Am primit la redactie urmatoarea scrisoare deschisa, semnata pana acum de 168 de cercetatori, arheologi, istorici si altii.
Scrisoare deschisă
Către:
Consiliul Judeţean Hunedoara
Episcopia Devei şi Hunedoarei
Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigații Criminale, Bucureşti
Domnilor consilieri, Prea sfinţiţi părinţi, Domnilor Ofiţeri ai Poliţiei,
Zestrea de monumente medievale a judeţul Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale. Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii.
Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate: lipsa evaluării concrete a monumentelor, trecerea cu vederea a abuzurilor comise de personalul ecleziastic, lipsa fondurilor şi a specialiştilor, ba chiar şi iresponsabilitatea unor proiectanţi necalificaţi (avizaţi de către Ministerul Culturii).
Cele trei instituţii care au sarcina de veghea asupra acestei stări de lucruri ori au obligaţii legate de patrimoniu (Direcţia Judeţeană de Cultură, Muzeul – rămas ironic şi parcă intenţionat cu titlul de – al Civilizaţiei Dacice şi Romane, nou înfiinţata Episcopie a Devei şi Hunedoarei), demonstrează că nu stăpânesc în nici un fel degradările, agresiunile şi mânuirea necorespunzătoare a acestor monumente istorice. Poliţia locală de patrimoniu Hunedoara nu se ocupă, la această oră, decât de „recuperarea de monede de tip Coson”, nici o amendă sau dosar penal legat de monumentele istorice nu a ieşit din birourile ei.
În condiţiile date, putem vorbi deschis despre compromiterea pe termen mediu şi lung a celei mai de preţ averi a judeţului.
Pentru ilustrare, vă oferim o listă exemplificată:
1. Distrugerea unor fresce de o valoare incalculabilă, prin aşa-zise „restaurări” (ex.: Suseni – Mănăstirea Colţ, acoperite cu ulei; a celor de la Bârsău, ciuntite cu şpaclul);
2. Refaceri de biserici istorice fără nici un fel de studii ştiinţifice legale (ex.: Coroieşti, Ohaba Sibişel, Paroşi, Râu Alb, Râu de Mori). Toate au fost atacate fără să avem şansa de a le cunoaşte vechiul miez vechi. Termopanele au fost implantate generalizat, alături de consecvente acoperiri ale nivelelor de călcare, interioare şi exterioare, cu covoare impermeabile, din beton;
3. Reparaţii de acoperişuri nerealizate la timp ori prea târziu, după distrugeri provocate de ape pluviale (ex.: Leşnic, Strei, Streisângeorgiu, Nucşoara);
4. Lipsa totală a unor proiecte pentru scoaterea la lumină a tezaurelor de frescă ascunse încă sub zugrăveli simple (ex.: Ostrov, Paroşi, Peşteana, Sălaşu de Sus, Streisângeorgiu);
5. Absenţa mijloacelor de iluminat corespunzător pentru valori excepţionale şi unicate (ex.: Streisângeorgiu, Strei);
6. Admiterea şi tolerarea unor proiecte monumentale proaste pe seama fortificaţiilor medievale. Locul I – Mălăieşti, locul II – Deva, locul III – Hunedoara.
7. Totala neglijare a ruinelor unor biserici medievale cercetate ori nu arheologic (ex.: Cârneşti, Galaţi, Mălăieşti, Nălaţi, Răchitova). În ultimele trei cazuri, cercetarea arheologică a lăsat monumente conservate la sol, astăzi ele sunt aproape reîngropate ori distruse;
8. Admiterea constituirii unor colecţii particulare, cu piese reunite din întregul Haţeg (ex.: Densuş, Hăţăgel, Peşteana). Cele mai iresponsabile acţiuni aparţin episcopului vicar Daniil Stoienescu, care, contrar oricăror practici ortodoxe, şi-a construit un adevărat templu cu pietre plătite pe baza unui negoţ care poate constitui subiect de dosar penal (inclusiv piese furate de la Sarmizegetusa ori extrase din ruina conacului de la Râu de Mori). Drept urmare a acestor manii de colecţii, un cap de statuie romană de pe faţada bisericii vechi din Sânpetru a fost scobit de la înălţimea de acces cu scara şi a dispărut fără urmă. În acelaşi timp, fragmente arhitectonice deosebit de preţioase zac neculese, bătute de ploi sau în condiţii mizerabile, la cheremul unor viitori colecţionari sau cunoscători ai valorii lor (ex. Ostrov, Râu de Mori, Streisângeorgiu, Sântămărie Orlea);
9. Neglijarea tuturor panourilor de monumente istorice care apar totuşi prin proiecte (ex. cetatea Colţ), afişarea unor inscripţionări contradictorii, ba chiar de un prost gust manifest (exemplu, la Densuş), acoperirea lor cu vegetaţie (ex. Sălaşu de Sus), tolerarea distrugerii celor existente, absenţa totală a altora (ex.: Răchitova);
10. Nu este efectuată nici măcar elementara curăţire de vegetaţie a cimitirelor, bisericilor şi ruinelor (ex.: Coroieşti, Răchitova, Sânpetru, cetatea Colţi, curtea de la Râu de Mori şi Sălaşu de Sus); la fel, cetăţile de la Colţi, Crivadia, Răchitova, Sălaşu de Sus, sunt acoperite sistematic de pădure şi de tufe, îngropându-se în natura necontrolată. Faţă de acestea nu este nevoie de proiecte, ci pur şi simplu de o intrare pe rol a administraţiei locale;
11. Necorespunzătoarea calificare a personalului repartizat în numeroasele centre de informare turistică apărute în diferite puncte ale Haţegului, lipsit de o pregătire profesională adecvată pentru a da informaţii fondate, ştiinţifice, fie acestea istorice sau arheologice, ceea ce-i face să debiteze o serie de legende inventate ad-hoc sau de poveşti ridicole. Se adaugă şi ghidajele tendenţioase şi necalificate ale feţelor bisericeşti ori angajaţilor salariaţi prin parohii (ex. cel mai izbitor fiind, cel de la Densuş, urmat de Mănăstirea Prislop, unde piatra funerară a celei de-a doua ctitore, Zamfira, fiica lui Moise Vodă al Ţării Româneşti, nu mai este nici ea vizibilă. Instituţiile care gestionează punctele de informare au obligaţia să formeze personalul, să organizeze cursuri de formare, să plătească specialişti care să coroboreze nişte texte de comunicare către turişti, simple dar corecte, astfel încât angajaţii să înveţe ce să spună şi cum să spună.
Cazurile nu sunt complete. Fiecare dintre ele trebuie tratat individual şi nu prin proiecte megalitice, usturătoare financiar, ci cu procente mici care să se regăsească pe monumentele cu pricina.
Vă atragem atenţia că sunteţi totuşi reprezentanţii populaţiei din Hunedoara, precum şi a tuturor celorlalţi cetăţeni români indignați de încălcarea obligaţiilor legale privind degradarea continuă a patrimoniului naţional; că aveţi obligaţia legală de a trece la acţiuni directe şi eficiente nu numai pentru stoparea acestor fenomene, ci şi pentru justa punere în valoare a monumentelor. Aceste monumentele sunt singurele bunuri care ne-au mai rămas după demolarea sistematică a economiei. Tot ele pot fi o garanţie a unor viitoare forme de prosperitate în regiune, în măsura în care vor fi abordate aşa cum se cuvine.
Vă reamintim că nu este vorba despre executarea unor măsuri de cosmetizare, nici de banale reparaţii punctuale de monumente, ci despre necesitatea urgentă a instituirii unei politici constante şi benefice pentru bunurile naţionale. Cazul tratamentului comunist al bisericii de la Cinciş, scufundată într-un lac de acumulare, astăzi drastic secat, este simptomatic. Poate fi evocat ca un semnal de continuitate al distrugerii, coroborat şi cu eşecul operaţiunilor de recuperare, dată fiind distrugerea frescelor culese din acea biserică, distruse chiar în locul cel nou de conservare, anume în podurile castelului de la Hunedoara.
Petiţia de mai jos poate fi semnată la adresa:
https://www.petitieonline.com/vraitea_distruge_monumentele_istorice_ale_hunedoarei
_______________________________
Dr. Adrian Andrei RUSU, istoric şi arheolog medievist, cercetător şi proprietar de firmă, Cluj-Napoca, Mediaş
Dr. BAKK Miklós, conferenţiar univ. Universitatea „Sapientia”, Cluj-Napoca
Dr. Vladimir AGRIGOROAEI, cercetător CNRS, Centre d’Etudes Supérieures de Civilisation Médiévale, Poitiers
Dr. Cosmin POPA-GORJANU, lector univ. Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia
Ileana BURNICHIOIU, lector univ. Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia
Dr. SARKADI NAGY Emese, istoric de artă, Keresztény Múzeum, Esztergom – Eszterházy Károly Egyetem, Eger
Prof. univ. dr. Marin CÂRCIUMARU, profesor emerit, „Universitatea Valahia”, Târgovişte
Conf. univ. dr. Laurenţiu RĂDVAN, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Dr. SZÉKELY Zsolt, arheolog, conferenţiar univ. „Universitatea Babeş-Bolyai”, extensia Sf. Gheorghe
Dr. Mihaela TĂTULESCU, lector univ., Facultatea de Arte a Universităţii, artist plastic, Oradea
Dr. Marius CHELCU, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi
Dr. Petre BEŞLIU, arheolog, Muzeul Brukenthal, Sibiu
Dr. Marin POPAN, cercetător ştiinţific, Muzeul Judeţean, Bistriţa
Dr. Stefan DORONDEL, antropolog, cercetător ştiinţific I, Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer, Bucureşti
Dr. Zsuzsanna KOPECZNY, arheolog, Muzeul Banatului, Timişoara
Dr. Iosif Vasile FERENCZ, cercetător ştiinţific II, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Secţia Arheologie, Deva
Dr. Daniela TĂNASE, arheolog, Timişoara
Dr. Victor ESKENASY, istoric, jurnalist la Radio Europa Liberă, Frankfurt (Germania)
Dr. Vitalie JOSANU, ofiţer de patrimoniu, Târgu Neamţ
Dr. Cristian SANDACHE, conferenţiar univ. istoric, Universitatea „Danubius”, Galaţi
Dr. Ottmar TRAŞCĂ, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca
Dr. Cosmin Cătălin RUSU, Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Dr. Cristian Nicolae GAŞPAR, Department of Medieval Studies, Central European University, Budapesta
Dr. GYŐRFI Zalán, cercetător arheolog, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş
Dr. Răzvan Ioan PINCA, muzeograf, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică, Lugoj
Dr. Dan BATOVICI, Katholieke Universiteit, Leuven
Dr. Nicolae MIHAI, istoric, cercetător , Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova
Ovidiu FORAI, inginer şi istoric, Timişoara
Arh. Oana BOGDAN, Fondator „Bogdan & Van Broeck Architects”, membru „Platforma România 100”, Bruxelles
Dr. Ciprian FIREA, cercetător ştiinţific, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Tudor DUICĂ, membru fondator „Liga Transilvania Democrată”, proprietar firmă, Cluj-Napoca
VINCZE Zoltán, membru fondator „Liga Transilvania Democrată”, Cluj-Napoca
Drd. Anna ADASHINKAYA, istoric de artă, Department of Medieval Studies, CEU, Budapesta
Drd. Dragoş NĂSTĂSOIU, istoric de artă, Department of Medieval Studies, Central European University, Budapesta
Radu OLTEAN, artist plastic, Bucureşti
Emil CULDA, patron de firmă, Cluj-Napoca
Ioana Cristina MUNTEANU ZĂRNESCU, restaurator pictură murală, Braşov-Bucureşti
Valentin ŞTEFAN, restaurator specialist componente artistice din piatră, Alba Iulia
JÁNÓ MIHÁLY, istoric de artă, Sfântu Gheorghe (Covasna)
Sidonia Petronela OLEA, restaurator, Alba Iulia
Dr. Vichi Eugenia CIOCANI, cercetător Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Dr. Irina BALDESCU, arhitect, Soprintendenza Archeologia, belle arti e paesaggio per il Comune di Venezia e Laguna, Veneţia
Dr. Arcadie BODALE, arhivist Arhivele Naţionale, Iaşi
Dr. Gabriel CUSTUREA, cercetător ştiinţific, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa
Dr. Alin SUCIU, Academia din Göttingen, Göttingen
Dr. Dan CULIC, expert principal, Direcţia Judeţeană de Cultură, Zalău
Raluca Georgiana COBUZ, muzeograf Muzeul Brukenthal, Sibiu
Mihai ILLÉS, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Carpatine Ardelene, Timişoara
Dr. Aurora PEŢAN, preşedinte „Fundaţia Dacica”, Alun
Radu TÎRNOVEAN, artist plastic, Oradea
Dacian MUNTEAN, preşedinte al „Societăţii de Educaţie Nonformală şi Socială”, Deva
Drăgan-George BASARABĂ, preşedinte al Asociaţiei de Heraldică şi Vexilologie din Banat şi/sau membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Timişoara
Bogdan STANCIU, jurnalist, Cluj-Napoca
Ioan VÎLCELEAN, medic, consilier local, Călan
Inginer Cornel BÎRSAN, Bistriţa
Cosmin GIURGIU, promotor turistic, fotograf, documentarist, Cuzăplac, Sălaj
Drd. Peter C. MARINESCU, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti
Drd. Ioana STEFAN, Facultatea de Istorie Universitatea Bucureşti
Cătălina Mihaela LUPAŞCU, masterand la Facultate de istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Gabriela RUSU, manager, fotograf freelancer, Mediaş
Florin DELINESCU, agent de turism, Sarmizegetusa
Bogdan STANCIU, editor la „Cluj Travel”, Cluj-Napoca
Adriana URSU, Cluj-Napoca
Lorin-Alexandru CIORTEA, Alba Iulia
FOLDES Mihaly Erhard, grafician, Oradea
Răzvan LUPESCU, Braşov
Maria ROŞU, Arad
Alexandru A. LOSONCZY, Iaşi
Valer Simion COSMA, istoric, fondator Telciu Summer School/Şcoala de vară de la Telciu, Bistriţa
Liliana RESIGA, medic Institutul Oncologic, Cluj-Napoca
Valentin SĂLĂGEANU, Greenpeace Romania, Bucureşti
Cristina GIOGU, specialist monitorizare energie Compania CEZ, Piteşti
Alexandru Marian TONIUC, Bistriţa
Zsigmond DELI, Tószeg, Ungaria
Ildikó SZAKÁCS, Sighişoara-Montreal
DANI Anikó, Miercurea Ciuc
Delia COMANICI, Blaj
Dragoş MIRON, Timişoara
Aneta BURSESCU, Deva
Dr. Dorin PETRESC, istoric, Deva
Bogdan SECULICI, profesor de istorie, Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni”, Ciacova
Vasile MIZGAN, profesor de istorie Colegiul Silvic Transilvania, Năsăud
Drd. Patricia MANEA, consilier relaţii I, MAE/IDR, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
Ioana HAITCHI, economist, Cluj-Napoca
Geta FELVINŢI, ghid & manager turism, Cluj-Napoca
HORVÁTH THOLDY Éva, fondator Asociaţia „Gyulay Ferencz”, Mintia
Clarisa IORDACHE, jurnalist, PR la Muzeul Municipal, Curtea de Argeş
Florentina FLOREA, Cluj-Napoca
Edmond D. KREIBIK, SC Kemp Construcţii Instalaţii SRL, Cluj-Napoca
Aida TAVITIAN, Constanţa
Doru MĂXINEANU, Bucureşti
BALÁZS István, Cluj-Napoca
Daniel TRUŢA, manager, Arad
Cristina HOSU GALE, profesor gimnazial, Timişoara
Călin MORAR-VULCU, istoric, Bruxelles
BORDI András, profesor, Târgu-Mureş
Călin Constantin BOCA, Valencia (Spania)
Ioan Eugen BORS, inginer, istoric, Roman
Maria CENAN, pensionară, Miercurea Ciuc
Valentin CHIRIŢA, manager firmă, Cluj-Napoca
Elena-Mihaela RISTEA, masterandă, Universitatea Bucureşti
Gligor Adrian BORZA, freelancer, Valea Lungă, Alba
Mihai-Cristian SAVA, student, Hunedoara
Sanda SCUBLI, Carei
Sergiu MUSTĂŢEA, inginer, Ford Detroit (SUA)
Tamara DUBB, Târgu Mureş
Mihai KARDOS, liber profesionist, Lugoj
Nicolae MIHUŢ, inginer, Orăştie
Remus MUNTEANU, Fundaţia Bolyai, Cluj-Napoca
Ildikó MESTEŞAN, Cluj-Napoca
Dorin Petru LUPAS, sculptor, Deva
BALÁZS J. Attila, consilier judeţean, Târgu Secuiesc
Cornel MITUŢ, Bucureşti
Lia BACULEA, Târgu Mureş
Ovidiu-Alex CRIŞAN, toboşar pentru Calling Memphis şi Wild Angels, profesor, Cluj Napoca
GAZDAG Sándor, avocat Mediaş
Adrian FĂTU, Poole, Dorset
Valentin CHIRIŢA, manager firmă, Cluj-Napoca
Sebastian MANOLESCU, masterand arheologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Claudiu PURDEA, masterand, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Irina OZSVATH, arhitect Mediaş
Daniel ICHIMESCU, inginer, Cluj-Napoca
Florina POP, jurnalist, Cluj-Napoca
Mihai PELIGRAD, jurist, Sibiu
Waldemar Alexander MEGERLE, asociat firmă şi colecţionar, Lugoj
Oliver MEGYESI, profesor de geografie, Călan
Dr. Ştefan TUDOR, istoric/germanist, Sibiu
Letiţa POP, inginer, Hunedoara
Bogdan BARA, avocat, Haţeg
Dr. Alexander GOLDIŞ, medic stomatolog, Germania
Doru GÎNJU, inginer, Bucureşti
MORA Attila, inginer, Deva
Adrian BURLACU, Hunedoara
Dorin GEORGESCU, artizan, Buzău
Lăcrămioara MUSTĂŢEA, Brad
GILYEN Piroska, Cluj-Napoca
Dragoş SCARLAT, student istorie, Universitatea Bucureşti
Maria MOVILĂ, Sfântu Gheorghe
Armin MAURER, grafician, Sighişoara
Marian COMAN, arhitect, vicepreşedinte la „Fundaţia Dacica”
Mircea Maximilian TIVADAR, administrator la „Union Armenian of Romania”, Cluj-Napoca
Michelle MUSTĂŢEA, Toronto
KÜRTI Barna, Zalău
Irina BĂLAN, „Asociaţia 37”, Bucureşti
Claudiu COMAN, pr. Ioneasa, Suceava
Petruţa BANIŢĂ, restaurator pictură murală, Școală Liberă Waldorf, Bucureşti
Marius BACIU, programator producţie, Turda
Daniela DOBRE, Budapesta
Valentina GIURGIU, economist, Hunedoara
Coralia JIANU, fost muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, Glasgow, Scoţia
Corina BIBIRI, Bucureşti
Anamaria STREZOIU, farmacist, Bucureşti
Ana Mihaela ADAM, artist plastic, Timişoara
Dr. Cristian DANIEL, diplomat, Târgu Mureş
Adrian OLARU, profesor, Luduş
Mihai MELIŢĂ, profesor, Bucureşti
Oleg DIMITRIU, inginer profesor, Târnăveni
Mădălina ODOVICIUC, Suceava
Dan Simion GRECU, medic psihiatru, Deva
Daniel IANCU, Târgu Neamţ
Nora OPREAN, bibliotecară, Cluj-Napoca
Ioan-Lucian STOICA, inginer, Alba Iulia
ÖTVÖS Ildikó, Cluj-Napoca
Zoltán SZÉKELY, Hunedoara
Mihai CIOBANCA, jurist, Rupea
Constantin MĂRĂSCU, TVR Timişoara
Lia PANDEA, asistent medical, registered Nurse, la Haven Bay Care Centre, Ireland
Daniel LĂCĂTUȘ, jurnalist şi scriitor, Călan
Cind eram inca in cimpia muncii, la cocernul nemtesc am avut o intilnire cu o firma olandeza. Niste titi f. simpatici. La masa, la cap. small talk, m-au intrebat de unde sunt originar, numele ma trada. Am recunoscut spasit ca vin din Romania.
Marea mi-a fost mirarea sa ascult o adevarata prelegere despre bisericile fortarete din Romania, tipul fusese ca privat o perioada in Ro si lucrase la salvarea acestora.
Dupa citeva zile mi-a trimis pe E-mail mai multe informatii.
Spre rusinea mea nu auzisem de asa ceva, m-am simti extrem de nasol, sa vina olandezii si noi!?
Sint cumva intr-o situatie similara. Calatoresc de mic (multumita parintilor), sint foarte putine locuri din tara pe care sa nu le fi vizitat, despre care sa nu fi citit si aflu despre lucruri interesante din punct de vedere istoric, cultural, religios, geografic/geologic etc abia dupa ’90. Ok, explicabil cumva.
Dar sa ma trezesc in tari straine (doar un exemplu, culegeri de folclor vechi banatean facute de un etnolog american pe care le gasesc pe site-ul unei universitati americane – am ajuns accidental acolo „sapind” dupa Efta Botoca) sau chiar pe-aici ca interactionez cu oameni (mai, or fi sorosisti si astia…) care cunosc despre cite-un loc din Romania mult mai mult, mai bine, mai sistematizat si mai corect decit mine? N-am astfel de gelozii, i.e. ca Io-s roman si aia nu-s, insa nu poti sa nu te miri si cumva sa le multumesti pentru ca fac pentru tara ta si implicit pentru tine ceea ce ar trebui sa fie pe lista prioritara de activitati ale oficialitatilor.
Sentimente similare pentru celalalt articol aparut azi aici, cel privitor la Maramures si Tarnave. Cu multumiri semnatarilor si initiatorilor!
Cu siguranta avem astfel de cladiri istorice, insa la noi nu se pune [ret pe asa ceva, si spre rusina mea, nici eu nu cunosc foarte multe lucruri despre tara noastra.