Potopul de scenarii și conspirații revărsat în comentariul politic din perioada campaniei a devenit de nestăvilit. Blaturi, nu se mai știe cine cu cine, povești de alcov și, în premieră, trame cu agenți sub acoperire. Principalele atribuții prezidențiale – politica externă, apărarea, rolul în independența justiției – nu sunt, lucru de mirare, suficient de atractive pentru a genera dezbateri pe direcțiile majore ale României. Poate nu ”fac rating”, poate jurnaliștii nu înțeleg miza. Nu știu. În schimb, se discută vrute și nevrute. Desigur, sunt și excepții în mass media. Altminteri, agenda publică rămîne confiscată de minoratul taclalei opărite, preponderent negativă. Se știe că participarea în alegeri scade proporțional cu urîțenia campaniei, iar acest lucru nu e fără schepsis.
Pentru a preveni o confuzie, comună în unele cercuri, e bine de amintit: cînd ai alegeri în două tururi, este imposibil, dacă nu se ițește vreun Mesia politic, ca turul I să dea cîștigătorul. Constituția spune clar: ”candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale” este cîștigător, adică o majoritate de nouă milioane de voturi din cele 18 milioane cu drept de vot. Așadar, e exclus ca un candidat să plece direct la Palatul Cotroceni după prima runda.
Scenariile electorale, abundente în ultima vreme, au în vedere însă chestiuni mai alambicate. Aici intră în scenă celebra distincție între votul sincer, cel util și votul strategic. Termenii, cel mai des, sunt folosiți neglijent. Votul sincer înseamnă că exprimi prima opțiune, să zicem X, dintr-o ierarhie mai extinsă de candidați (X, Y, Z, W), indiferent de șansele candidaților.
Votul util înseamnă că alegătorul ține ca votul să ajungă la un candidat ”cu șanse”, să nu fie irosit, ci să poarte o anume utilitate. El e strîns legat de votul strategic, anume decizia de a abandona candidatul preferat, care are șanse mici, pentru a doua opțiune, mai bine cotată. Definiția votului strategic apare prima dată la Anthony Downs, un autor canonic al științei politice. Problematizarea votului util a fost asociată, în mod clasic, sistemului cu majoritate într-un singur tur. Cu precădere în alegerile cu un singur tur se practică această strategie. În Marea Britanie, de pildă, sistemul electoral selectează cîștigătorul prin ”pluralitate”, respectiv cel mai mare număr de voturi, fără nici o altă condiție. Regula obligă alegătorii să renunțe la opțiuni cotate slab, pentru că astfel se ”irosește” votul. Aici votul strategic e la el acasă.
Comicăria multor analize politice își are originea în această confuzie, anume de a susține ”votul util” în prima rundă cînd ai reguli electorale cu două tururi. Doar astfel se explică puzderia de scenarii savante, deconstrucții ale opțiunilor electorale, analize și planificare electorală, strategii de a dejuca intrigi închipuite. Opțiunile din prima rundă nu schimbă șansele și rezultatele primilor doi calificați în runda a doua. Nimic din exprimarea sinceră a opțiunilor în prima rundă nu are un impact controlabil sau semnificativ asupra rundei a doua.
Paradoxul românesc al comentariului politic nu se oprește la a dezvolta savantlîcuri inutile pentru un sistem electoral aproape imun la votul strategic. Dar există și a doua parte a argumentului. Anume că doar în democrațiile consolidate alegătorii sunt receptivi la ideea votului strategic. Dacă în Franța votul strategic este estimat în cursa prezidențială la 1,5% (sursa aici), cît de sofisticat este alegătorul român în raport cu cel francez? A recuperat democrația românească distanța față de modelul francez sau ne despart ani-lumină?
Alegerile în două tururi, împrumutate din sistemul francez, apar creditate cu două avantaje: elimină candidații anti-sistem și conferă legitimitate cîștigătorului din turul doi. Pînă acum, și în Franța, și la noi, regula a funcționat. Democrația a scăpat de lunatici.
Dar regula celor două runde mai oferă un avantaj, prin votul sincer în prima rundă: anume, cel de a ”trezi” piața politică, mai ales cînd e imobilă și închisă, de a oferi alegătorilor mijloacele de a semnaliza cine merită să continue și cine nu. Votul sincer spune mai multe decît votul de protest. Votul anulat, la fel, votul alb sau absenteismul, echivalează cu un ”huo!” indeterminat, pe cînd sinceritatea în prima rundă transmite speranța că inovarea politică nu este înăbușită, că nu a fost sugrumată de apatia cetățeanului și disprețul politicianului.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Bine spus!
„Comicăria multor analize politice își are originea în această confuzie, anume de a susține ”votul util” în prima rundă cînd ai reguli electorale cu două tururi.”
spuneti ca votul uitl in primul tur nu are sens cand exista doua tururi de scrutin. nu stiu cum se vede asta prin perpsectiva stiintelor politice, dar matematic putem lamuri repede chestiunea. repet aici un exemplu banal. doi alegatori prefera A, B si C in ordinea asta, alti doi prefera C, B, A si al 5-lea prefera B, C, A. daca toata lumea voteaza sincer in primul tur, castigatorul turului 2 va fi C. daca macar jumatate din simpatizantii lui A (un alegator in cazul nostru) voteaza util in turul 1 si nu sincer, atunci in turul 2 va castiga B.
in exemplul asta simpatizantii lui A sunt mai castigati votand util in turul 1. carevasazica exista situatii in care votul util ramane relevant chiar si intr-un sistem cu doua tururi. daca am facut vreo eroare de rationament, va rog sa mi-o semnalati. sper ca nu e nevoie si de citate din autori canonici, ca atunci clar trebuie sa ma dau batut.
dar rezultatul asta e doar de dragul matematicii. dupa sondaje nu suntem nici pe departe intr-o situatie asemanatoare cu exemplul de mai sus. iar cu privire la „datoria”,morala sau de alt fel, de a vota sincer sau util, problema este ca rapeste din frumusetea votului liber. fiecare este liber sa-si faca ce calcule vrea, utile, utilitare, sincer-sentimentale, feng shui etc si asa si trebuie sa ramana. parerea mea de forumist.
De obicei, cand fizicienii incearca sa determine anumite marimi, nu tin cont de „variabile” si impun anumite conditii (ex. anumite conditii de temperatura, vid, lipsa frecarii, etc).
In realitate aceste teorii sau calcule matematice, pot ajuta doar la estimari, cand „variabilele” nu constituie un factor determinant.
Insa atunci cand „variabilele” devin o masa critica se duce dracu toata teoria :)
In cazul nostru, o parte buna a „variabilelor” sunt alegatorii care nu voteaza dupa constiinta, nu au preferinte, ci voteaza dupa interes, dupa cum zice primarul, popa, starostele, bulibasa, etc. Si iata cum calculele sunt influentate de interesele/optiunile acestor lideri locali, care la randul lor sunt dintr-o tabara sau din alta, apartin unei masinatiuni politice sau alteia (in special USL si ACL). Chiar si asa, unii alegatori poate sunt suparati pe liderul lor local si voteaza exact pe dos, asa, ca sa le faca in ciuda, desi acestia cred ca pot fi trecuti la categoria „cantitate neglijabila”.
Aceasta masa critica de alegatori vor asigura un start bun, un numar bun de procente in tolbele celor doi-trei candidati: USL cu Ponta, iar ACL cu Iohannis, cu mentiunea ca Tariceanu, care la randul lui are in spate USL, va obtine cam cat isi permite Ponta sa lase de la el, deci sanse foarte mici ca acesta sa ajunga macar pe podium la sfarsitul primului tur.
Variabile deloc de neglijat pot fi si vremea de afara, pacea din regiune, mortii din cimitir, etc.
Mai exista electori care sunt complet neinteresati politic, care au obiceiul de a nu participa la vot, insa o anumita stare de moment, o anumita stare de saturatie, ar putea sa-i faca sa iasa din casa si sa-si exprime si ei o optiune.
Daca acestia isi exprima optiunea in primul tur, atunci cu siguranta nu o vor face pentru cei doi „favoriti”, deci decizia lor de a participa ar putea conta doar in masura in care sunt destul de multi si ar forma la randul lor o masa critica. Sa zicem ca acestia reprezinta P% din totalul alegatorilor participanti, iar in primul tur nu ar putea vota decat cu „inima” sau ar vota anti-sistemul actual.
Dintre cei care vor participa la vot (oare cati din total?) vor fi bineinteles si alegatorii cat de cat informati, independenti financiar, neimplicati politic, dar atenti la scena politica, la evenimentele zilei, la masurile politicienilor, acei alegatori care, in general, se uita la optiunile de „dreapta”, bineinteles cu un ochi cat se poate de critic :) si care nu prea lipsesc de la alegeri.
Pentru acestia din urma, si doar pentru acestia, sa zicem ca putem aplica teoria ta, matematica ta.
Iar in cazul lor, daca ar vota cu inima, ar exista o sansa, destul de mica, sa ajunga in turul doi cineva care merita sa ne reprezinte. Bineinteles numai cu aportul unui numar considerabil al celor P% alegatori, care sa contrabalanseze cumva prezenta la vot a primei categorii de votanti.
Altfel, zarurile sunt aruncate, iar „favoritii” intra fara doar si poate in turul 2.
Intre turul 1 si turul 2 o alta variabila ar fi o confruntare directa, televizata, intre candidati.
Asadar multe variabile, multi factori, multe interese si bineinteles si serviciile..
Parerea mea e sa votam cu inima, cel putin in primul tur, dupa aceea raul mai mic.
Tinand cont ca nu suntem un popor care sa iasa usor in strada, sa protesteze, sansa pe care ne-o da acest vot din primul tur e cam tot ce putem face, pentru a arata ce vrem cu adevarat.
p.s. Imi cer scuze pentru mesajul destul de lung si multumesc celor care au avut rabdarea sa ma citeasca :)
De dragul argumentatiei, avand in vedere ca:
1. oricum ponta va castiga
2. johannis, udrea, tariceanu, melescanu nu-s cu nimic mai breji
despre ce vot sincer vorbim?
MM n-are nicio sansa, peste 50% dintre romani au dat cel putin o spaguta mica ca sa unga niste usi, astia nu or sa voteze cu unul care umbla cu anticoruptia si puscaria in gura. Si nu va avea niciodata sanse, exact din motivul asta.
Pentru un nucleu dur, MM va fi votul sincer insa acel nucleu dur nu stiu cum se va comporta in turul doi avand de ales intre PM-ul actual al USL si fostul PM propus de USL. Adica intre USL si USL.
Daca Iohannis si Tariceanu ar fi aproximativ la egalitate in sondaje, electoratul „de dreapta” ar trebui sa „voteze util” cu Iohannis inca din turul I. Dar nu sunt la egalitate, asa ca eu „votez sincer” cu MM.
He-he-he!
Simpatica argumentatia!
Eu votez MM indiferent de cat vor avea alte personagii gen Moliceanu sau „neamtul”.Pur si simplu pentru mine sint candidati irelevati,nu ma reprezinta.
Votand sincer in primul tur vom obtine o fractionare a voturilor intre MM si KJ, cu potentialul de a-l trimite in turul 2 pe Mele (sau DD, sau EU, sau chiar CT). Sau doi se bat si al patrulea castiga… adica Ponta, desigur!
draga Iosip!
as putea extrapola ideea dumitale de Melescanu in turul doi : avand in vedere ca a scos 400.00 de semnaturi in calitatea de diresctor al SIE ,nu vad de ce nu ar castiga si alegerile.
PS: banuiesc ca nu astrans cele 400.00 de semnatari (valide?!) intre momentul in care si-a anunta demisia de la SIE si momnetul depunerii actelor la BEC.Chiar si pentru Superman ar fi fost al naibii de greu !
Votez MM cu convingere si fara abac in mina !
Si eu voi vota sincer, asa cum recomanda autorul articolului. Doar ca in cazul meu votul sincer nu merge catre MM, pentru simplul motiv ca i-am citit platforma electorala.
Nu vreau sa fiu inteles gresit, sunt de acord cu cele scrise acolo (cu mici exceptii) doar ca platforma s-ar preta pozitiei de prim ministru si nu demnitatii de presedinte: practic, MM nu are nicio posibilitate de a a aplica ceea ce afirma acolo. Pentru mine, aceasta inseamna doua lucruri – sau MM nu stie care ii sunt atributiile (si mai ales limitele de actiune) ca presedinte, sau si mai grav, nu reuseste sa-si depaseasca statura de executant, si din pacate ma cam asteptam la acest lucru.
Pe scurt, as vota MM intr-o republica prezidentiala dar nu la noi in Romania.
Gresit. Votantii de baza ai lui Iohannis sunt deja decisi si sunt peste 20%. Doar daca ar ajunge Melescanu, Tariceanu aproape de acest procent, s-ar pune problema votului util. Tot repet chestia asta de o luna, dar fiecare este obsedat doar de „jocul ielelor” din mintea sa. si precum cocosul de munte in rut nu aude si nu vede nimic altceva. Chiar si dl Cornea. Desigur cu exceptiile care au inceput deja sa apara, una subliniind-o ceva mai devreme pe un alt fir.
Erata: Ba chiar aici am subliniat aspectul respectiv , adica chiar imediat mai jos. :)
Corect si ma bucur ca ce tot repet in modul cel mai simplu de o luna incepe sa se raspandeasca in constiinta publica si sa capete si o fundamentare mai „bibliografica”
PS si dlui Cornea i-am explicat acestea in revista 22. :)
Da, corect, votul sincer este o obligatie in primul tur.
Deci da, de aici din RFG ma gandesc la tara mea si la oamenii ei minunati, mai ales la intelectualii ei de dreapta neocon, mai mult sau mai putin acoperita.
Mai ales fata de ei am o obligatie enorma, ei mi-au recladit speranta, dupa ce mi-o demolasera regmiurile Iliescu si Constantinescu.
Iar speranta aceasta s-a numit desigur Basescu, Presedintele Ptr Alte Coordonate Istorice, artizanul celei mai stralucite decade din istoria moderna a Romaniei.
Din pacate, cam pe la jumatatea acestei stralucite perioade, Dl Presedinte m-a sfatuit in mod public sa plec, din motive care nu au relevanta aici, in atmosfera ideologica pura de la Contributors, ma rog, era ceva legat de bani si o viata normala si decenta.
Totusi, chiar si de aici de departe, vreau sa votez sincer, asa cum ma indeamna distinsii si rafinatii intelectuali de dreapta, neocon.
Prin urmare, la primul tur ma voi prezenta in cabina mea personala de vot, situata pe holul dintre dormitor si camera de zi, ma voi aseza pe urna si voi vota din toate puterile.
Va fi un vot nu numai sincer, dar si consistent, pe care-l dedic tututor intelectualilor de dreapta, Presedintelui lor, protejatei Presedintelui precum si contracandidatilor ei.
Mahlzeit tuturor!
„Prin urmare, la primul tur ma voi prezenta in cabina mea personala de vot, situata pe holul dintre dormitor si camera de zi, ma voi aseza pe urna si voi vota din toate puterile.”
Am inteles, sunteti basist! :)
MM turu1, anti ponta thru 2
Bine ar fi daca romanii ar fi in mod sincer (!!!), mai pragmatici!
Insa, asa cum sunt ei, poeti :) , risca sa aiba numeroase subiecte de balade in viitor…daca, de ex, cei mai multi votanti in turul 1 ii sustin cu sinceritate pe VVP si CPT!?
Lasati sinceritatea pentru declaratii de dragoste si alte spovedanii, si votati UTIL pentru voi, viata voastra si a tarii, cu cine este mai apt sa va scoata din saracie!
O sa-l iubiti, sincer, pe urma!
„daca, de ex, cei mai multi votanti in turul 1 ii sustin cu sinceritate pe VVP si CPT!?”
Am obosit de cand scriu asta, doar ca se pare ca e greu de inteles! Desigur, cu totii plutim pe norisori roz iar doamna Monica Macovei va fi cu siguranta cuntracandidatul lui Ponta in turul 2.
Daca distinsii autori si comentatori de pe aceasta platforma ar sti cum se formeaza intentiile de vot prin „teritoriu” s-ar lua cu mainile de cap. De exemplu, astazi am auzit-o pe ultima: „Nu-l votez pe Iohannis, ca atunci cand rade arata ca un capcaun”. Sa precizez ca destui voteaza Melescanu pentru ca „se vede ca e domn”?
Va sugerez sa discutati de principii etice in aceste conditii – eu unul ma limitez sa le spun sa nu voteze Ponta sau Udrea, in rest, e treaba lor :(
Si eu sunt de acord cu alegatiile articolului. Consider ca ne putem permite „luxul” ca, in turul intai, sa votam conform convingerilor si aspiratiilor noastre.
Stiu exact cu cine votez in turul intai si impotriva cui votez in turul doi. Astfel ca privesc cel mult ca pe un soi de divertisment sondajele de opinie comandate, dezbaterile televizate si acele „savantlîcuri inutile” (despre care vorbeste autorul articolului).
Consider ca turul intai al prezidentialelor va fi o radiografie a societatii romanesti. Pentru ca acea radiografie sa fie exacta si sa ne arate de ce boli suferim, avem datoria sa iesim la vot in numar mare si sa votam sincer, in primul tur.