miercuri, octombrie 27, 2021

Calaul Visinescu si genocidul

La simulacrul de proces din 25 decembrie 1989, Nicolae si Elena Ceausescu au fost condamnati la moarte si executati sub acuzatia de genocid. Cei doi se facusera vinovati de crime impotriva umanitatii, ele puteau si trebuiau sa fie minutios si persuasiv formulate. Fiind insa vorba de o actiune propagandistica, menita sa-i lichideze rapid si sa genereze o satisfactie imediata intr-un public traumatizat si derutat, formularea “genocid” urmarea sa socheze si sa supra-dramatizeze ororile de care se facusera, neindoios, vinovati. Am citit anuntul privind deshiderea actiunii impotriva lui Alexandru Visinescu sub acuzatia de genocid. Utilizarea termenului genocid, cu conotatii precise ce decurg din conventii internationale, risca sa duca la confuzii si contestatii. O stiu din experienta Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste.

Atat genocidul cat si crimele impotriva umanitatii sunt imprescriptibile. Apoi, cred ca nu trebuie limitata sesizarea justiei la fostii sefi si functionari de inchisori. Traiesc inca fosti ofiteri ai Securitatii, fost anchetatori specializati in torturarea fizica si psihica a celor desemnati drept “dusmani ai poporului”. Istoricul Dumitru Lacatusu a scris aici, pe „Contributors” despre ultiimul sef al Securitatii din Bucuresti, colonelul in rezerva Gheorghe Goran. Traieste generalul de securitate Iulian Vlad, ultimul sef al Departamentului Securitatii Statului. Nu stiu daca mai traieste fostul ministru de interne Tudor Postelnicu. Banuiesc ca traieste generalul de securitate Aristotel Stamatoiu. Nu stiu sa fi murit colonelul Vasile Gheorghe. Un proces penal al lui Visinescu nu poate evita un proces simbolic al institutiilor in care a actionat acesta. Visinescu n-ar fi putut sa-si aplice instinctele sadice daca detinutii nu ar fi fost trimisi acolo in urma inscenarilor organizate de Securitate. A existat un lant al responsabilitatilor si acest lant trebuie dezvaluit fara nicio reticenta. Este ceea ce-am incercat sa demonstrez cand am scris despre tortionarul Gheorghe Enoiu, in 2010: „Procesul lui Gheorghe Enoiu se poate transforma in cel al Securitatii, institutia care a terorizat Romania vreme de peste patru decenii. Tanara generatie nu a trait acele orori, este asadar important ca amintirea sa nu dispara, sa fie transmisa prin cuvinte, imagini, marturii”.

http://tismaneanu.wordpress.com/2010/08/25/noi-probe-despre-tortionarul-enoiu/

“Este o decizie istorica pentru IICCMER, dar mai ales pentru societatea romaneasca. Este pentru prima data cand un fost lucrator al sistemului carceral comunist este pus sub acuzare pentru infractiunea de genocid pentru crimele si abuzurile politice comise in timpul regimului comunist. Punerea sub acuzare a fostului comandant de la Penitenciarul Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, reprezinta un moment de cotitura in investigarea si sanctionarea crimelor comunismului”, arata presedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, Andrei Muraru, intr-un comunicat citat de Mediafax. Vreau sa sper ca dl Muraru stie ce implica acest termen. Una este sa scrii carti pe subiectul terorii comuniste, alta sa obtii un verdict in justitie. Cat priveste inflatia de decizii istorice, proprie limbii de lemn a nomenclaturii, passons

Mi-e teama ca graba poate sa strice treaba. Este vorba de o formulare improprie si riscanta, in sensul conventiei actuale. Chiar daca ar fi condamnat in Romania, Visinescu poate sa se adreseze forurilor internationale si sa invoce litera Conventiei ONU pentru Prevenirea si Pedepsirea Genocidului, adoptata la New York pe data de 9 decembrie 1948:

The Convention defines genocide as any of a number of acts committed with the intent to destroy, in whole or in part, a national, ethnic, racial or religious group: killing members of the group; causing serious bodily or mental harm to members of the group; deliberately inflicting on the group conditions of life calculated to bring about its physical destruction in whole or in part; imposing measures intended to prevent births within the group, and forcibly transferring children of the group to another group.

http://www.un.org/millennium/law/iv-1.htm

Nu e vorba de despicarea firului in patru. Crimele impotrva umanitatii comise de dictatura lui Pinochet sunt si astazi judecate in Chile (pe 11 septembrie se implinesc 40 de ani de la lovitura de stat din acea tara). Cred ca Visinescu si alti calai ai epocii comuniste, indivizii care au actionat bestial pentru distrugerea fizica si psihica a detinutilor politici, trebuie sa plateasca, indiferent de varsta, pentru faradelegile comise. Ceea ce presupune acuratete conceptuala, o rigoare impecabila in alcatuirea actului de acuzare si in documentarea crimelor comise.

Despre geneza conceptului de genocid si semnificatiile sale originare in viziunea lui Raphael Lemkin, cel care a propus termenul:

http://yalepress.yale.edu/book.asp?isbn=9780300186963

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Atunci cind s-a mers pe acuzatii specifice , procuratura a invocat prescriptia (v. Enoiu). Singura posibilitate de incepere a urmaririi penale este incadrarea unor presupuse fapte in categoriile imprescriptibile (genocid si crime impotriva umanitatii) . Dar in acest caz e f. greu , daca nu chiar imposibil , de lucrat exclusiv in cazul Visinescu –trebuie grup. Deci e un cerc vicios iar toata actiunea IICCMER este PR pentru executivul actual.. Inceperea urmaririi penale nu inseamna „deschiderea actiunii „—pina acolo mai e . Daca procurorii s-au inspirat din cazul Demianiuk atunci vor avea dificultate in a inchega dosarul —acolo faptele erau deja bine documentate si exista precedentul din anii 40-50. Personal nu cred ca dosarul , chiar daca ajunge in fata instantelor , se va finaliza in verdict definitiv. Dar este educativ , din pdv istoric .

    • Asa e! „toata actiunea IICCMER este PR pentru executivul actual”.
      Dar, daca intr-adevar ar exista bune intentii, trebuie inceput cu decidentii politici, apoi trecut la anchetatorii care au folosit tortura pentru a obtine declaratiile necesare, apoi la judecatorii care nu au luat in seama plangerile acuzatilor ca au dat declaratii sub tortura si abia in ultimul rand la executantii din randul personalului inchisorilor, in masura in care au excedat regulamentelor respective.

  2. Avand in vedere hahalerele ce populeaza si conduc in prezent IICMER, Guvernul si Parlamentul, cred ma degraba ca se va aplica o tactica mai veche a regimului Iliescu si anume de a instrumenta defectuos dosarul iar instanta il va declara nevinovat. Si in acest fel toti securistii pe tip vechi si nou, deci tot USL-ul, va avea castig de imagine si o noua unealta de propaganda in tonul lui Ilie Ceausescu. Nu am nici o speranta, si spun asta cu tristete si revolta in acelasi timp, ca se va face justitie in cazul Visinescu si in nici un alt eventual caz.

      • Nu cred acest lucru. Daca Visinescu va fi condamnat se va crea un precedent extraordinar de periculos pentru toti fosti corifei comunisti dar si pentru Iliescu ce a participat activ la inabusirea manifestatiilor studentesti din ’68. Cu 70% in Parlament si guvernul propriu plus administratiile locale si consiliile judetene, USL-ul nu va risca nimic si va face orice sa nu-l condamne pe Visinescu. Este dealtfel dubios ca aceasta campanie a inceput in Gandul cu stindardu-i CTP, un individ abject (vezi comentariile si articolele acestuia despre „golanii” din martie-iunie ’90).

    • comentariile hector,bine informate,deshi persoana se prezinta traitor in USA,trebuie sa le accept ca fiind realiste si probabile.
      sint ale celor care shtiu ca au cishtigat, chiar daca s au folosit de crime si ca nimeni si nimic nu i mai poate trage la raspundere.
      ramine poate ca comunistii sa fie cunoscuti doar prin intermediul istoriei,bineintzeles si ea trucata de o parte si alta.au cistigat !

    • Din elocinta si acribia de ieri, cand vorbeati despre Heidegger, n-a mai ramas nici o urma. Va inteleg revolta si tristetea, pe care le impartasesc, insa ele nu pot constitui suplinitoare pentru argumente. Cred ca etichetarea la gramada a majoritatii demnitarilor alesi sau numiti ai statului roman drept „hahalere” e aventuroasa, in conditiile in care nu aduceti nici un argument in acest sens.
      Ba dimpotriva: cei care au atributii in instrumentarea dosarelor sunt procurorii statului roman, acestia nefiind subordonati (inca) Parlamentului, conform Constitutiei actuale, in interpretarile trecute ale CCR. Ori statutul procurorilor a fost substantial ameliorat in ministeriatul doamnei Macovei, ceea ce a dus la afirmatia ca justitia ar fi independenta, iar statul roman ar deveni unul de drept. Cum atunci ar putea atunci „hahalerele” sa influenteze activitatea procurorilor, mai ales ca sefii Parchetelor sunt numiti de Presedintele Romaniei, demnitar pe care nu l-ati enumerat in randul „hahalelelor”? Intr-un stat de drept, asta nu e posibil, ia acest stat de drept a fost salvat in vara lui 2012 numai prin atitudinea hotarata a majoritatii alegatorilor, aceeasi care i-au trimis pe candidati „sa populeze parlamentul” si, implicit, Guvernul si Institutiile statului.
      Ori asta nu ar aduce nici un avantaj USL, intrucat un esec juridic ar putea fi speculat tocmai de adversarii politici, in Cv-ul carora s-au adaugat recent unele condamnari rasunatoare.

      PS. cat despre „toti securistii pe tip vechi si nou, deci tot USL-ul” nu prea inteleg ce vreti sa spuneti. Din cate stiu, cei de tip vechi au satelizat PRM, iar cei de tip nou sunt oblojiti de presedintele CSAT, care a solicitat adesea, in mandatele sale, privilegii pentru respectivii angajati ai satului roman. Nu doriti sa clarificati unde bateti de fapt?

  3. E foarte posibil ca odata ce acest procest se pune pe rol sa metastiseze in largirea anchetei si a investigatiilor aducind in prices date noi si parteneti in crima organizata. Daca anchetatorii sunt niste oameni mai zelosi si fdaca au la dispozitie resurse orce e posibil. Cit de sus poate implica acest inculpate e greu de spus dar e posibil ca odata ce va fi pus in situatia de a alege intre o micsorare a pedespei in shimbul colaborari cu siguranta ca va cinta ca o privighetoare. Partea negative e ca nu poate incrimina si pe cei ce au ajutat sistemul communist criminal cu condeiul.

    • „Partea negative e ca nu poate incrimina si pe cei ce au ajutat sistemul communist criminal cu condeiul.”

      De ce credeti asta ? Sint convins ca va explica felul in care a fost motivat in actele sale de editorialele lui Sorin Toma , redactor sef la „Scanteia” in acei ani. Ori , Sorin Toma e in Israel bine mersi , are doar 99 de ani si nu cred ca va fi o problema sa fie extradat si alaturat grupului de inculpati. Poate a fost stimulat de versurile inflacarate ale poetului Nina Cassian , aflat acum in USA , si care are doar 89 de ani Si asa se poate construi un dosar de grup si se ajunge mai usor la „crime impotriva umanitatii” — poate asta e chiar strategia intentionata de procurori, who knows ….. :lol:

  4. Ma tem ca iar se mimeaza justitie. Acuzatia de genocid a fost facuta spre a se evita prescriptia. Un avocat bun o spulbera, initiatorii procesului o stiu dar … da bine la popor.
    Aveti dreptate, e absurd sa acuzi pe tortionar si sa-l exonerezi pe anchetator, cel care a torturat si, in final, i-a livrat acestuia „marfa”.

    Cred caprocesele acestea trebuie sa aiba loc dar se pot se pot face mai bine, de catre niste juristi mai priceputi

  5. In cazul lui Ceausescu nu a fost vorba de un simulacru. Procesul a fost perfect alcatuit in conformitate cu sistemul pe care Ceausescu si Dej s-au straduit ani de zile sa-l construiasca.

  6. Nu sunt de acord cu afirmatia „Punerea sub acuzare a fostului comandant….reprezinta un moment de cotitura…”. Momentul acesta ar fi fost reprezentat de punerea sub acuzare a institutiilor si organizatiilor statului „de democrarie populara” instaurat : PCR(PMR), Securitate, militie, procuratura, tribunale, sindicate, organizatii de femei „democrate”, ale scriitorilor/artistilor/oamenilor de stiinta, etc. Fara „sprijinul nemijlocit” al acestora poate lucrurile in Romania ar fi evoluat altfel. Visinescu si inca cativa vor fi poate judecati si condamnati, dar ei sunt doar „copacii” si nu „padurea”.

  7. Domnule Tismaneanu,

    In ce fel ar trebui sa functioneze punerea sub acuzare? Cine ar trebui sa faca asta? Cine ar trebui sa se sesizeze?

    Care sunt coarnele de care trebuie luat taurul?

    Sa nu cumva sa imi spuneti ca domnul „Voinea” (a se citi Procuratura Militara) ar trebui sa se sesizeze, ca asta ar insemna ingroparea pentru totdeauna a subiectului in discutie.

    Astept cateva sugestii.

    • IICCMER are in mandatul de functionare dreptul de a sesiza Parchetul (justitia). A facut-o incepand din 2006, neintrerupt. Deci nu e nimic nou in practica sesizarii. Ceea cee ste nou tine de schimbarea pozitiei procurorilor. Pana acum au fost zeci, poate sute de NUP-uri. Acelasi domn Nitzu care in 2010 nu a gasit sufiecinte ratiuni sa porneasca o actiune impotriva unuia dintre cei mai abjecti anchetatori, Gheorghe Enoiu, a declansat acum prima faza a unei puneri sub acuzare. Articolul profesorului Ioan Stanomir examineaza implicatiile juridice ale recursului la acuzatia de genocid (termen care, desi apropiat de cel de crime impotriva umanitatii, are o definitie specifica, stipulata in Conventia din 1948 si, tehnic, nu include crimele impotriva unor grupuri identificate politic). Nu stiu daca dl Muraru s-a consultat cu dl Voinea (care lucreaza in cadrul unui proiect la IICCMER). Omorul deosebit de grav si crimele impotriva umanitatii sunt imprescriptibile.

    • Cronologic si documentabil, societatea civila i-a cerut lui Traian Basescu sa condamne dictatura comunista, in numele statului roman, ca ilegitima si criminala. Acesta era mesajul transmis printr-un Apel semnat de sute de oameni, intre care personalitati marcante ale vietii intelectuale romanesti. A facut-o pe baza unui raport scris de o comisie care a beneficiat de spirjinul unor experti de recunoscuta valoare. Acestea sunt fapte, nu interpretari.

  8. Subiectul articolului este centrat pe încadrarea juridică a cazului Vişinescu, din câte am putut să înţeleg. Deja a devenit tradiţie ca justiţia din această ţară să fie specializată în protejarea marilor infracţiuni economice în tandem cu politicienii sau chiar la comanda acestora din urmă, aşa că există reale semne de îngrijorare. Infracţiuni comise de cei mai înflăcăraţi patrioţi-comuniştii şi securiştii. Un demers corect ar trebui să ducă atât la cei care erau la conducerea instituţiilor care erau uneltele opresive ale partidului dar mai ales la cei care erau la conducerea partidului. Nici unii, nici alţii nu sunt nişte categorii abstracte, ci persoane cât se poate de reale, ca să-i numesc doar pe Ion Iliescu şi Iulian Vlad. Oameni ale căror decizii au dus la distrugeri de destine şi chiar de vieţi, atât inainte de ’89, cât şi după. Destine şi vieţi la fel de reale.

    • De acord cu Dvs. Institutiile au functionat prin oameni, oamenii au decis ce si cum sa faca. In 1968, de pilda, Alexandru Barladeanu, membru al conducerii supreme de partid, a cerut pensionarea. Ion Iliescu putea cere sa lucreze intr-un institut de proiectari. N-a facut-o, a participat cu zel la represiunile impotriva studentilor, la fel cum participase si la cele din perioada 1958-1960. Chestiunea incadrarii juridice este esentiala.

  9. Bună seara, domnule profesor! Nu cred că se poate aplica grila de bun simţ pe care o folosiţi în cazul acesta. Ion Iliescu e parte a patologiei sistemului în care s-a format. La dumnealui această boală a luat forme paroxistice. Nu dumnealui s-a integrat în sistem ci sistemul s-a integrat (în felul în care l-a formatat) în personalitatea sa. E un fel de metastază. Omul acesta nu poate înţelege lumea decât aşa. Sunt convins că dacă i se iau jucăriile va sucomba. Cu stimă!

Dă-i un răspuns lui victor/victoria Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.