vineri, mai 20, 2022

„Votul meu se duce la candidat sau la forţa politică pe care o reprezintă?”

Să revedem paşii prin care trece votul tău:

1. Bătălia pentru obţinerea scorului de 50%+1 care garantează intrarea în parlament: clar, aici susţii candidatul.

2. Determinarea procentului partidului la nivel de judeţ: candidatul aici n-are importanţă, votul tău contează pentru determinarea performanţei forţei politice căreia îi aparţine candidatul.

3. Alocarea mandatelor în judeţ: aici candidatul pe care l-ai votat are nevoie de votul tău… în „competiţia ascunsă” cu ceilalţi candidaţi ai partidului său din acelaşi judeţ (!), dar din alte colegii. Clar, votul tău îl susţine pe candidat şi nu are nici un impact asupra organizaţiei politice.

4. Distribuirea la nivel naţional: votul tău contează atât pentru forţa politică (determină la câte mandate are dreptul dintre cele nealocate în paşii 1-3), dar şi în „competiţia ascunsă” dintre candidatul pe care l-ai votat şi colegii săi… din alte judeţe (!).

Trăgând linia:

Dacă analizăm paşii, în 2 din cei 4 paşi votul tău are impact exclusiv asupra candidatului, într-un pas votezi de fapt pentru organizaţia politică iar în al patrulea votul tău are o dublă semnificaţie. Astfel votul tău are efecte atât asupra performanţei electorale a candidatului (62,5%) cât şi asupra organizaţiei politice (37,5%), într-o măsură mai mică pentru a doua dar încă importantă.

Dacă analizăm efectele, 3 din cele 5 efecte ale votului tău afectează candidatul. Scorul este similar celui de mai sus: 60-40.

Cele două cincimi din votul tău care nu se duc spre candidatul din colegiul tău se vor îndrepta spre alţi candidaţi ai forţei politice respective, în speţă candidaţi din colegii cu votanţi mulţi care au fost plasaţi acolo de jocurile interne din cadrul respectivei forţe politice.

Articol aparut pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Chiar daca pare greu de inteles ,aproape plictisitor, ar trebui insistat pe acest aspect in toata
    presa ! Poate nestiutorii vor intelege,poate nehotaritii se vor hotari! Desigur, impletind aceste explicatii cu prezentatrea „onestilor, neprihanitilor, dezinteresatilor” candidati USL !

  2. Mie mi-ar folosi si-o explicatie detaliata a sistemului de vot.
    Pana la urma conteaza numarul net de voturi? Adica se iau toate voturile exprimate si se impart procentual pe formatiuni politice? Daca dintr-o 100 de total parlamentari, formatiunea X a castigat, conform procentelor socotite mai sus, sa spunem 5 parlamentari, intra in parlament primii 5 cu cel mai mare numar net de voturi? Sau cum o fi? :)

  3. Mi se pare o mare prostie articolul asta.
    Cum adica doupă cincimi şi trei cincimi din votul meu?
    Cum adică 63% din votul meu?
    Votul meu este unic si indivizibil! Ce consecinte secundare are votul meu … asta e altceva decât doua cincimi din vot si trei cincimi din vot!

  4. Interesant. Cred ca mi-am lamurit dilema in care m-a bagat sistemul asta de vot: merg pe om sau pe partid?

    Avem asadar 60% candidat, 40% partid.
    Dam note candidatilor. de la 1 la 10, unde 1 primeste cel mai varza dintre candidati, iar 10 cel mai bun (oricat de varza ar fi, nu comparam cu idealul). Similar dam note pt partidele/aliantele care propun candidatii.

    Nota finala va fi 0.6 x nota candidatului + 0.4 x nota partidului.

  5. Asa o fi cum spuneti
    Pare simplu si hai la vot
    Cati citesc aceste explicatii?
    Cum vreti sa educati populatia care trebuie sa faca calcule simple?
    E mai bine cu cel care are minte sau e mai bine cu cel care pare puternic?!

    Poate trebuie explicat mai mult, dar mie mi se pare foarte greoi, chiar daca eu am inteles.
    Cineva imi spunea ca nu-i place America. Se enerva in relatiile cu autoritatile care iti explicau ca la prosti – zicea persoana.
    Am facut un test cu o doamna care-mi vinde morcov – nu am reusit sa-i spun cum trebuie sa voteze. Si atunci lumea se duce turma, neintelegan NIMIC.

    Pe de-o parte conteaza candidatul si pe de alta parte conteaza partidul si apoi migratiile sa traiasca

Dă-i un răspuns lui iulia Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro