: Instituții și subminare internă, recurente.

Întrucât sau tocmai pentru că distorsionarea deșănțată a conceptelor și subversiunea mai mult sau mai puțin discretă, din interior și din poziții cheie, reprezintă o cutumă generalizată în instituțiile din România, este mai degrabă surprinzătoare o decizie recentă a singurei instanțe de interpretare a Constituției ce se derobează de logica juridică într-un domeniu cheie ce ține, în egală măsură, de apărarea stării de legalitate și de prevenirea amenințărilor interne și externe, sub pretextul unui formalism legalist fals-neutru ce ignoră cu lipsă de pudoare existența unui cadru de reglementare suficient și rezonabil în constituirea indiciilor și probelor necesare anchetelor penale, și nu numai. Acest nu numai devenind din ce în ce mai important în contextul crizelor internaționale puse în evidență pe parcursul lui 2015 în vecinătățile României și aiurea. Pilduitoarele exemple extrem de recente sunt disponibile pentru întărirea memoriei și ilustrarea mecanismelor de captură ale unui stat, cel mai răspândit model fiind tocmai statul capturat de prădători interni și mult mai rar acela capturat/paralizat de prădători externi în conivență trădătoare și prealabilă cu cei interni. Dacă cineva își închipuie că face vreun bine schimbând un model ce a dat rezultate exemplare într-un context regional extrem de dificil, atunci acel cineva este cel puțin naiv. Mult mai probabil este însă că știe exact ce face și despre ce e vorba în propoziție.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Mie personal a inceput sa mi se faca frica de forta Antenelor,a parlamentarilor penali si a lui Iohannis.Sunt absolut convins ca Romania e condamnata la coruptie generalizata si de nivel inalt,la saracie si la reintrare sub influenta ruseasca.Sper sa ma insel.Doamne ajuta

    • Subtil!… :) Vedeti ca e miting, astazi, pentru sustinerea antenelor. :)
      Eu abia astept sa-i vad la televizor pe sustinatori, ca sa-mi dau seama daca „target” -ul antenelor a ramas in aceiasi parametri.

      Sa nu va fie teama! :) Lumea se misca, intr-o anumita directie. Implacabil, ca un ghetar. Romania se va misca odata cu lumea. Cei ce se impotrivesc nu pot decat, cel mult, sa intarzie deplasarea ghetarului. „Cortina de fier” se muta catre Est, cu mai bine de 1000 km, iar celor ce privesc catre Est de-aici, din Romania, le vor trebui binocluri al naibii puternice, ca sa mai vada ceva din lumina ce vine de la Rasarit. :)

  2. „Furia care domneste in rândul populației active”? Wishful thinking, e doar sila si amorțeală, nu e furie. Veți vedea la parlamentare, va câștiga PSD en fanfare, si mocirla va continua. S-a văzut la meciul Basescu-Arafat, apoi la contra-reforma din Educație de după Funeriu: societatea românească nu vrea schimbarea.

    • Schimbarea va veni, dar nu in 2016. Avem nevoie de 2-3 cicluri electorale, zic eu. In 2016 se va face doar primul pas in directia corecta. In 2016 ies doar lastarii. A trecut un sfert de veac. E timpul!

      Oamenii care traiesc din munca lor n-au timp sa iasa la mitinguri ziua, in cursul saptamanii. Dar de votat se voteaza duminica si vor iesi la vot. Nu va fi ceva spectaculos, dar va fi un prim pas.

  3. Totuși, pentru cineva care face apologia legalității și a statului de drept ar trebui să știți că, de fapt,există și o hotărâre a instanței care spune că antenele au dreptul să rămână în acel sediu până la finalizarea disputei juridice. Așa cum ar trebui să știți și că statul de drept și democrația nu sunt echivalente.

  4. Aveti dreptate. 100 %. Dar vreau doar o vorba sa va mai spun : dupa 30 de ani de munca nu am de gand sa devin mai (SIC!) liber si sa fiu tratat ca si cum acum am venit pe aici si trebuie sa, vorba lu’ JFK sa ma gandesc ce pot eu sa fac pentru tara. Am vazut ce a facut tara pentru mine. Vreau si eu sa fiu asistat. Asa ca de data asta am sa votez impotriva firii si a bunului-simt P$D.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adalbert Klein
Consultant specializat în negocierea contractelor internaţionale în domeniul energiei. Locuieşte în Franţa, la Paris. Adalbert Klein este un pseudonim.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.