joi, martie 28, 2024

Vizita papală și jurnaliștii

E o banalitate să spui că toți ochii lumii s-au îndrepat spre România în cele trei zile ale vizitei Sanctității Sale Papa Francisc. Peste 200 de televiziuni și radiouri au transmis live, multe sute de publicații au relatat vizita pas cu pas. România s-a aflat din nou, printr-un eveniment fericit din istoria sa recentă, în centrul atenției. Pentru că a fost o vizită de stat, s-au descifrat nu numai semnificațiile religioase și simbolice, ci și cele politice ale întâlnirilor dintr-un program foarte interesant, cu mesaje diverse, extrem de diplomatic transmise, grație harului pe care Papa Francisc îl are de a insufla încredere și seninătate. Au fost mesaje de frățietate către Biserica ortodoxă la București și Iași, au fost mesaje pozitive privind relațiile dintre români și unguri la Șumuleu-Ciuc, mesaje de îmbrățișare a celor marginalizați prin comuniunea cu romii din Blaj, au fost mesaje pioase pentru martirii greco-catolici și implicit de recunoaștere a crimelor comunismului, au fost mesaje de deschidere europeană, perfect adecvate votului masiv pro-Europa dat de români în 26 mai.

Sute de mii de cetățeni români au luat parte la vizita papală, iar cei care nu au putut participa au avut de ales între transmisiile în direct ale televiziunilor sau pe Facebook, din mulțime, între numeroasele relatări ale presei online, locale sau centrale, care a actualizat permanent informația, între mass-media confesională în maghiară sau română, cea oficială a Vaticanului, sau între reportajele jurnaliștilor străini prezenți în număr mare la eveniment. Pregătirea jurnaliștilor acreditați la vizita papală este cu totul specială, în mare parte diferită de vizitele de rang înalt ale personalităților politice. Jurnalistul acreditat trebuie să înțeleagă multe aspecte cu care nu vine în contact de obicei, pentru a le putea explica publicului. Vizita Papei impune cunoașterea ritualului și a aspectelor liturgice, a relațiilor dintre confesiuni, ei trebuie să fie informați asupra biografei Sanctității Sale și asupra structurii și importanței Vaticanului în lumea contemporană. Cu cât platforma culturală pe care se sprijină profesia este mai solidă, cu atât comentariul, descrierile, întrebările puse invitaților vor fi mai consistente. În această privință, trebuie spus că televiziunile care au reflectat permanent evenimentul vizitei în ediții speciale – TVR, DIGI 24, PRO TV – , ca să amintim câteva, au avut invitații cei mai adecvați, de la teologi catolici, greco-catolici și ortodocși, până la ambasadori și jurnaliști bine informați.

Sunt numeroase elemente organizatorice pe care jurnaliștii le află în avans, absolut necesare pentru a primi acreditări și pentru a putea intra în perimetrul vizitei. Totuși, pentru că locațiile au fost distanțate și parțial necunoscute publicului, documentarea asupra locurilor vizitate a fost obligatorie: de ce Șumuleu-Ciuc, de ce Blaj, de ce Iași etc., la aceste întrebări ale publicului s-a cerut răspuns. Autoritățile harghitene au organizat încă din martie o documentare la fața locului pentru a-i familiariza pe jurnaliști cu istoria locului. În unele cazuri, mass-media a prefațat vizita Papei cu povestea episcopilor greco-catolici care au fost beatificați la Blaj, sau cu amănunte din vizitele anterioare. Pentru presa tabloidă au fost de interes detaliile picante despre gesturile neașteptate ale acestui Papă special, care a renunțat la multe dintre simbolurile tradiționale ale Vaticanului, considerate prea opulente: vestmintele ceremoniale prețioase, pantofii roșii papali prea scumpi, mașinile costisitoare, apartamentele somptuoase.

Pentru televiziune, pregătirea tehnică a însemnat un efort deosebit, care înseamnă nu doar adaptarea la condițiile meteorologice capricioase – ploaie la Șumuleu și la Sibiu, caniculă la Blaj, de exemplu – ci și ampalsarea camerelor și a carului de reportaj, distribuirea sunetului și, mai mult ca oricând, aspectul artistic al transmisiei într-un eveniment unic, dominat de emoție. În această privință televiziunea publică, partener oficial al Vaticanului în această vizită, și-a dovedit profesionalismul, asigurănd transmisii curate, frumoase, pe care le-au putut prelua celelalte televiziuni. Jurnaliștii români care au luat parte la vizită – de la urcarea în avion până la capăt – s-au considerat, fără excepție, privilegiați.M-am pregătit foarte mult pentru acest eveniment, am citit și am urmărit multe materiale și documentare. Este fără îndoială cel mai important moment din cariera mea și totodată cel mai emoționant a scris pe FB cel mai tânăr jurnalist acreditat la Vatican pentru această vizită. Relatările lor, cu atât mai credibile cu cât ei au fost ochii și urechile publicului, au fost pline de miez, păstrând totodată emoția, uneori patetică, a momentului. Sanda Nicola și echipa de jurnaliști de la DIGI 24, Andreea Esca și echipa PRO TV au excelat, oferind mărturii pe cât de interesante, pe atât de emoționante: povești de viață, opinii la cald din public, fețe de copii. Este de remarcat faptul că tabloidizarea vizitei a fost minimală în toată presa din România și că s-a păstrat un nivel de decență rar întâlnit într-o epocă a deșănțării presei. Decența și buna rânduială a caracterizat conduita miilor de participanți la toate întâlnirile , în concordanță cu mass-media și cu zâmbetul bun al înaltului oaspete.

Articol apărut în revista „22”


Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. ” Relatările lor, cu atât mai credibile cu cât ei au fost ochii și urechile publicului, au fost pline de miez, păstrând totodată emoția, uneori patetică, a momentului. Sanda Nicola și echipa de jurnaliști de la DIGI 24, Andreea Esca și echipa PRO TV au excelat, oferind mărturii pe cât de interesante, pe atât de emoționante: povești de viață, opinii la cald din public, fețe de copii. Este de remarcat faptul că tabloidizarea vizitei a fost minimală în toată presa din România și că s-a păstrat un nivel de decență rar întâlnit într-o epocă a deșănțării presei. Decența și buna rânduială a caracterizat conduita miilor de participanți la toate întâlnirile (s.n.) , în concordanță cu mass-media (s.n.) și cu zâmbetul bun al înaltului oaspete (s.n.) .”

    Foarte frumoasa si optimista concluzie pentru toata lumea , dar ar trebui sa ne intrebam si cum a fost posibil sa apara aceasta stare de gratie (inclusiv comportamentul civic exemplar al cetatenilor la recentele alegeri si la referendum ) si cine sau ce a impiedicat-o sa apara pana acum.
    In comparatie cu cosmarul ultimilor doi ani si cu tragediile si cosmarurile din societatea romaneasca din ultimii 30 de ani , ea arata nu numai uriasa fractura din societatea romaneasca ci si radacinile ei.
    Aceasta concluzie este impartasita acum pe deplin si de profesorul Vintila Mihailescu :

    “ Ei bine, acum o săptămână atinsesem pragul la care „așa nu se mai poate”(s.n.). Și iată că, aparent brusc, s-a putut! Iar ceea ce s-a putut nu este atât creșterea unui partid, ci trezirea unei societăți pe care o credeam că vegetează sub tăvălugul PSD-ist(s.n.) . Ceea ce ne-au arătat în primul rând aceste alegeri este faptul că România PSD-istă este mult mai mică decât ne obișnuisem să credem(s.n.), că, dincolo de un electorat aproape inevitabil captiv, există un electorat viu – sau, ca să cităm din imnul nostru național, care poate fi trezit oricând din „somnul cel de moarte”. Cât o să dureze și ce va face acest electorat cu victoria sa, vom vedea, dar, deocamdată, vestea cea bună este că el există! (s.n.)”

    “ Așa cum s-a dovedit că electoratul nu este majoritar pesedizat (s.n.), tot astfel credincioșii ortodocși s-au dovedit a nu fi atât de conservatori și chiar fanatizați pe cât ni s-a tot dat să înțelegem ( s.n.) .”,etc.

    http://www.contributors.ro/editorial/saptamana-%e2%80%9eluminata%e2%80%9d-a-romaniei-de-la-%e2%80%9emica-revolu%c8%9bie%e2%80%9d-la-%e2%80%9eschimbarea-la-infa%c8%9bi%c8%99are%e2%80%9d/

    Tot respectul pentru onestitatea profesorului Mihailescu care recunoaste indirect cat de mult s-a inselat in aprecierile anterioare ( https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-4644457-vintila-mihailescu-spunem-suntem-tara-europeana-drept-dar-comportam-comunitate-rurala-din-fundul-dobrogei.htm ) nu putem sa nu remarcam cu cata usurinta s-au aruncat etichetari gratuite in spatiul public .

    Pe scurt , dincolo de provocari , intre comportamentul real al cetatenilor si reflectarea lui in mass-media a existat un decalaj considerabil . Altfel spus, la originea acestei fracturi sociale se afla , surpriza , exact cei care ar fi trebuit sa contribue la eliminarea ei :

    ” În fostul bloc sovietic, propaganda, in­formarea greşită și dezinformarea au produs o irealitate toxică….Publicul es­te în mare parte ţinut într-o eră post-fac­tuală.”
    Dr. Peter Gross

    Acum putem vedea cu totii cat de mare poate fi distanta dintre credintele induse de unii si realitatea neutra a altora .

  2. „…au fost mesaje de deschidere europeană, perfect adecvate votului masiv pro-Europa dat de români în 26 mai.”–> Serios? Eu personal, chiar daca am stat ore intregi la coada si am votat USR+, nu am votat acest partid pentru „calea europeana” si pentru increderea in UE, ci pentru o justitie independenta, o economie performanta si un stat de drept. Am votat pentru a scapa de coruptie si de acest guvern de incompetenti. Am votat cu speranta ca aceasta alianta USR+ va crea din Romania un stat normal, cu infrastructura buna, cu spitale la cele mai bune standarde, cu scoli performante. Faza cu UE si „calea europeana de urmat” este un alt basm in care nu prea mai cred.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro