marți, ianuarie 18, 2022

Viitorul presei mic și negru?

Deși s-a vorbit mult, în toată lumea, despre criza financiară care a scuturat puternic mass-media în ultimii 6-7 ani, deși dezbaterile în jurul conflictului aparent între ”old media” și ”new media” continuă, deși se măsoară neîncetat impactul digitalului asupra audienței și publicității, dar și asupra noilor practici și etici profesionale în jurnalism, totuși concluziile multor analiști sunt optimiste. Americanii aplică frecvent grila gândirii pozitive în analiza viitorului presei, concluzionând că schimbările tehnologice, care silesc mass-media să se transforme, sunt mai degrabă oportunități fiindcă stimulează creativitatea, energiile înnoitoare, colaborarea. Jing Wang, profesor la MIT, crede în sinergia mediilor și explică fenomenul popularității televiziunii în ciuda creșterii rapide a succesului Internetului prin ”audiența activă” generată de formele, platformele și facilitățile oferite de digitalizare. Televiziunea n-a pierdut, ci a câștigat în noul context tehnologic, rămânând ”ultimul bastion al audienței generale ieftine și accesibile în epoca fragmentării media”, cum aprecia Matthew Creamer în revista Advertising Age. În România, televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de știri politice (52% , conform sondajului realizat de Market Links la comanda KAS în 2014, față de 29% indicând Internetul și 7% indicând ziarele), sau de informații economice (67% din public). Tot televiziunea este principalul beneficiar al publicității, aspirând de pe piața românească 206 milioane Euro din totalul de 322 milioane cheltuiți, cf. Media FactBook pe 2015. Drumul mass-media, în viitorul imaginabil, trece prin ”networking” și sindicalizare, spun analiștii media.”Jurnalismul în rețea constă în capacitatea de a aduna informații, de a le distribui și difuza.Într-o lume în care informația e organizată în jurul Internetului, noțiunea de jurnalist izolat, lucrând singur și trudind la biroul său din redacție sau transmițând de la locul unei crime sau al unei catastrofe este învechită. Fiecare jurnalsit devine un nod dintr-o rețea care funcționează pentru a colecta, procesa și distribui informația”, spun Bregtje van der Haak, Michael Parks, Manuel Castells într-o analiză din International Journal of Communication. Rotiță într-un angrenaj, o previziune despre dispariția jurnalistului ca profil, personalitate și importanță.

Schimbând perspectiva, există și anxietăți referitoare la viitorul presei. Cele mai adânci se leagă de pierderea încrederii publicului și de ștergerea diferențelor dintre jurnalismul amator și/sau jurnalismul cetățenesc pe de o parte și jurnalismul profesionist pe de alta. În România toate sondajele din ultimii ani arată o coborâre a presei pe locul 5 în încrederea consumatorilor de media, după ce ocupase zeci de ani locul 3. IRES dădea în decembrie trecut 49% încredere în mass-media, iar sondajul KAS 52%. Pierderea credibilității vine dintr-o altă pierdere, mai gravă: jurnalismul nu mai este perceput ca bun public. Consumatorul de media, cu destule carențe în educația de utilizare a produsului jurnalistic, acceptă ușor că mediile comerciale au voie orice, că ele trebuie să se adapteze comenzilor patronului, ca acesta să obțină profit. Presa comercială are misiuni publice importante și funcționează după regulile profesionale și etice ale jurnalismului. Nu doar televiziunea publică, radioul sau agenția națională de știri sunt obligate să le respecte, ci toată presa. Această concepție falsă a permis transformarea unor companii media în mașini de război politic, în catapulte aruncate în capul unor adversari din business, în instrumente de compromitere a vocilor critice etc. Nici competiția nu e mai limpede, în condițiile schimbate de producere, distribuție și utilizare a mass-media. Apariția unor site-uri autointitulate ”de știri”, fără elemente de identificare, practicând zvonistica, dă destulă bătatie de cap profesioniștilor. Să verifici neverificabilul, după ce bârfa s-a multiplicat pe rețelele sociale, este o muncă sisifică. Suspiciunea publicului este justificată, dar multe dintre prostiile apărute pe false site-uri de știri, sau difuzate pentru a produce intoxicare, dezinformare, manipulare circulă datorită ușurinței cu care oamenii le dau credit și le share-uiesc. Un exemplu ar fi numeroasele ”informații medicale” dubioase, care invocă cercetări inexistente și îndeamnă la consumul anumitor produse miraculoase. În viitor se vor forma și anticorpii necesari pentru a alege din maldăr informațiile relevante din surse profesioniste.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Doua aspecte:
    – Basecu, cind era primar general al capitalei, si-a atribuit o casa, vestitul caz „casa din Mihaileanu”. Pe linga minciuni sfruntate, se mergea pe acuza „atribuita legal, dar imoral”.
    Si probabil ca asa era, iar presa dezvolta de asa natura cazul, de parca ar fi fost furata casa, nu cumparata.
    – recent, un tribunal brasovean a dat o decizie definitiva despre o casa insusita CU ACTE FALSE de catre un alt primar. Care mai fusese prins si cu mîţa in sacul cu incompatibilitati, dar inca sintem in tara in care Justitia este pentru unii muma, iar pentru altii ciuma.
    Presa despre caz? care presa? care caz?
    Va renaste si presa noastra din propria-i cenusa; dar acum este in faza de a deveni cenusa!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Planul de refacere a URSS în marș: după ce s-a asigurat de Belarus și Armenia, Moscova a luat și Kazahstanul înapoi

"Kazahstanul este acum într-un joc geopolitic (...) Rusia a intrat deja, a trimis trupe. CSTO este Rusia. Aceasta este o ocupație...

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale...

Daca e de rău, nu apare în presă!

Exact acum un an scriam un articol despre relația energie și presă. Probabil explicațiile de atunci sunt valabile și în spețele de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro