duminică, ianuarie 17, 2021

Votam ceea ce suntem

In Centrul Vechi din Bucuresti sau prin Spinesti – Vrancea, e vremea cand se vorbeste aprins si cu mult spor. Intre doua beri corporatistii se intreaba „daca o fi Basescu cel care face jocurile iar;  Da’ care o fi frate treaba cu Udrea?.. Eu votez cu Iohannis, ca Mona n-are sanse si Oricum DNA-ul ii salta pe toti – ziua si dosarul.Doar sa nu iasa Ponta – ca eu plec din tara!”, conchide altul cu un zambet relaxat de fost provincial si actual bucurestean adoptat de multinationala. Cumva cu un aer  de independenta, specific celui care nu mai asteapta in sfarsit mancarea trimisa de mama cu trenul de duminica ora 17. Este deputy manager acum.

La  Spinesti mustul aproape ca s-a facut vin, asa ca discutiile nu suporta nici degajare si nici argumente atent expuse. Aici moderatori si sefi de campanie deopotriva sunt carciumarul, directorul scolii si popa. Dubla comanda, ar spune unii.

Vorbim mult si votam putin insa. 41,76% sunt  cei care au votat la alegerile parlamentare din 2012. Rezultatul: 35 de deputati si senatori cu dosare penale pentru coruptie numara pana acum actualul Parlament al Romaniei.

Dar va rog, nu dati vina pe cei 41,76% (caci ei sunt bunicii care v-au crescut, este mama bugetara care v-a trimis atat timp mancarea pe tren, sunt cei condamnati sa-si permita ca unic mod de divertisment televizorul). Dati vina pe voi, caci majoritatea odioasa de 60% din Parlament este reprezentativa tocmai pentru indiferenta si lipsa de consistenta a celor 58,24% care nu v-ati dus la vot. Dati vina pe voi, cei care va declarati „scarbiti” de politicieni si de care va delimitati total, de parca ei ar fi venit de pe Marte si nu ar fi o oglindire a mentalitatii noastre colective.

Stiati ca?…

Un sistem functioneaza atunci cand fiecare pur si simplu isi face treaba (oricat de mica ar fi ea). Exemplu: buna functionare a unui oras, o companie de 2000 de oameni, constructia piramidelor, un musuroi de furnici,  sistemul educational:  va vine sa credeti sau nu, copiii din lumea asta (mai putin cei 121 milioane care au acces zero in acest moment la educatie)  respecta o norma elementara si chiar merg la scoala cu consecventa 5-6 zile pe saptamana, timp de  14-18 ani la rand??

Stiati ca toate aceste sisteme se intrepatrund si formeaza la randul sau sisteme si mai mari (comunitate – plus valoare – sustenabilitate – evolutie)?

Stiati ca acest sistem se numeste civilizatie, fiind sustinut si dezvoltat de 7 miliarde de oameni?

Stiati ca daca multi dintre oamenii de mai sus si-ar pune intr-una problema ca sunt prea mici intr-un angrenaj prea mare si ca sunt neinsemnati, sistemul de mai sus s-ar prabusi?

Stiati ca votul fiecaruia dintre voi este o norma elementara care creeaza la randul sau un sistem ce le determina pe toate celelalte de mai sus?

A, si dle Liiceanu (vezi articol din septembrie 7, 2014), nu! nu dvs sunteti cel „sentimentalist sau visator” pentru ca  votati cu candidatul Y, chiar daca „n-are sanse” si astfel luati sansele potentului X. Faptul ca votati strict cu cine credeti dvs ca este cel mai bun pentru dvs sau pentru copiii dvs,  este pura logica si ratiune – pur si simplu respectati o regula elementara. Sentimentalisti sunt insisi cei care se considera „lucizi si rationali”, sunt cei impulsivi, sunt cei care incearca sa anticipeze, care inglobeaza in alegerea lor inclusiv alegerile altora, care aduc inca din start sanse si calcule, cand ele nu-si au locul in acest moment. Sunt cei care nu sunt consecventi pana la capat cu buna purtare si care nu respecta esenta si regula elementara a votului: adica opinia fiecarui cetatean in parte cu privire la cine considera el ca este cel mai bun sa-l reprezinte.

Daca vom vota vesnic cu raul cel mai mic, daca il vom exclude mereu pe cel care este cel mai bun, dar „n-are sanse”, pur si simplu ne vom invarti in cerc la nesfarsit, legitimand aceiasi oameni pe care ii tot hulim de 25 de ani. Cum ar fi daca la primul dvs interviu de angajare, toti angajatorii ar fi gandit la fel ca voi si nu v-ar angaja ca nu aveti experienta? Ati iesi la pensie someri. Trebuie inceput de undeva. Pana atunci insa, da! clasa politica ne reprezinta cu fidelitate gandirea si modul in care actionam.

Dragi colegi corporatisti din Centrul Vechi, cei care mancati sanatos, care alergati de trei ori pe saptamana, cei care sunteti deschisi spre dezvoltare continua, cei care faceti voluntariat, cei care respectati regulile, luati-le va rog in calculul vostru chibzuit si pe acestea trei:

  1. Votati
  2. Alegeti-l strict pe cel care chiar credeti ca va reprezinta cel mai bine interesele
  3. Nu mai dati vina pe altii pentru ce avem sau nu avem

Sunt de bun simt si simple. Asa cum v-au invatat bunicii vostri sa fiti.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. vad ca mai multi autori se straduiesc sa explice publicului cum trebuie sa fie votul in asa fel incat sa fie cu adevarat liber. spielul este tocmai ca nu e nevoie de indicatii pretioase cu privire la cum trebuie sa fie votul „de fapt”, tocmai pentru ca e liber. daca X are o problema ca Y decide cum sa voteze incercand sa inglobeze si preferintele altora, se pune, filozofic, intrebarea – nu cumva X e ruda cu Dabija? aaa? :D

  2. Nu domnule maris, clasa politica nu este deloc reflexia mea, eu nu am furatat, nu am luat spaga, mi am facut treaba cu seriozitate s.a.m.d., si ca mine sunt si vecinii mei si prietenii mei si milioane de romani care muncesc in conditii subumane pt a si castiga painea, nu, clasa politica nu este imaginea noastra, nu incercati sa puneti mizeria lor in carca noastra. Pestele de la cap se impute, o casa proiectatata prost de arhitect tot stramb va iesi in ciuda faptului ca muncitorii isi vor face treaba bine, deci domnule maris vina este in totalitate a politicenilor si nu, nu am de gand sa mai legitimez cu votul meu o clasa polirica care nu are nici o legatura cu mine si cu conationalii mei.

    • Ba da. Clasa politica reflecta foarte bine poporul roman in marea lui majoritate. Credeti ca cei care voteaza cu PSD-ul nu stiu, cei mai multi dintre ei ca fura? Stiu. Dar nu-i deranjeaza foarte tare fiindca le mai pica si lor ceva. Mentalitate de milogi si moralitate care tinde la zero. Comunismul a facut asta. La noi valorile sunt rasturnate.
      Si in plus la noi mai e ideea ca „lasa maica ca totii fura, oamenii suntem..”. Adica toti sunt o apa si un pamant. Romanii nu cred in cinste, adica ca cinstea chiar ar putea exista.
      Alta trasatura este ca sunt resemnati. Chiar cand au o mare ocazie sa lupte si sa le fie mai bine ei nici macar nu incearca sa lupte. Nu se duc la vot de ex.
      Acum de exemplu candideaza un om cinstit si demn de respect. Ma refer la Monica Macovei care a facut ceva pentru tara (DNA de ex) si care a dovedit cu fapte ca vrea sa duca Romania inainte. Bun. Sa vedem ce scor obtine la alegeri. Asta o sa fie un recensamant al oamenilor cinstiti, muncitori si care doresc stat de drept si domnia legii in Romnania. Un recensamant al oamenilor cinstiti si muncitori care au mai ramas in Romania. Punct.
      Asa ca avem o sansa. Acum avem. Cum am avut si cand a candidat Ratiu. Si l-am ales pe Iliescu. Constient l-am ales. Cei care l-au ales stiau f bine ca e un comunist. Si ei vroiau tot comunism, dar cu fata umana. Deci ei si-au ales soarta si si-au meritat-o.

    • nu va grabiti sa treceti la recensamantul cinstitilor si pe cei care nu fura pentru ca nu au de unde. se vede cine e cinstit si cine nu doar atunci cand omul are posibilitatea sa fure. se pare ca atunci cand sansa apare, ai nostri nu o prea rateaza. „sansa” poate sa fie accesul la o functie publica. sau poate fi, cum a aratat un test celebru, gasirea unui telefon mobii „pierdut”. daca sunteti de parere ca suntem in marea majoritate cinstiti, ganditi-va in cati necunoscuti luati la intamplare ati avea incredere ca nu v-ar fura pe dvs personal, daca ar avea ocazia.

      cu ani in urma un reprezentant al romilor spunea ca nu romii sunt adevaratii hoti, pentru ca nu ei au devalizat bancile. asa e. dar daca ar fi avut access, unii dintre ei ar fi „devalizat” si mobilierul.

    • @alex h. Va multumesc pentru comentariu.
      Interesanta analogia cu casa si arhitectul, doar ca muncitorii nu suntem noi, ci guvernul si parlamentarii. Va las pe dvs sa va ganditi cine este proprietarul casei in aceasta ecuatie…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Adrian Maris
Adrian Maris
Analist Financiar, lucrator in multinationala, voluntar si votant; 27 de ani.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

Populismul conspiraţionist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale. Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.