vineri, ianuarie 22, 2021

Victoria lui Chirtoacă sau revolta țăranilor

Rezultatul alegerilor locale de la Chișinău a fost cel mai strâns  din istoria de 20 de ani a Republicii Moldova. Candidatul Partidului Liberal (PL), primarul în exercițiu, Dorin Chirtoacă, a fost reales cu 50,6% din voturi, învingându-l pe candidatul Partidului Comuniștilor (PCRM), Igor Dodon, cu 49,4% în cel de-al doilea tur de scrutin.

În Consiliul Municipal, PCRM va avea pentru prima oară majoritatea absolută – 26 din 51 – în timp ce PL (17 mandate) și aliații săi din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE – coaliția de guvernare) de la Partidul Liberal Democrat (PLDM), cu 7 mandate, și Partidul Democrat (PDM), cu un mandat, vor deține împreună 25 de mandate.

Atât primarul reales cât și majoritatea comunistă din Consiliul Municipal vor trebui să coabiteze, ceea ce nu va fi ușor, date fiind nu doar diferențele ideologice dintre AIE și PCRM, dar și electoratele foarte diferite ce au votat pentru cei doi candidați.

Municipiul Chișinău este foarte întins și cuprinde, pe lângă zona urbană (cu cinci sectoare – Centru, Botanica, Râșcani, Ciocana și Buiucani) și 18 comune și orașe suburbane.

Votul a fost extrem de diferit în cele două medii: înt timp ce în orașul propriu zis (unde au votat 82% din cei care s-au prezentat la urne) Igor Dodon a obținut o victorie clară, cu 53,2% față de 46,8% cât a obținut aici Dorin Chirtoacă.

Candidatul PCRM a obținut o victorie zdrobitoare în cel mai mare sector al Capitalei, Botanica, unde a obținut aproape 60% din voturi, precum și în al doilea sector ca mărime, Râșcani (sau Râșcanovca, cum îi spune populația rusofonă), unde a obținut aproape 55%. El a mai câștigat la limită la Buiucani, în timp ce Chirtoacă a obținut victoria tot la limită la Ciocana și în cel mai mic sector al Capitalei, Centru.

Per ansmablu, Dodon a avut în oraș cu aproape 20000 de voturi mai mult decât Chirtoacă.

În schimb, în comunele suburbane, Chirtoacă a obținut o victorie zdrobitoare, cu 68% la 32%. În cea mai mare suburbie – Durlești – Chirtoacă a avut un avans de 3900 de voturi, aproape tot atât cât avansul său pe întreaga Capitală – 4424.

De altfel, când fuseseră numărate 95,67% din voturi, Dodon conducea cu 50,7% la 49,3%. Mai rămăseseră de numărat voturile din două localități – Durlești și Colonița – iar rezultatul s-a inversat ca urmare a adiționării voturilor suburbane.

Dilema primarului reales

Cu alte cuvinte, Dorin Chirtoacă își datorează în mare măsură victoria acesturi voturi suburbane și rurale. Este interesant de notat că proporția, exprimată în datele recensământului din 2004 arată că în afara orașului Chișinău proporția celor care se declară moldoveni și români este de 89%, în timp ce în oraș acești românofoni nu constituiau decât 69%.

Sigur că românofonii nu votează în bloc pentru Chirtoacă, după cum există și minoritari care nu votează pentru Dodon și PCRM, dar tendința e clară.

Cartierul Botanica, situat în sudul Capitalei are aerul inconfundabil al unui oraș sovietic și nu este întâmplător că în campania electorală Dodon și-a accentuat retorica românofobă, care încă mobilizează o bună parte a minoritarilor împotriva unui candidat perceput ca pro-român, dacă nu cumva unionist, precum Dorin Chirtoacă. Cealaltă mare componentă a electoratului PCRM, pensionarii, este mobilizată de mesajul alarmist al comuniștilor împotriva presupuselor măsuri de austeritate preconizate de AIE.

Câtă vreme teritoriul dintre Prut și Nistru a fost sub stăpânire țaristă sau sovietică, minoritățile etnice au fost privilegiate și dominante în mediul urban. Acum, în cartiere ca Botanica au rămas reminiscențe ale acelor privilegii, de unde și votul majoritar PCRM.

Suburbiile, fie orășenești, fie sătești, sunt locuite în majoritate de românofoni și au aer rural, mai aproape de satele unde locuiau în trecut majoritatea românofonilor. Lipsa de simpatie a acestui electorat pentru comuniști este ușor de înțeles, fie și datorită persecuțiilor, în special deportări, pe care multe familii le-au suferit în perioada 1940 – 1941 și după 1944.

Pentru acest electorat, votul Chirtoacă este unul natural. Problema primarului reales este acum nu doar coabitarea cu un consiliu dominat de PCRM, dar și împacarea intereselor electoratului urban, care a votat în majoritate în favoarea contra-candidatului său, cu acelea ale electoratului suburban, care și-a adus o contribuție decisivă la victoria sa din 19 iunie.

Articol aparut si in revista Acum

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.