luni, martie 27, 2023

Victor Ponta: scrisori din Turcia

După fuga spre Baku, neobositul şi imprevizibilul Premier Ponta a debarcat în Turcia, acolo unde preşedintele Erdogan i-a oferit cu generozitate un spaţiu de odihnă şi de tratament. Ca orice sportiv care se respectă, Victor Ponta a decis să aleagă calitatea, liniştea şi profesionalismul. Renunţarea la un oarecare spital bucureştean ( bun doar pentru cei ce nu au calitatea de demnitari) este o decizie salutară, în numele binelui comun. România are nevoie de dinamismul şi de competenţa vizonară a Primului-Ministru, indiferent de criticile amare şi neputincioase ale inamicilor de pe reţele de socializare.

Chiar şi din spital, acolo unde urmează procedura de recuperare, Victor Ponta nu poate renunţa la dragostea de ţară ce îl animă şi îl motivează. Scrisorile virtuale/ postările de pe facebook sunt calea prin care prezenţa sa se face simţită, spre a lumina şi ocroti România. Postările sale sunt destinate să calmeze temerile celor care îl văd abandonând cârma statului. Ca un vajnic luptător patriot, Victor Ponta nu renunţă,nu demisionează, nu regretă.

Arta guvernării este îmbogăţită în regimul Ponta cu artificiile comunicării electronice. Bunăstarea generală este ţelul pe care îl urmăresc politicile sale. Din depărtarea Turciei, ros de dorul de ţară, Victor Ponta anunţă scăderea de TVA şi schiţează noi linii de evoluţie bugetară. România poate fi fericită că are în fruntea sa un politician renascentist, a cărui energie este cu adevărat inepuizabilă.

Ieşind din acest registru al sarcasmului exasperat, fiecare zi pe care Victor Ponta o mai petrece în calitate de prim- ministru stabileşte un predecent de o gravitate extremă. Situate în afara constituţiei, acţiunile sale sunt un atac constant la respectabilitatea statului pe care îl reprezintă. Părăsirea României pentru tratament medical fără a face un anunţ pe această temă, neglijarea unei discuţii prealabile pe tema unui interimar sunt urmate de această modalitate bizară de a anunţa noi politici economice. Victor Ponta este departe de a se admite invins. Interviul de duminică seara acordat Antenei 3 indică intrarea într-o nouă fază a relaţiilor cu Preşedintele Republicii. Solicitarea de a demisiona îl obligă, ne comunică Victor Ponta, la alegerea unui nou stil de colaborare politică.

Postările de pe facebook şi interviul de la Antena 3 sunt semnul premonitoriu al coabitării care se prefigurează. Criticile vehemente la adresa Preşedintelui Republicii sunt efectul cererii de demisie. Armistiţiul tacit este abandonat şi Victor Ponta alege să se intoarcă în tranşeele sale familiare. Confruntarea intra- executivă va domina, din nou, agenda publică, la fel ca în anii de după 2012. regimul Ponta are nevoie de acest adversar, spre a se legitima.

În definitiv, ceea ce Victor Ponta nu poate accepta este idea de egalitate în faţa legii. A răspunde pentru actele comise este o conduită pe care o refuză, din start. Votul din Camera Deputaţilor în chestiunea urmăririi penale exprimă o viziune despre stat şi despre politică. Privilegiile sunt temelia ordinii pe care Ponta o apără, neclintit.

Iluziile trebuie îndepărtate. Victor Ponta nu este în defensivă, ci doar într-o repliere strategică. Internarea din Turcia şi interimatul lui Gabriel Oprea sunt strategii menite să îi permită conservarea puterii. Atacurile la adresa Preşedintelui anunţă repoziţionarea. Un Preşedinte care nu mai este arbitru poate fi suspendat din funcţie. Precedentul din 2012 poate fi utilizat, trei ani mai târziu. Regimul Ponta îşi continuă politica de sfidare şi de populism. Datoria noastră este de a rămâne consecvenţi:demisia sa se solicită, pâna la capăt. Mandatul său de Premier trebuie să înceteze.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Una si cu una fac doua. Dincolo de ambalaj, vorbe sforaitoare, postari ironice pe FB si interviuri ghiduse la distanta, daca trag linie, mie-mi da asa: domnul Ponta se ascunde. In „buna” traditie a „plangaciosului” Vosganian si a „credinciosului” Sova, domnul Ponta a ales sa se fofileze. (Trebuie sa recunosc ca as fi fost pus in dificultate, daca domnul Ponta alegea sa nu se ascunda si sa-si apere cauza in Justitie. Mi-ar fi incoltit in minte gandul ca l-am evaluat gresit.)

    La un moment dat, „pelicanii” ce si-au blocat televizoarele pe posturile TV inregimentate politic nu vor mai fi suficient de multi, iar politicienii pe care doar aceste posturi ii mai iau in serios vor disparea, ca fumul. Este o povestire cu final cunoscut, dar neacceptat de toata lumea, inca. Vremurile se schimba si ele nu se vor impiedica de Romania.

  2. Ponta s-a accidentat pentru ca modificarile la Codul Penal sa le faca altii. El i-a montat frumos, trebusoara o continua ceilalti. Tariceanu de aia e putin descumpanit, ca a ramas singur pe metereze. Oprea care nu era de acord cu modificarile a ramas el sa continue ce si cum … Basescu are dreptate cand spune ca sunt niste aranjamente intre Iohannis si Ponta. Totul e un aranjament … Iohannis e un bun gospodar, a facut treaba buna in Sibiu, dar pentru Presedentie trebuia putin mai mult, de altfel Iliescu a atras atentia asupra aspectului asta, nu stiu daca s-a scapat sau nu era la curent cu machiavelacurile din partid si din alianta. Nu-mi dau seama cum a fost atras in jocul asta, cred ca oamenii l-au citit ca e orgolios si i-au cantat in struna, l-au bagat la inaintare ca sa joace cum vor ei.

    In rest sunt povesti frumoase se pot scrie pagini, pagini …

  3. In urma celor petrecute pe parcursul a 3 ani se impune imperios schimbarea Constitutiei.
    Iar ce se intimpla in ultimele zile cu Ponta, ca prim ministru nu pot sa-i zic, este halucinant.

  4. Am spus-o si in 2007, si in 2012: s-au creat precedente periculoase prin care Presedintele tarii poate fi suspendat precum o pereche de sosete purtata doua zile. Din pacate, actualul Presedinte a participat activ la lovitura de stat din 2012. Sunt curios ce strategie va folosi daca va fi suspendat? Va cere sa iasa lumea la vot sau sa stea acasa?

    Mentionez ca l-am votat pe Iohannis amuzat la maxim ca am de ales intre doi oameni cu foarte putina inteligenta si prea putin caracter :)

  5. Coadă mare pe autostradă.Un domn nervos de atâta așteptat deschide geamul și îl întreabă pe cel care se apropia de mașină:
    -Da ce se întâmplă dom’le de ce stăm pe loc?
    -Niște teroriști l-au prins pe Ponta în Turcia și vor 50.000 de euro recompensă, altfel toarnă benzină pe el și-i dau foc. Eu umblu la toți șoferii să dea fiecare cât vrea.
    -Și cât s-a strâns până acum?
    -400 litri de benzină și 5 brichete.

    Ehei, nu mai e profesorul …

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro