sâmbătă, ianuarie 28, 2023

Victoria Antenei 3 asupra ANAF: o perspectivă economică a guvernării Ponta în 2015

M-am uitat aproape amuzat la explicaţiile ridicole pe care ANAF-ul le dă în legătură cu faptul că statul a devenit proprietar peste sediul Antenei 3, dar „nu are instrumentele legale în vederea administrării acestor imobile”. Situaţia este relativ simplă: Grivco a închiriat clădirea către Antena 1, care la rândul ei a închiriat Antenei 3. ANAF profită însă de orice piedică pentru a abandona sau a tergiversa recuperarea prejudiciului din dosarul ICA, chiar dacă DNA-ul a anunţat că urmăreşte atent acest dosar. Situaţia este exemplară pentru a arăta de ce România are una din cele mai reduse rate de colectare a veniturilor la buget din statele UE: cei care au spate politic se joacă cu legislaţia şi nu plătesc sau plătesc mult mai puţin decât ar trebui, în timp ce zeci sau sute de mii de antreprenori cinstiţi sunt hăituiţi de fisc.

Am început cu această scurtă digresiune pentru a arăta că Guvernul României intră în anul 2015 cu un buget fantezist – victoria Antenei 3 în faţa ANAF arată cam cum va merge colectarea veniturilor – fără nici un proiect economic major credibil şi fără nici un alt obiectiv decât acela de a-i asigura supravieţuirea domnului Victor Ponta. În paranteză, observ cum a fost abandonată retorica marilor proiecte cu China, acum, de când PSD se străduie să ne convingă că nu este urmaşul PCR. Nici o pierdere, oricum erau nişte utopii de care nu s-ar fi ales nimic. Bani risipiţi cu plimbările propagandistice ale domnilor Ponta, Şova şi Dragnea, atât. Revenind, guvernarea Ponta a intrat în 2015 în minciună şi haos, ceea ce face ca perspectivele să fie îngrijorătoare:

–        Bugetul pe 2015 este construit pe nişte false premize, se repetă fără jenă aceleaşi minciuni pe care le-am auzit şi în 2014. De exemplu, se alocă pentru investiţii circa zece miliarde de euro. Şi în 2014 am avut, iniţial, o alocare asemănătoare, dar până la 30 noiembrie se cheltuiseră efectiv sub trei miliarde de euro (mai exact, 12,1 miliarde lei, cu 14% mai puţin decât în 2013). Intrările de fonduri europene în veniturile bugetului pe 2015 urmează să sară de la 14,8 miliarde lei la 18,8 miliarde lei – a se vedea repetatele rezerve exprimate de Consiliul Fiscal.

–        Master Planul pentru Transporturi, condiţie esenţială pentru aprobarea Programului Operaţional Infrastructură Mare (2014-2020), nu este nici acum finalizat.

–        CNADNR, compania naţională de drumuri şi autostrăzi, a revenit, aşa cum era firesc, în subordinea Ministerului Transporturilor (MT), dar, în aceeaşi zi, Agenţia de Management a Programului Operaţional Sectorial Transporturi (AMPOST), s-a mutat de la acest minister la Ministerul Fondurilor Europene. Este ridicol, în condiţiile în care beneficiarii fondurilor gestionate de AMPOST sunt companiile din cadrul MT.

–        România intră în 2015 cu trei programe operaţionale 2014-2020, din cinci, aprobate de Comisia Europeană. Repet, cel mai important program – pentru infrastructură, cu o alocare de 9,4 miliarde euro – rămâne în stand-by. 16 state din UE au deja toate programele aprobate – de exemplu Croaţia, care a intrat în UE abia în vara anului 2013. Pierdem doi ani din perioada de absorbţie.

Sunt doar câteva din problemele lui 2015, dar, mai grav este că intrăm în acest an cu un guvern slab, cu un premier marcat de tarele anului 2014 şi speriat că propriul partid îl va debarca, susţinut de o majoritate de strânsură, care nu face decât să şantajeze Executivul, sub ameninţarea că dezertează la PNL.

Din păcate, PNL nu pare în prezent capabil să ofere o alternativă. Nu are un guvern din umbră, nu are un program economic, nu pare să aibă vreun obiectiv politic de interes naţional. Când scriu „program politic” nu mă gândesc la zeci de pagini de poveşti frumoase, ci la câteva obiective clare şi realizabile.

În istoria ultimilor ani, am avut o singură situaţie în care opoziţia a venit cu un proiect puternic, pe care apoi l-a implementat cu succes: introducerea cotei unice de impozitare. S-a oprit oare reforma economică a României aici şi tot ceea ce poate face dreapta este să declare că „menţine” acest sistem de impozitare? Eu cred că nu. În primul rând, ceea ce ar trebui să facă politicienii români care se declară „de dreapta” ar fi ca acum, în 2015, când sunt (încă?) în opoziţie, să se întoarcă cu faţa către zecile sau sutele de mii de antreprenori români, să-i întrebe ce trebuie să facă statul pentru ei şi să vină, la proximele alegeri, cu o ofertă în întâmpinerea aşteptărilor acestora. Este o lecţie pe care am învăţat-o aici, în Texas: cele mai bune soluţii economice vor veni de la antreprenori, nu de la politicienii de profesie, populişti prin natura meseriei.

Nu se vor produce minuni peste noapte, dar economia României are o şansă dacă, în 2015, se va face auzită vocea mediului de afaceri – de la puternicul AmCham la micul proprietar al unei cârciumioare din oraşul Vaslui – iar politicienii vor şti să asculte. Un lucru sunt sigur că îşi doresc antreprenorii din România, de la mic la mare: la colectarea dărilor, să fie egalitate de tratament pentru toţi, de la Antena 3 la magazinul din colţul străzii.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Ce bine ca nu mai iese Cucu sa ne anunte ora 18,30 si sa provoace scandal.
    Sa vedem cum va proceda presedintele care prefera sa piarda, dar sa nu fie mîrlan (ca precedesorul, normal).
    Sigur, au fost zile de sarbatoare, dar guvernul in timp ce altii se distrau a dat tot felul de ordonante.
    Nu doar de „acoperire” a ofiterului acoperit, ci chiar de „acoperire” a plagiatorului ;)
    Ministrul Rus si Master planul sau sint mai de ris decit Sova.
    PNL? cu Gorghiu prezenta din prima zi de sefie la raport la Antena 3?
    Ponra nu are de gind sa cedeze guvernarea, caci isi cunoaste adversarii (majoritatea i-au fost aliati pe baricade impotriva dictaturii :P )

    • Normal :D :D ar fi fost ca VVP sa-si fi depus mandatul si sa-si continue viata de politician in randul deputatilor. Dar ce s-ar fi intamplat cu doctoratul ,cu diversele obligatii asumate,inclusiv trasnaia cu recuperarea prejudiciilor constatate de instante , prin ANAF? Poate in acest caz ar fi fost necesara o OU ,nu-i asa d-le Ciorbea?
      Pe urma trebuie retinut ca atat intre parlamentari cat si intre oamenii din media ,numarul ofiterilor acoperiti este destul de mare ,iar solidaritatea dintre ei este aproape vizibila. Ati sesizat ceva reactii pe masura ticalosiei OU data de VVP ? A cerut VVP Corpului de Control al PM sa investigheze ‘amorteala” ANAF ului?
      Raman la parerea mea ca pana VVP ramane PM exista riscul de a arunca tara in criza , de credibilitate, economica si politica ,da,da , iar riscul ca presedintele sa fie suspendat desi pare foarte indepartat este foarte posibil ; covurm necesar 30%,exista si nu vad nici o jena a PSD si acoperitilor sa nu o faca ,mai ales ca ramanerea multora dintre ei in libertate li se pare mai importanta decat parteneriatul strategic cu americanii ,iar reorientarea tarii spre China o sansa de trai linistiti.

    • Mult adevar…Doresc ca acest sait sa fie intarit si de altele…doar pe baza de adevar…!Cineva sa le comunice si la scandaligii ca s-a terminat…nu mai primesc bani sau alte functii ptr. denigrari,senzational sau altceva…

  2. Nu numai ca Romana are doar trei programe operationale aprobate, dar continutul tuturor programelor este jalnic. Bani directionati evident catre partid, clienti politici si mita electorala, nu spre economie. A se vedea PO Competitivitate si Regional. In fine, se vor putea fura banii europeni in mod legal, fara frica de DNA.

  3. Chiar dacă corecte, observațiile privitoare la incapacitatea statului de a colecta veniturile nu văd ce legătură au cu cazul Voiculescu. Aici, teoretic, statul și-a recuperat prejudiciul odată ce a preluat în proprietate acele clădiri. Bine, din câte înțeleg, a mai luat și bani din conturi și acțiuni. Problema cred că ține de incapacitatea statului, în general, de a gestiona ce are în proprietate.

  4. De la ce s-a plecat (vezi trambitata victorie…titlul…) si unde s-a deviat, ca insusi autorul prezinta primul paragraf ca o digresiune (eu as zice diversiune) pentru ce urmeaza, adica grosul articolului, de infierare a incapacitatilor guvernului, cu care dl. Voiculescu si Antenele au rupt (sau pierdut…) prietenia.
    Adica in ce consta victoria ???!!!

  5. M-a frapat modul in care diverse institutii de baza ale statului isi schimba denumirea odata cu preluarea Puterii..DE CE oare?Ia puneti-va neuronii la bataie..Ce diferenta poate fi justificata in schimbarea numelui din AVAS in ANAF??Cu inceputul de AVAB in 1998..exista si APAPS…ce anume a contribuit la aceste schimbari de nume??Presupun,fara a da cu parul ca afaceri dubioase,privatizari necurate trebuiau infundate in arhive clasate,greu de gasit si imposibil de preluat de noua organizare.
    Care pleca la drum ,fara pietre de moara,mai curata,mai uscata…neinformata…secretizata..

    In acest caz,tergiversarea preluarii u nor active evaluatorii presupune o sansa pentru Felix de a isi redobindi intangibile ,in caz de anularea sentintei,activele in cauza.
    Prietenul la nevoie se cunoaste!Sau,nu??(aviz ministrul Constantin)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

George Mioc
George Mioc este antreprenor, CEO al unei firme americane (PSI Industries). Este stabilit in SUA din 1976. Este inginer: CDS, Scranton, Pennsylvania (1985) Associate Degree in Mechanical Drafting & Design Technology.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro