marți, octombrie 20, 2020

Votul este despre bani!

Asistații

Discuția a început de acum câțiva ani când mătușa mea din Ardeal se plângea că nu are cu cine să-i lucreze grădina deoarece oamenii din localitatea în care locuiește nu vor să muncească cu toate că “oferta” era destul de îmbietoare: 100 de lei, mic dejun, masă de prânz cu o bere și un pachet de țigări. Deci mulți bani!

Gradina a rămas nelucrată și în anul acesta cu toate ca “prețul” a crescut la 130 de lei pe zi, plus două mese cu bere și țigări. Contrariat am redeschis discuția. Răspunsul a fost simplu: “preferă să numere peștii din râu, primesc ajutoare de tot felul, de la stat, de la primărie, mai au cațiva copii de la care încasează alocația și fac peste 1000 de lei pe lună, nefăcând nimic. Mai există și ceva ajutoare pentru lemne, în produse de bază (zahăr, ulei, făină) de la Uniunea Europeană pe care primarul le mai distribuie ca și cum ar fi scos el banii din buzunar și uite așa stând pe bani puțini, oamenii nu vor să muncească.”

Văzând prezența la vot din 2016 și cine au fost cei care au votat am ajuns la concluzia că plătitorii de taxe nu au votat și beneficiarii redistribuirii taxelor s-au îngrămădit la vot.

Primarul este șmecher: s-a adresat numai “atârnătorilor” pe care i-a încolonat disciplinat și care l-au votat. Contracandidații au fost mai mulți, s-au canibalizat și au reprezentat pe acei puțini plătitori de taxe ai localității. Socoteala a fost simplă și câștigătoare.

Ecuația s-a dovedit a fi câștigătoare și la alegerile generale. Pesedistul Dragnea a promis marea cu sarea, a câștigat și a disimulat că încercă să împartă în stânga și-n dreapta. S-a dovedit că dorea și de fapt nu avea de unde!

Deci și la parlamentare votul a fost despre bani! Și s-a dovedit că numai beneficirii redistribuirii banilor – sub orice formă – au fost la vot!

Sinecurile

Cel mai clar exemplu este Primărița Firea. A creeat câteva zeci de companii municipale unde a angajat câteva zeci de mii de cetățeni care în mare parte taie frunză la câini. Un fost coleg din presa lucrează la una din ele pe un salariu imens. Treaba lui este sa “facă marketing”, adică campanie electorală permanentă. Și aici lucrurile sunt simple de cuantificat: câteva zeci de mii de angajați în Primaria Generală și Primăriile de sector înmulțit cu trei, cât considerăm că ar avea o familie, ajungem la aproape două sute de mii care sunt dependenți financiar de actuala administrație și care se vor prezenta la vot pentru a o vota. Și acești oameni trăiesc din banii noștrii pe care îi plătim sub formă de taxe și impozite.

În administrația națională cifrele se multiplică. Există o serie de sinecuriști care nu au altă ocupație decât să-și prezerve scaunul pe care stau, consumând taxele și impozitele noastre. Și aceștia pot fi încolonați ușor spre secțiile de votare pentru a alege partidul celui care i-a angajat să stea.

Profitorii și grupurile de interese

Aproape în fiecare zi găsim în presă câte un articol care devoalează câte o firmă mufată la câte vreun buget de primărie, consiliu județean sau companie de stat. Orașul din care provin, acum cațiva ani “beneficia” de contractele unei singure firme pentru lucrările mari de infrastructură. Aceasta și firmele subcontractoare aveau câteva mii de angajați. Aceștia împreună cu familiile lor (alte zeci de mii) de fapt votau fără nici o tăgadă partidul care administra orașul.

Tot despre taxele și impozitele plătite de noi este vorba!

Și să începem o analiză sumară: avem câte un buget al comunei, orașului, municipiului, județului și bugetul național. Primarul, cel mai importantă persoană din campania electorală, a distribuit după cum l-a tăiat capul: mai niște biciclete, mai ajutoare la tinerii căsătoriți, mai o excursie pentru pensionari, mai un monument, mai un spectacol și niste mici cu bere … uitând ce spune legea. Legea Administrației Locale (215 / 2001) specifică clar că aleșii asigură buna funcționare a serviilor de utilitate publică (alimentare cu apa, gaz, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport local), de educație, de sănătate, de ordine publică, a situațiilor de urgență, de dezvoltare urbană precum și de drumurile publice.

Administrația națională are ca misiune de a acoperi necesitățile bunei funcționări a statului prin contractul social (scris sub formă de constituție sau nescris dar subînțeles) cu cetățeanul, având obligația să-i ofere acestuia protecție, echitate, justiție și posibilitatea de dezvoltare.

Noi, cetățenii, avem obligații. Printre ele este cea de a plăti taxe și impozite care au ca scop întreținerea statului.

Ce constatăm în ultimul timp? Statul, prin reprezentanții aleși, ne împart in două: dependenții și protejații de care sunt siguri că îi vor realege și cei pe care îi îndepărtează de la vot, dar de la care au nevoie de taxele și impozitele pe care aceștia le plătesc pentru a le distribui după bunul lor plac.

Exista un clivaj: plătitorii de taxe și impozite și beneficiari acestora. Numai ultimii au mers la vot acum patru ani.

Votul este despre bani! … Despre cheltuirea lor! … Despre banii noștrii!

PS. Mă scuzați că in această săptămână nu am scris despre energie. Luând în considerare că situația energetică a Bucureștiului (orașul în care locuiesc) depinde de aceste alegeri, poate voi fi iertat. Sunt revoltat deoarece câțiva decid folosirea banilor noștrii și prea mulți beneficiază de ei. Trebuie spart acest cerc vicios printr-o prezență masivă la vot!

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. La nivel de percepție politică în rîndul oamenilor de la țară, lucrurile stau nițel altfel. La țărănoaia lumea are alte repere, de exemplu Dragnea cu pesedeaua nu există, ajutoarele și pensiile mai mari le dă Iohannis, tăierile sînt făcute de Băsescu, iar Iliescu este omul care a dat pămîntul înapoi. Orice primar a furat, fură și va fura, asta este axioma de la care se pleacă și nimeni nu-și face iluzii că aici se va schimba vreodată ceva, poliția e mînă în mînă cu hoții, justiția și medicina se face pe șpagă, cei mai mari hoți sînt politicieni. Nu există parlament, prim ministru, guvern, prefect, etc., dacă vrea președintele, bine, dacă nu, tot bine. Așa că pesedeaua s-a scremut degeaba să arunce cu bani în populație, țăranul le știe pe ale lui.

  2. 100 de lei nu sunt multi bani pentru ca dupa o zii de munca zaci doua saptamani… deci e cam 100 lei la doua saptamani.. Munca la camp nu e asa de usoara pe cat crezi…

    • Problema nu e atat oboseala sau suma propriu-zisa, cat faptul ca e sezoniera. 130 lei pe zi e mai mult decat castiga un casier la banca, dar acolo te duci zi de zi, ai o siguranta, o predictibilitate. Pretul pentru munca campului cateva zile trebuie sa includa si „asigurarea” pentru restul zilelor cand n-ai de muncit si trebuie sa-ti cauti ca altfel mori de foame, si un bonus pentru disponibiliatea de a veni in timpul saptamanii etc., si toate astea. E bonusul pentru a fi „on call”, la urma urmei.

      La fel cu eterna poveste cu lipsa „meseriasilor”. Cat timp erau fabricile comuniste care asigurau angajarea pe termen lung si program pana la 16:00, existau meseriasi care sa-ti faca tot felul de lucrari pe langa casa, dupa program. Dar acum, sa traiesti exclusiv din asta e mult mai greu, de aceea s-au rarit. Munca cu ziua nu este un substitut pentru un serviciu stabil, poate fi cel mult o chestie extra.

      Dle autor, daca matusa dvs da 130 lei pe zi cu masa inclusa, 5 zile pe saptamana, timp de o luna intreaga, vin eu insumi :) Sau, oricum, n-ar avea lipsa de oferte.

  3. La nivel pur teoretic in Ro lucreaza legal 4,5 milioane de oameni si 5,5 milioane sint pensionari. Asta inseamna 10-12 milioane nu au nici un venit si depind de cei cu venit legal sau de o pomana de la stat.
    Din cei 4,5 milioane de angajati, pare ca sistemul privat angajeazaaproape jumatate din ei intr-un an bun; 10 cele mai dinamice sectoare cuprinzind cam 2 milioane angajati (pe covid-ul asta cu sigurant amai putini!). Asta inseamna ca ceilalti sint la STAT! Sint Familii intregi angajate prin cite-un serviciu, 2-3 generatii plus rude de toate gradele pentru a fi siguri ca isi consolideaza pozitia. E limpede ca ei vor fi mereu cu partidul si tatucul care le da si nu ii deranjeaza.
    Dinastii si sinecuri se construiesc si la Bruxelles, si prin firmele private (uneori mai vine cite o schimbare…) ceea ce arata in definitiv ca nu e o problema pur romaneasca, e o deficienta a sistemului democratic actual.
    Democratia care spune ca toti sintem egali la vot va fi intotdeauna expusa unor asemenea excese
    Votul cenzitar ar putea corecta aceste excese, e foarte posibil sa genereze altele – probabil o combinatie a celor doua care sa justifice cumva si existenta parlamentului bicameral cu o camera aleasa cenzitar si una prin vot universal.
    Altfel mentalitatea conform careia: „pai ia de la ei fiindca au si ne da noua fiindca n-avem” va inlocui treptat ideea de democratie. Si va impiedica evolutia si dezvoltarea societatii.
    In acelasi timp, renuntind la falsa pudoare si la gargara politically correcta, e anormal ca persoane ce au probleme serioase cu logica, cu bunul simt, cu regulile si viata in mijlocul cetatii sa aiba dreptul de a decide in ce directie sa mearga societatea. E ca si cum ai pune hotii sa decida cum ar trebui sa raspunda pentru faptele lor – recunosc exemplul nu e fericit, chiar asta se intimpla in parlamentul Romaniei. Si si in alte tari.

    • Votul cenzitar / cu electori este practicat in USA si vedeti ca si acest sistem are niste hibe: in 2016 invingatorul (DJT) a primit mai putin de 3 milioane de voturi decat invinsa (HRC).

  4. E numai o fateta a problemei.
    Platitorii de taxe, despre care ati afirmat ca nu au mers la vot, sunt dezorientati, umiliti, lasati sa se inghesuie pe soselele patriei in lipsa transportului corespunzator, fara sanatate si educatie corespunzatoare, fara aparare in fata clanurilor de infractori, fara paduri, in poluare, undeva la coada Europei.
    Nu sunt reprezentati de nimeni in conducerea acestei tari.

    • Doru, aveti dreptate. Platitorii de taxe sunt jefuiti din jumatate din munca lor. Din jumatatea asta, ei trebuie sa-si plateasca masa si casa. Din jumatatea furata trebuie sa fie intretinuti cei care stau degeaba toata viata. Tot platitorii de taxe sunt lipsiti de oxigen, pentru ca padurile sunt furate si vandute de clanuri. Lipsiti de aparare, pentru ca tot clanurile fac legea. Si „statul” le transmite, cinic, „Pai aveti alternativa? Nu? Vreti neaparat sa traiti din munca, nu din nesimtire? Atunci munciti si pentru votantii nostri, ca ei nu pot decat sa puna stampila.”

  5. Aveti dreptate cu voturile asistatilor social, ori cel al bugetarilor si familiile lor.
    O recenta dovada in Bucuresti, nu la Cocirjatii din Vale:
    https://www.hotnews.ro/stiri-politic-24303556-aparut-trei-zile-inainte-alegeri-scris-tabla-autobaza-stb-militari-imaginea-prezentata-nicusor-dan-cum-este-posibil-2020.htm
    Dar nu doar acestia voteaza PSD-ul. La ultimele alegeri parlamentare, cu PSD au votat mai multi intelectuali si tineri decit cu PNL si USR la un loc.
    Nu e deloc sanatos sa dam vina doar pe „prostime”.
    In orasul meu, acum in campanie, primarul pesedist defileaza pentru al 4-lea mandat inconjurat de o cohorta de tineri. Care nu sint asistati social si nici bugetari.

    • @victor L foarte adevarat: cunosc foarte multe persoane educate, unele foarte instarite, foarte muncitoare, „de treaba” cum ar veni, care merg sa voteze cu stanga, psd – de regula, dar si alde, etc.

  6. E sănătos să vă revoltați. Face bine la democrație și – vorba cuiva – „la lingurică”. Nu văd cum poate fi subțiată plapuma groasă sub care dorm atârnătorii la buzunarul contributorilor reali, altfel decât prin faliment al bugetului „de stat” și incapacitate de plată extinsă. Știu, „statul nu dă faliment, too big to fail”, dar mă încântă că PSD nu pregetă în direcția asta. Poate-poate…

  7. Domnule Gabriel Pacuraru, felicitari pentru cele scrise. Perfect adevarat, si acest fenomen se petrece de mult. Din 2001 ac.lege a adm.locale ar trebui reformata, la fel si cea a ajutoarelor sociale. Pana nu se va face acest lucru tot asa se va vota. Ganditi-va cati tigani si alti romani cu lucru temporar au venit inapoi din UE si cati primesc acum ajutoare.

  8. Nu mă interesează speculațiile despre vot, ci strict chestiunea asistaților social.

    România are in jur de 250.000 de beneficiari ai ajutorului social (ca urmare a obligației pe statul social român și-a asumat-o prin Legea venitului minim garantat – 2001).

    Cuantumul acestui ajutor este derizoriu in raport chiar și cu salariul minim pe economie. E vorba de 141 de lei de persoană, mergând până la 440 de lei pt o familie de 4 persoane. Nu se poate trăi din ajutorul social. Nici cu alocațiile copiilor adăugate ajutorului social nu se poate depăși pragul de muritor de foame. Prin urmare rezultă că acești oameni trăiesc din altceva, mai exact din munca la negru, de obicei in agricultură, construcții civile (strict local, la sate) și, important, in exploatări forestiere. Nu pun in discuție activitățile din sfera penalului.

    Și acum explicația reală pentru care mătușa dumneavoastră nu mai găsește zileri pentru munca in gospodărie: caracterul strict sezonier si deopotrivă ocazional al activității solicitate și prestate de acești lucrători cu ziua. Pentru că piața a creat locuri de muncă bine plătite la negru -in special in zona forestieră- și pentru că Occidentul a absorbit și el mare parte din această forță de muncă necalificată (direcționată in special in agricultură, in marile ferme ale Europei), cei rămași cumva acasă preferă să-și lucreze propria grădină, să pună o cărămidă la căsuța lor amărâtă, să dea de mâncare la cele câteva animale pe care le dețin in zilele de weekend -când sunt de obicei solicitați de vecinii mai bătrâni și înstărâți pentru asemenea treburi.

    In plus, bănuiesc că nu a existat nicio acțiune publicitară a mătușii. Dumneaei, angajând la negru (probabil fără să cunoască exigențele legale și necesitatea ținerii unui registru pentru zileri, dar temându-se să angajeze ‘străini’), nu a dat niciun anunț, nu a solicitat nici la primărie, și nici la vreo instituție publică ajutorul, ci a preferat să caute in mediul restrâns dar familiar al uliței satului. A exclus astfel un larg segment de lucrători, inclusiv pe cei ce lucrează legal.

    Deci, e ușor să acuzăm de trândăveală și alcoolism ‘asistații’ târgului, dar in realitate ei reprezintă, cu excepții, până in 3% din populația unui sat și adeseori nu sunt chemați/acceptați pentru munca in gospodărie și pentru că angajatorii au un deranj/prejudecată legată de etnia și felul de a fi al ‘veneticilor’ abia așezați la marginea satului. Aceștia vor fi preluați -cu o retribuție mai mică dar fixă și lunară- de diverși antreprenori (ca să nu le zic altfel) din silvicultură, intermediere și export forță de muncă, construcții.

    Și nu o să se schimbe nimic prea curând. Din contră, dat fiind faptul că populația scade și îmbătrânește in același timp…

    • @euNuke _ „Nu mă interesează speculațiile…”

      Ați scris comentariul pe care voiam să-l fac eu, dar m-am luat cu altele… Îngăduiți-mi vă rog câteva accente personale asupra unor idei cuprinse în el.

      Desigur, deducerile sunt preferabile – din punct de vedere al economiei naționale și al beneficiului social – subvențiilor, dar…

      În patria noastră sunt, din motivele expuse de colegul comentator @euNuke, aproximativ 3,4 milioane de „casnici”. Adică, oameni care nu-s șomeri (cf. ILO), muncesc ocazional în țară sau pe-afară, ori beneficiază de o formă de asistență care nu le explică supraviețuirea.

      Angajarea cuiva la „grădina bunicii”, sau a „mătușii”, are explicații simple ce țin ce concurența pe piața forței de muncă. Întrucât autorul articolului este expert în economie, nu voi zăbovi cu amănunte, dar dacă va crește oferta pentru recompensarea muncii (salariu, condiții de lucru etc.), cu siguranță mătușa va avea mai mulți candidați. Este posibil ca nivelul de echilibru al prețului forței de muncă în regiune să fie apropiat de cel de pe câmpurile cu sparanghel. Să nu se sperie.

      Apoi, situația aceasta este explicabilă în primul rând prin politicile publice dezastruoase din ultimii ani … de fapt, decenii. Începând cu mineriada din 1990, care a blocat dezvoltarea României pentru 10 ani. Dezechilibrele și disfuncționalitățile din economia românească sunt uriașe. Lipsa cronică de investiții, într-un mediu investițional extrem de neatractiv, a contribuit în mare măsură la emigrarea unui sfert din populația României. Sfertul cel mai harnic, mai întreprinzător, mai dinamic șamd. din societatea noastră!

      • „Lipsa cronică de investiții, într-un mediu investițional extrem de neatractiv, ”
        Corect, iar in mediul rural se resimte și mai tare acest aspect.

  9. Totuși, dincolo de speculații, dacă chiar ați fi un cetățean care își dorește să voteze informat ați încerca să vă și informați. Comentariul lui euNuke e un bun început.

  10. „CetateanulRoman 23/09/2020 At 14:55
    La nivel pur teoretic in Ro lucreaza legal 4,5 milioane de oameni si 5,5 milioane sint pensionari. ”

    Ei bine, „la nivel practic” raportul pensionari-salariati este de 9-10. Adica sint mai multi salariati. Caare variaza functie de judet. Desigur, nu e un raport optim, dar sa nu aducem cifre de acum 10 ani.
    Macar statistica sa fie apropiata de adevar, caci opiniile ramin personale :D

  11. Mai bine că nu a găsit. Amenda pentru munca la negru, la care se adaugă probabil și o amendă pentru lipsa de echipament de protecție poate ajunge la 24.000 lei. Sunt cazuri documentate în care s-au dat amenzi pentru așa ceva. Ajunge să fie un vecin binevoitor care să sune unde trebuie. Ceea ce este foarte corect intr-un stat de drept.

    Art. 260. [contraventii: enumerare, constatare si sanctionare]
    e. primirea la munca a uneia sau a mai multor persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;

    • Vorbiti prostii fara sa stiti nimic si va mai dati si doct.

      Cum sa faca o persoana fizica contracte de munca? Dvs. va auziti ce tampenii spuneti? Tipic generatiilor tineri care pozeaza in marii educati si corecti dar habar n-au ce-i cu ei…

      In Romania, pt zilieri exista Registrul Electronic de Evidenta a Zilierilor care este digitalizat. Cititi mai multe inainte sa va impaunati cu o opinie foarte ferma si sa aruncati cu concluzii:

      https://www.inspectiamuncii.ro/registrul-electronic-de-evidenta-a-zilierilor

    • Zicea ceva si de bani, daca ai incercat intr-ADEVAR sa citesti! >:
      La drept vorbind, platea chiar mai bine decat platesc o gramada de „multinationale” din Romania, chiar pentru munca calificata! >:

  12. Felicitari, domnule Cosmin Gabriel Pacuraru! Va vor aproba toti cei care muncesc pe mai nimic, in privat, si sunt jefuiti prin taxe si impozite spre binele statatorilor.
    Stiu ca unii au replici foarte inteligente, gen „Pai cine munceste pe mai nimic, inseamna ca nu merita mai mult”. I-as invita sa caute, bunaoara, un post de traducator platit bine. Sa vada oferta pentru un CV muncit, plin cu tot ce trebuie, inclusiv portofoliu de lucrari.

  13. Da, votul este despre bani in sensul de a avea acces la resursele publice. Evident vorbim despre clasa politica.
    Referitor la lipsa lucratorilor zilieri este o situatie mai complicata, nu vad relevanta.
    Cei care lucrau asa de obicei isi completau veniturile avand deja un job mai mult sau mai putin stabil.
    Acum Romania este o tara subdezvoltata economic iar munca de zilier nu asigura un trai nici macar la limita saraciei.
    Migrarea masiva din ultimii ani a schimbat mentalitatea multora. Adica decat sa muncesti degeaba mai bine stai degeaba.
    Foarte multi lucratori agricoli prefera sa lucreze avand contact sezonier in tari europene care le asigura venituri decente pentru tot anul. Ei nu vor accepta sa lucreze ca zilieri in Romania.
    Oricum sunt prea multi cei care practica agricultura de subsistenta. Acestia nu figureaza ca fiind someri. Ei ar fi cei care ar putea efectua muncile de zilier dar se pare ca prefera sa munceasca la ei acasa.
    Ar fi corect atunci cand se fac statistici despre somajul din Romania sa se ia in calcul forta activa de munca si nu doar cei care sunt in evidentele birourilor fortelor de munca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cu tancul în lanul imposturii educaționale

Nu am vorbit despre partea educațională a cazului Baranga până nu mi-am luat cele mai bune informații pe care cineva, cu excepția...

Ușurel cu autostrada americană pe scări

Săptămâna trecută, presa românească formală și informală ne-a umplut de “Breaking News” despre un Proiect de infrastructură uriaș: Americanii vor construi o cale ferată și...

Lumea se schimba : let’s be smart

Un post de televiziune mi-a cerut părerea in legătura cu intenția autorităților de a conecta toata populația României la conductele de gaz...

Pelerinaje și epidemii

Haridwar, localitate aflată în nordul Indiei, pe malul Gangelui, este centrul celui mai mare eveniment religios din această...

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.