marți, decembrie 7, 2021

Victimă-Călău. Justiția-Infracționalitatea. Tu ești miza. Un pariu pierdut?

4.450 de persoane condamnate definitiv la închisoare cu executare sunt în libertate.

25.591 deținuți în septembrie 2017 versus 20.798 deținuți în decembrie 2018 (după intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu).

100.703 de dosare privind persoane sancționate penal. (Serviciul de probațiune)

196 persoane/consilier de probațiune în România versus 16 persoane/consilier de probațiune în Marea Britanie.

Siguranța ta este o bogăție refuzată în România. Cifrele arată că putem ajunge în ipostaza de victimă cu ușurință. Se ivesc efectele pe termen lung: o majoritate oprimată, din care cel mai probabil facem parte tu, eu, familiile noastre, vecinii noștri, copiii noștri. Acesta este contextul în care se propune majorarea maximului pedepselor.

România a început extrem de slab meciul cu infracționalitatea. Chiar “în primul minut” ne-am confruntat cu O.U.G. 13. Infracționalitatea a pasat, fiind mai târziu din nou la post, cu ocazia dezincriminării unor fapte de corupție. Infracționalitatea a continuat să fie extrem de periculoasă. După o fază de tiki-taka, românii au mai ratat o șansă să fie în siguranță: scăderea termenelor de prescripție a răspunderii penale și scăderea pedepsei pentru săvârșirea unui concurs de infracțiuni. Infracționalitatea a fost pur și simplu megalomană. A reușit să marcheze din nou și din nou, prelungirile fiind de infarct: îndepărtarea pedepselor accesorii menite să protejeze victima și statul pe perioada suspendării pedepsei. Infracționalitatea faultează justiția în apropierea careului autorităților. Prea des s-au situat autoritățile în postura de prim apărător al infracționalității. Infracționalitatea marchează din nou: recursul compensatoriu. Infracționalitatea trece în viteză, pe stânga, intră în careu și trage din unghi: despăgubiri pentru cei ce au executat pedeapsa în condiții necorespunzătoare. Infracționalitatea trimite cu un fault decisiv și eliminarea confiscării extinse pentru spălarea de bani și grup infracțional organizat. Infracționalitatea învingeRomânia? România este eliminată din rândul țărilor europene cu stat de drept? Se ratează agonizant șanse să fii în siguranță.

Ce legătură are fotbalul cu justiția? Legătura constă în imixtiunea externă. Justiția a devenit un subiect abordabil, facil de soluționat, iar schimbările sunt de moment, fără a avea o viziune. Prea des au fost luate decizii arbitrare și nefundamentate în justiție și acum suntem unde suntem.

O să fie nevoie de timp să corectăm imixtiunile în fotbal. În justiție o să fie nevoie și de victime. Diferența dintre cele două stă în victime, inculpați, familie, comunități. Legile trebuie să aibă o aplicabilitate generală, dar am trăit clipe în care am simțit că o modificare legislativă viza doar un caz particular. Apare o situație astăzi, astăzi se oferă “soluția”.

Cetățenii nu se simt în siguranță? Se vine cu soluția de a mări maximul pedepselor. În contextul legislativ creat în ultimii ani, această măsură este doar o măsură populistă. Să discutăm contextul legislativ pentru a înțelege de ce o astfel de măsură este nu numai inutilă, dar și de distragere a atenției.

Se măresc pedepsele inclusiv la infracțiunile dezincriminate?

Dezincriminarea a avut loc prin modificarea legii nr. 78/2000. Faptele de corupție în cazul în care acestea sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum și în cazul în care sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale sunt dezincriminate. Retroactivitatea legii de dezincriminare este prevăzută expres de articolul 4 C. pen., potrivit căruia legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. Executarea pedepselor, a măsurilor de siguranță și a măsurilor educative, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârii judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. Efectele dezincriminării se produc în mod ireversibil, astfel încât eventuala reincriminare a faptei în viitor nu mai poate avea niciun fel de consecințe cu privire la infracțiunile comise anterior dezincriminării.

Mărim pedepsele, dar scade termenul de prescripție?

Cine nu e tras la răspundere penală, în scurt timp nu mai este tras deloc. Modificarea aliniatului (1) al articolului 154 Cod penal duce la scăderea termenelor de prescripție a diferitelor infracțiuni. Urmarea imediată este că ar putea duce la închiderea a numeroase dosare penale deja deschise. Pe viitor, o să fie mult mai greu să dovedești fapta. Vorbim de dosare complexe ce necesită timp. Făptuitorii au șanse mai mari să eludeze justiția. Cu cât crește infracționalitatea, cu atât crește numărul de dosare. În condițiile în care numărul de agenți operativi nu crește (și nu va crește), iar timpul o să fie și mai scurt, multe dosare vor ajunge să fie clasate din simplul motiv că nu a existat timp.

Mărim pedepsele pe hârtie, dar în practică scad teribil pedepsele pentru concursul de infracțiuni?

Concursul de infracțiuni este o formă a pluralității infracționale. Constă în săvârșirea mai multor infracțiuni de aceeași persoană. Deoarece prezintă un grad de pericol social ridicat, a fost reglementat un regim sancționator specific pentru persoana ce comite nu o singură infracțiune, ci mai multe. Regimul sancționator a fost îmblânzit prin atenuarea prevederilor art. 39 Cod penal. Sporul de pedeapsă la concursul de infracțiuni poate fi de maximum 3 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea. Anterior, acesta era calculat ca o treime din totalul celorlalte pedepse, care se adăuga la pedepsa cea mai grea.

Se măresc pedesele pe hârtie, dar suspendăm atât executarea, cât și măsurile accesorii ce ne protejează și reabilitează?

În noua viziune, doar pentru că ești condamnat nu înseamnă că nu poți ocupa o funcție publică. Modificarea art. 65 Cod penal stipulează ca pe perioada suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se supendă și pedepsele accesorii. Este vorba despre:

  • interzicerea de a ocupa o funcție publică,
  • dreptul de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată (art. 66 C. pen. litera o);
  • dreptul de a comunica cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia, cu persoanele alături de care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea (art. 66 C. pen. litera n);
  • dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme (art. 66 C. pen. litera h);
  • dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (art. 66 C. pen. litera g);
  • dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice (art. 66 C. pen. litera a);
  • dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat (art. 66 C. pen. litera b).

Mărim pedepsele pe hârtie, dar folosim eliberarea condiționată pentru a elibera în societate persoane nereabilitate?

Se iese mai devreme din penitenciar prin eliberare condiționată prin modificarea art. 100 Cod penal prin care s-au redus fracțiile impuse. Din datele oficiale publicate de Administrația Natională a Penitenciarelor, înainte de 2017, rata celor eliberați condiționat reprezenta o medie de 10.000-11.000 de persoane. Cu cât se va mări rata aceasta de aici încolo în condițiile mult mai laxe instituite de legiuitor?

Se măresc pedepsele pe hârtie, dar scurtăm timpul efectiv de executare?

Se iese mai devreme din penitenciar prin considerarea ca executată a pedepsei. Măsura recursului compensator introdusă prin Legea 169/2017 constă în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de zile executate în condiții de detenție necorespunzătoare. Deci, pentru 30 de zile executate efectiv, se consideră 36 de zile executate efectiv. Ca atare, pentru 1 an executat efectiv, se consideră executat 1 an, 2 luni și 12 zile.

Deținuții eliberați la termen, prin reducerea duratei pedepsei ce trebuia executată efectiv a crescut de la o medie de circa 900 persoane/an, în perioada 2014-2016, la o medie de circa 1800 persoane/an, în perioada 2017-2018.

Mărim pedepsele pe hârtie, dar nu ne reintegrăm cetățenii?

Persoanele eliberate (inclusiv prin eliberare condiționată și recurs compensatoriu) vor fi dificil de reintegrat în societate, deoarece vor fi greu de supravegheat. Supraaglomerarea din penitenciar s-a mutat la Probațiune, prin dublarea sau triplarea efectivelor. Există aproximativ 100.000 de oameni în evidență, iar efectivele de angajați nu au crescut din 2017. Direcția de Probațiune are „în grijă” 100.000 de infractori condamnați la pedepse alternative închisorii.

Mărim pedepsele, dar ce facem cu despăgubirile datorate?

Datorăm despăgubiri persoanelor ce au executat pedepse în condiţii de detenţie necorespunzătoare. CEDO a emis în 2017 o decizie pilot în cauza “Rezmiveș și alții contra României”. Există aproximativ 8.000 de plângeri care vizează condițiile de detenție din România. Pentru această problemă s-au plătit despăgubiri de aproape 5 milioane de euro în perioada 2013-2017 către deținuții care au câștigat la CEDO. Discutăm înainte de momentul recursului compensatoriu.

Ulterior acestui moment, ne putem aștepta la o creștere a numărului de plângeri.

Mărim pedepsele, dar prejudiciul rămâne nerecuperat?

Prejudiciul rămâne al victimei și al statului. Prin alterarea art. 112 Cod penal indice 1 confiscarea extinsă nu se mai aplică pentru cazul infracțiunilor spălării de bani și constituirii de grup infracțional organizat. Dincolo de orice altă discuție, în România, legiuitorul a considerat necesar ca tocmai în cazul infracțiunii de spălare de bani să nu mai dispună confiscarea extinsă. De reținut că, inițial, confiscarea extinsă a fost introdusă prin Legea nr. 63/2012, care a modificat atât Codul penal anterior, prin introducerea unui nou articol (art. 118 indice 2), cât și Codul penal în vigoare, prin introducerea unui nou articol, art. 112 indice 1. Motivul emiterii rezidă în transpunerea art. 3 din Decizia-cadru nr. 2005/212/JAI a Consiliului din 24 Februarie 2005. Decizia-cadru reglementează o situație specifică, respectiv aceea a prevenirii și combaterii criminalității organizate transfrontaliere, în scopul depistării, înghețării, sechestrării și confiscării produselor având legătură cu infracțiunea.

Dar oare emoție este?

Pentru a completa iluzia, adăugăm un puls emoțional puternic în jurul propunerii de mărire a maximelor pedepselor. Bun, bun, le mărim, dar dacă nu putem preveni, nu putem prinde, iar în eventualitatea în care prindem au loc eliberări timpurii. În contextul în care nu recuperăm prejudiciul, cui mai folosește majorarea maximelor pedepselor? N-avem ce le face? În momentul în care se propune majorarea pedepselor, în contextul legislativ abia creat, putem să afirmăm că justiția este lipsită atât de dinți de fier (prevenția, sprijinul victimei, recuperarea prejudiciului), cât și de măsele de oțel (executarea pedepsei). Se vehiculează introducerea unor pedepse semnificative, prin majorarea maximului pedepselor, dar doar pentru cei care înțeleg justiția ca o seamă de cifre pe o hârtie. Pentru victime, sociologi, practicieni și teoreticieni ai dreptului, această măsură nu va aduce un plus de siguranță pentru familiile noastre.

Siguranța cetățeanului este o bogăție refuzată în România. Greu de ieșit din această capcană abilă. Suntem martorii unui soi de avânt reformator al legilor privind siguranța și justiția în România, dublat de o muncă infracțională susținută. Aceste elemente care au pus umărul la nașterea dezordinii în legislația și realitatea românească vor crea un impact pe termen lung. Posibil să nu îl percepem ca grup de persoane, dar rând pe rând, fiecare dintre noi îl va percepe în situații individuale. Pare că au fost găsiți anticorpii necesari justiției. Odată identificați, au ajuns să treacă printr-un proces sistematic de eliminare. Puterea infracțională crește din umbră, necunoaștere, teamă, și, în cazul nostru, din diminuarea capacității sistemului de a proteja siguranța și drepturile cetățeanului. Se vădesc efectele pe termen lung: o majoritate oprimată. Este vorba de victimele infracționalității. Spre deosebire de trecut, acum avem un public avizat și conștient de drepturile sale. Acest public este, din nefericire, torturat în mod intenționat, deoarece constată cum mecanismele juridice menite să îl protejeze devin incapabile să corecteze abaterile și abuzurile.

Resurse:

Ministerul Public, Raport de activitate pe anul 2018.

Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Raport anual de activitate 2018.

Sistemul de probațiune, Raport de activitate, anul 2018.

Decizia-cadru nr. 2005/212/JAI a Consiliului din 24 Februarie 2005.

Legea nr. 63/2012.

Legea 169/2017.

Legea nr. 78/2000.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Justiția din UK e o glumă proastă, nu e un exemplu pentru nimic. Mii de persoane fac închisoare pentru fapte pe care nu le-au comis, iar Camera Lorzilor spune acum că judecătorii au interpretat greșit legea în ultimii 15 ani, dar ăsta nu e un motiv pentru revizuirea pedepselor. Polițiștii au fost instruiți că ”they must believe the victim”, așa că violurile inventate se țin lanț, ”victimele” având drept scop să obțină despăgubiri de ordinul miilor de lire (11.000 e o cifră dintr-un caz real) dintr-un fond de protecție a victimelor. Chiar dacă pentru asta câte un ghinionist face 5 sau 7 ani de închisoare.

    Exemplu din justiția din UK: unul a primit 4 ani de închisoare doar pentru că s-a întâlnit într-o gară cu o feministă de 30+ care susținuse pe Internet că are 16 ani. Deci nu există fapta, nu există victima, dar există sentința. Și mai există o organizație numită Southampton Trap care cu asta se ocupă, cu înscenări juridice de pedofilie.

    Alt exemplu: într-o cursă ilegală de mașini, unul dintre cei doi a intrat într-un parapet, iar prietena lui a murit. Prietenul lui din cealaltă mașină a primit 8 ani de închisoare pentru că a participat la cursa ilegală, deși nu a fost implicat în niciun fel în accident. Cel cu prietena decedată a primit doar 7,5 ani pentru că ”el a fost deja pedepsit prin moartea prietenei”, a decis judecătorul.

    Last but not least, în Londra sunt chemate câte 9 persoane pe zi la secțiile de poliție pentru postări pe Facebook sau Twitter, dar în timpul ăsta au loc câte 40 de atacuri cu cuțitul. Tot pe zi!

    Exemplul de la Caracal dovedește că România se îndreaptă tot în direcția asta, justiția e atât de preocupată de propria bunăstare și independență, încât de infracțiunile cu-adevărat grave nu se mai ocupă nimeni.

  2. Sărăcim, dar avem un pact pentru bunăstare (WTF????). Sistemul de educație e în colaps, dar avem un pact pentru educație. Urmează un pact pentru siguranța cetățeanului. Semnat și cu grupările interlope, evident. Inclusiv cu cele din afara Jandarmeriei și Poliției. Mergeți la oglindă și-ntrebați-vă: împotriva cui se aliază ăștia? Aveți un indiciu în oglindă.
    Singurul care nu semnează pacte e cetățeanul. Dacă e fraier: nu faci alianțe, te mănâncă lupii!!! Mi se pare logic. Istoria ne cam învață că pactul e o tragere de timp (boală lungă-moarte sigură).

  3. Probabil educatia si culturalizarea populatiei, cel putin a celor mici, poate fi un factor de scadere a criminalitatii. Si, din punctul acesta de vedere, avem o multime de asociatii, fundatii si loji ce au ca obiect decalarat prin statut (si cu bani buni de la buget), exact cele mai sus scrise ! Multe patronate de biserici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Lucian Ivan
Ivan Dragoș Lucian este avocat; formator; cercetător științific; implicat civic; are peste nouă ani de experiență în postura de cadru didactic universitar în cadrul unor universități din România și din străinătate, precum Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, Universität Autonoma de Barcelona și Universitatea Politehnica București. Coautor al „Dicționarului Român-Englez. Drept Penal și Procedură Penală“, editura C.H. Beck, autor și coautor a peste 25 de articole științifice publicate în reviste internaționale de specialitate, indexate ISI și BDI, în domeniile Drept, Sociologie, Educație. 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro