vineri, aprilie 19, 2024

Victoria lui Chirtoacă sau revolta țăranilor

Rezultatul alegerilor locale de la Chișinău a fost cel mai strâns  din istoria de 20 de ani a Republicii Moldova. Candidatul Partidului Liberal (PL), primarul în exercițiu, Dorin Chirtoacă, a fost reales cu 50,6% din voturi, învingându-l pe candidatul Partidului Comuniștilor (PCRM), Igor Dodon, cu 49,4% în cel de-al doilea tur de scrutin.

În Consiliul Municipal, PCRM va avea pentru prima oară majoritatea absolută – 26 din 51 – în timp ce PL (17 mandate) și aliații săi din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE – coaliția de guvernare) de la Partidul Liberal Democrat (PLDM), cu 7 mandate, și Partidul Democrat (PDM), cu un mandat, vor deține împreună 25 de mandate.

Atât primarul reales cât și majoritatea comunistă din Consiliul Municipal vor trebui să coabiteze, ceea ce nu va fi ușor, date fiind nu doar diferențele ideologice dintre AIE și PCRM, dar și electoratele foarte diferite ce au votat pentru cei doi candidați.

Municipiul Chișinău este foarte întins și cuprinde, pe lângă zona urbană (cu cinci sectoare – Centru, Botanica, Râșcani, Ciocana și Buiucani) și 18 comune și orașe suburbane.

Votul a fost extrem de diferit în cele două medii: înt timp ce în orașul propriu zis (unde au votat 82% din cei care s-au prezentat la urne) Igor Dodon a obținut o victorie clară, cu 53,2% față de 46,8% cât a obținut aici Dorin Chirtoacă.

Candidatul PCRM a obținut o victorie zdrobitoare în cel mai mare sector al Capitalei, Botanica, unde a obținut aproape 60% din voturi, precum și în al doilea sector ca mărime, Râșcani (sau Râșcanovca, cum îi spune populația rusofonă), unde a obținut aproape 55%. El a mai câștigat la limită la Buiucani, în timp ce Chirtoacă a obținut victoria tot la limită la Ciocana și în cel mai mic sector al Capitalei, Centru.

Per ansmablu, Dodon a avut în oraș cu aproape 20000 de voturi mai mult decât Chirtoacă.

În schimb, în comunele suburbane, Chirtoacă a obținut o victorie zdrobitoare, cu 68% la 32%. În cea mai mare suburbie – Durlești – Chirtoacă a avut un avans de 3900 de voturi, aproape tot atât cât avansul său pe întreaga Capitală – 4424.

De altfel, când fuseseră numărate 95,67% din voturi, Dodon conducea cu 50,7% la 49,3%. Mai rămăseseră de numărat voturile din două localități – Durlești și Colonița – iar rezultatul s-a inversat ca urmare a adiționării voturilor suburbane.

Dilema primarului reales

Cu alte cuvinte, Dorin Chirtoacă își datorează în mare măsură victoria acesturi voturi suburbane și rurale. Este interesant de notat că proporția, exprimată în datele recensământului din 2004 arată că în afara orașului Chișinău proporția celor care se declară moldoveni și români este de 89%, în timp ce în oraș acești românofoni nu constituiau decât 69%.

Sigur că românofonii nu votează în bloc pentru Chirtoacă, după cum există și minoritari care nu votează pentru Dodon și PCRM, dar tendința e clară.

Cartierul Botanica, situat în sudul Capitalei are aerul inconfundabil al unui oraș sovietic și nu este întâmplător că în campania electorală Dodon și-a accentuat retorica românofobă, care încă mobilizează o bună parte a minoritarilor împotriva unui candidat perceput ca pro-român, dacă nu cumva unionist, precum Dorin Chirtoacă. Cealaltă mare componentă a electoratului PCRM, pensionarii, este mobilizată de mesajul alarmist al comuniștilor împotriva presupuselor măsuri de austeritate preconizate de AIE.

Câtă vreme teritoriul dintre Prut și Nistru a fost sub stăpânire țaristă sau sovietică, minoritățile etnice au fost privilegiate și dominante în mediul urban. Acum, în cartiere ca Botanica au rămas reminiscențe ale acelor privilegii, de unde și votul majoritar PCRM.

Suburbiile, fie orășenești, fie sătești, sunt locuite în majoritate de românofoni și au aer rural, mai aproape de satele unde locuiau în trecut majoritatea românofonilor. Lipsa de simpatie a acestui electorat pentru comuniști este ușor de înțeles, fie și datorită persecuțiilor, în special deportări, pe care multe familii le-au suferit în perioada 1940 – 1941 și după 1944.

Pentru acest electorat, votul Chirtoacă este unul natural. Problema primarului reales este acum nu doar coabitarea cu un consiliu dominat de PCRM, dar și împacarea intereselor electoratului urban, care a votat în majoritate în favoarea contra-candidatului său, cu acelea ale electoratului suburban, care și-a adus o contribuție decisivă la victoria sa din 19 iunie.

Articol aparut si in revista Acum

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro