duminică, octombrie 1, 2023

Vraiștea distruge monumentele istorice ale Hunedoarei

Am primit la redactie urmatoarea scrisoare deschisa, semnata pana acum de 168 de cercetatori, arheologi, istorici si altii.

Scrisoare deschisă

Către:

Consiliul Judeţean Hunedoara

Episcopia Devei şi Hunedoarei

Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigații Criminale, Bucureşti

Domnilor consilieri, Prea sfinţiţi părinţi, Domnilor Ofiţeri ai Poliţiei,

Zestrea de monumente medievale a judeţul Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale. Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii.

Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate: lipsa evaluării concrete a monumentelor, trecerea cu vederea a abuzurilor comise de personalul ecleziastic, lipsa fondurilor şi a specialiştilor, ba chiar şi iresponsabilitatea unor proiectanţi necalificaţi (avizaţi de către Ministerul Culturii).

Cele trei instituţii care au sarcina de veghea asupra acestei stări de lucruri ori au obligaţii legate de patrimoniu (Direcţia Judeţeană de Cultură, Muzeul – rămas ironic şi parcă intenţionat cu titlul de – al Civilizaţiei Dacice şi Romane, nou înfiinţata Episcopie a Devei şi Hunedoarei), demonstrează că nu stăpânesc în nici un fel degradările, agresiunile şi mânuirea necorespunzătoare a acestor monumente istorice. Poliţia locală de patrimoniu Hunedoara nu se ocupă, la această oră, decât de „recuperarea de monede de tip Coson”, nici o amendă sau dosar penal legat de monumentele istorice nu a ieşit din birourile ei.

În condiţiile date, putem vorbi deschis despre compromiterea pe termen mediu şi lung a celei mai de preţ averi a judeţului.

Pentru ilustrare, vă oferim o listă exemplificată:

1. Distrugerea unor fresce de o valoare incalculabilă, prin aşa-zise „restaurări” (ex.: Suseni – Mănăstirea Colţ, acoperite cu ulei; a celor de la Bârsău, ciuntite cu şpaclul);

2. Refaceri de biserici istorice fără nici un fel de studii ştiinţifice legale (ex.: Coroieşti, Ohaba Sibişel, Paroşi, Râu Alb, Râu de Mori). Toate au fost atacate fără să avem şansa de a le cunoaşte vechiul miez vechi. Termopanele au fost implantate generalizat, alături de consecvente acoperiri ale nivelelor de călcare, interioare şi exterioare, cu covoare impermeabile, din beton;

3. Reparaţii de acoperişuri nerealizate la timp ori prea târziu, după distrugeri provocate de ape pluviale (ex.: Leşnic, Strei, Streisângeorgiu, Nucşoara);

4. Lipsa totală a unor proiecte pentru scoaterea la lumină a tezaurelor de frescă ascunse încă sub zugrăveli simple (ex.: Ostrov, Paroşi, Peşteana, Sălaşu de Sus, Streisângeorgiu);

5. Absenţa mijloacelor de iluminat corespunzător pentru valori excepţionale şi unicate (ex.: Streisângeorgiu, Strei);

6. Admiterea şi tolerarea unor proiecte monumentale proaste pe seama fortificaţiilor medievale. Locul I – Mălăieşti, locul II – Deva, locul III – Hunedoara.

7. Totala neglijare a ruinelor unor biserici medievale cercetate ori nu arheologic (ex.: Cârneşti, Galaţi, Mălăieşti, Nălaţi, Răchitova). În ultimele trei cazuri, cercetarea arheologică a lăsat monumente conservate la sol, astăzi ele sunt aproape reîngropate ori distruse;

8. Admiterea constituirii unor colecţii particulare, cu piese reunite din întregul Haţeg (ex.: Densuş, Hăţăgel, Peşteana). Cele mai iresponsabile acţiuni aparţin episcopului vicar Daniil Stoienescu, care, contrar oricăror practici ortodoxe, şi-a construit un adevărat templu cu pietre plătite pe baza unui negoţ care poate constitui subiect de dosar penal (inclusiv piese furate de la Sarmizegetusa ori extrase din ruina conacului de la Râu de Mori). Drept urmare a acestor manii de colecţii, un cap de statuie romană de pe faţada bisericii vechi din Sânpetru a fost scobit de la înălţimea de acces cu scara şi a dispărut fără urmă. În acelaşi timp, fragmente arhitectonice deosebit de preţioase zac neculese, bătute de ploi sau în condiţii mizerabile, la cheremul unor viitori colecţionari sau cunoscători ai valorii lor (ex. Ostrov, Râu de Mori, Streisângeorgiu, Sântămărie Orlea);

9. Neglijarea tuturor panourilor de monumente istorice care apar totuşi prin proiecte (ex. cetatea Colţ), afişarea unor inscripţionări contradictorii, ba chiar de un prost gust manifest (exemplu, la Densuş), acoperirea lor cu vegetaţie (ex. Sălaşu de Sus), tolerarea distrugerii celor existente, absenţa totală a altora (ex.: Răchitova);

10. Nu este efectuată nici măcar elementara curăţire de vegetaţie a cimitirelor, bisericilor şi ruinelor (ex.: Coroieşti, Răchitova, Sânpetru, cetatea Colţi, curtea de la Râu de Mori şi Sălaşu de Sus); la fel, cetăţile de la Colţi, Crivadia, Răchitova, Sălaşu de Sus, sunt acoperite sistematic de pădure şi de tufe, îngropându-se în natura necontrolată. Faţă de acestea nu este nevoie de proiecte, ci pur şi simplu de o intrare pe rol a administraţiei locale;

11. Necorespunzătoarea calificare a personalului repartizat în numeroasele centre de informare turistică apărute în diferite puncte ale Haţegului, lipsit de o pregătire profesională adecvată pentru a da informaţii fondate, ştiinţifice, fie acestea istorice sau arheologice, ceea ce-i face să debiteze o serie de legende inventate ad-hoc sau de poveşti ridicole. Se adaugă şi ghidajele tendenţioase şi necalificate ale feţelor bisericeşti ori angajaţilor salariaţi prin parohii (ex. cel mai izbitor fiind, cel de la Densuş, urmat de Mănăstirea Prislop, unde piatra funerară a celei de-a doua ctitore, Zamfira, fiica lui Moise Vodă al Ţării Româneşti, nu mai este nici ea vizibilă. Instituţiile care gestionează punctele de informare au obligaţia să formeze personalul, să organizeze cursuri de formare, să plătească specialişti care să coroboreze nişte texte de comunicare către turişti, simple dar corecte, astfel încât angajaţii să înveţe ce să spună şi cum să spună.

Cazurile nu sunt complete. Fiecare dintre ele trebuie tratat individual şi nu prin proiecte megalitice, usturătoare financiar, ci cu procente mici care să se regăsească pe monumentele cu pricina.

Vă atragem atenţia că sunteţi totuşi reprezentanţii populaţiei din Hunedoara, precum şi a tuturor celorlalţi cetăţeni români indignați de încălcarea obligaţiilor legale privind degradarea continuă a patrimoniului naţional; că aveţi obligaţia legală de a trece la acţiuni directe şi eficiente nu numai pentru stoparea acestor fenomene, ci şi pentru justa punere în valoare a monumentelor. Aceste monumentele sunt singurele bunuri care ne-au mai rămas după demolarea sistematică a economiei. Tot ele pot fi o garanţie a unor viitoare forme de prosperitate în regiune, în măsura în care vor fi abordate aşa cum se cuvine.

Vă reamintim că nu este vorba despre executarea unor măsuri de cosmetizare, nici de banale reparaţii punctuale de monumente, ci despre necesitatea urgentă a instituirii unei politici constante şi benefice pentru bunurile naţionale. Cazul tratamentului comunist al bisericii de la Cinciş, scufundată într-un lac de acumulare, astăzi drastic secat, este simptomatic. Poate fi evocat ca un semnal de continuitate al distrugerii, coroborat şi cu eşecul operaţiunilor de recuperare, dată fiind distrugerea frescelor culese din acea biserică, distruse chiar în locul cel nou de conservare, anume în podurile castelului de la Hunedoara.

Petiţia de mai jos poate fi semnată la adresa:

https://www.petitieonline.com/vraitea_distruge_monumentele_istorice_ale_hunedoarei

_______________________________

Dr. Adrian Andrei RUSU, istoric şi arheolog medievist, cercetător şi proprietar de firmă, Cluj-Napoca, Mediaş

Dr. BAKK Miklós, conferenţiar univ. Universitatea „Sapientia”, Cluj-Napoca

Dr. Vladimir AGRIGOROAEI, cercetător CNRS, Centre d’Etudes Supérieures de Civilisation Médiévale, Poitiers

Dr. Cosmin POPA-GORJANU, lector univ. Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia

Ileana BURNICHIOIU, lector univ. Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia

Dr. SARKADI NAGY Emese, istoric de artă, Keresztény Múzeum, Esztergom – Eszterházy Károly Egyetem, Eger

Prof. univ. dr. Marin CÂRCIUMARU, profesor emerit, „Universitatea Valahia”, Târgovişte

Conf. univ. dr. Laurenţiu RĂDVAN, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Dr. SZÉKELY Zsolt, arheolog, conferenţiar univ. „Universitatea Babeş-Bolyai”, extensia Sf. Gheorghe

Dr. Mihaela TĂTULESCU, lector univ., Facultatea de Arte a Universităţii, artist plastic, Oradea

Dr. Marius CHELCU, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi

Dr. Petre BEŞLIU, arheolog, Muzeul Brukenthal, Sibiu

Dr. Marin POPAN, cercetător ştiinţific, Muzeul Judeţean, Bistriţa

Dr. Stefan DORONDEL, antropolog, cercetător ştiinţific I, Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer, Bucureşti

Dr. Zsuzsanna KOPECZNY, arheolog, Muzeul Banatului, Timişoara

Dr. Iosif Vasile FERENCZ, cercetător ştiinţific II, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Secţia Arheologie, Deva

Dr. Daniela TĂNASE, arheolog, Timişoara

Dr. Victor ESKENASY, istoric, jurnalist la Radio Europa Liberă, Frankfurt (Germania)

Dr. Vitalie JOSANU, ofiţer de patrimoniu, Târgu Neamţ

Dr. Cristian SANDACHE, conferenţiar univ. istoric, Universitatea „Danubius”, Galaţi

Dr. Ottmar TRAŞCĂ, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca

Dr. Cosmin Cătălin RUSU, Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

Dr. Cristian Nicolae GAŞPAR, Department of Medieval Studies, Central European University, Budapesta

Dr. GYŐRFI Zalán, cercetător arheolog, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş

Dr. Răzvan Ioan PINCA, muzeograf, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică, Lugoj

Dr. Dan BATOVICI, Katholieke Universiteit, Leuven

Dr. Nicolae MIHAI, istoric, cercetător , Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Craiova

Ovidiu FORAI, inginer şi istoric, Timişoara

Arh. Oana BOGDAN, Fondator „Bogdan & Van Broeck Architects”, membru „Platforma România 100”, Bruxelles

Dr. Ciprian FIREA, cercetător ştiinţific, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca

Tudor DUICĂ, membru fondator „Liga Transilvania Democrată”, proprietar firmă, Cluj-Napoca

VINCZE Zoltán, membru fondator „Liga Transilvania Democrată”, Cluj-Napoca

Drd. Anna ADASHINKAYA, istoric de artă, Department of Medieval Studies, CEU, Budapesta

Drd. Dragoş NĂSTĂSOIU, istoric de artă, Department of Medieval Studies, Central European University, Budapesta

Radu OLTEAN, artist plastic, Bucureşti

Emil CULDA, patron de firmă, Cluj-Napoca

Ioana Cristina MUNTEANU ZĂRNESCU, restaurator pictură murală, Braşov-Bucureşti

Valentin ŞTEFAN, restaurator specialist componente artistice din piatră, Alba Iulia

JÁNÓ MIHÁLY, istoric de artă, Sfântu Gheorghe (Covasna)

Sidonia Petronela OLEA, restaurator, Alba Iulia

Dr. Vichi Eugenia CIOCANI, cercetător Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

Dr. Irina BALDESCU, arhitect, Soprintendenza Archeologia, belle arti e paesaggio per il Comune di Venezia e Laguna, Veneţia

Dr. Arcadie BODALE, arhivist Arhivele Naţionale, Iaşi

Dr. Gabriel CUSTUREA, cercetător ştiinţific, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa

Dr. Alin SUCIU, Academia din Göttingen, Göttingen

Dr. Dan CULIC, expert principal, Direcţia Judeţeană de Cultură, Zalău

Raluca Georgiana COBUZ, muzeograf Muzeul Brukenthal, Sibiu

Mihai ILLÉS, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Carpatine Ardelene, Timişoara

Dr. Aurora PEŢAN, preşedinte „Fundaţia Dacica”, Alun

Radu TÎRNOVEAN, artist plastic, Oradea

Dacian MUNTEAN, preşedinte al „Societăţii de Educaţie Nonformală şi Socială”, Deva

Drăgan-George BASARABĂ, preşedinte al Asociaţiei de Heraldică şi Vexilologie din Banat şi/sau membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, Timişoara

Bogdan STANCIU, jurnalist, Cluj-Napoca

Ioan VÎLCELEAN, medic, consilier local, Călan

Inginer Cornel BÎRSAN, Bistriţa

Cosmin GIURGIU, promotor turistic, fotograf, documentarist, Cuzăplac, Sălaj

Drd. Peter C. MARINESCU, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti

Drd. Ioana STEFAN, Facultatea de Istorie Universitatea Bucureşti

Cătălina Mihaela LUPAŞCU, masterand la Facultate de istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Gabriela RUSU, manager, fotograf freelancer, Mediaş

Florin DELINESCU, agent de turism, Sarmizegetusa

Bogdan STANCIU, editor la „Cluj Travel”, Cluj-Napoca

Adriana URSU, Cluj-Napoca

Lorin-Alexandru CIORTEA, Alba Iulia

FOLDES Mihaly Erhard, grafician, Oradea

Răzvan LUPESCU, Braşov

Maria ROŞU, Arad

Alexandru A. LOSONCZY, Iaşi

Valer Simion COSMA, istoric, fondator Telciu Summer School/Şcoala de vară de la Telciu, Bistriţa

Liliana RESIGA, medic Institutul Oncologic, Cluj-Napoca

Valentin SĂLĂGEANU, Greenpeace Romania, Bucureşti

Cristina GIOGU, specialist monitorizare energie Compania CEZ, Piteşti

Alexandru Marian TONIUC, Bistriţa

Zsigmond DELI, Tószeg, Ungaria

Ildikó SZAKÁCS, Sighişoara-Montreal

DANI Anikó, Miercurea Ciuc

Delia COMANICI, Blaj

Dragoş MIRON, Timişoara

Aneta BURSESCU, Deva

Dr. Dorin PETRESC, istoric, Deva

Bogdan SECULICI, profesor de istorie, Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni”, Ciacova

Vasile MIZGAN, profesor de istorie Colegiul Silvic Transilvania, Năsăud

Drd. Patricia MANEA, consilier relaţii I, MAE/IDR, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Ioana HAITCHI, economist, Cluj-Napoca

Geta FELVINŢI, ghid & manager turism, Cluj-Napoca

HORVÁTH THOLDY Éva, fondator Asociaţia „Gyulay Ferencz”, Mintia

Clarisa IORDACHE, jurnalist, PR la Muzeul Municipal, Curtea de Argeş

Florentina FLOREA, Cluj-Napoca

Edmond D. KREIBIK, SC Kemp Construcţii Instalaţii SRL, Cluj-Napoca

Aida TAVITIAN, Constanţa

Doru MĂXINEANU, Bucureşti

BALÁZS István, Cluj-Napoca

Daniel TRUŢA, manager, Arad

Cristina HOSU GALE, profesor gimnazial, Timişoara

Călin MORAR-VULCU, istoric, Bruxelles

BORDI András, profesor, Târgu-Mureş

Călin Constantin BOCA, Valencia (Spania)

Ioan Eugen BORS, inginer, istoric, Roman

Maria CENAN, pensionară, Miercurea Ciuc

Valentin CHIRIŢA, manager firmă, Cluj-Napoca

Elena-Mihaela RISTEA, masterandă, Universitatea Bucureşti

Gligor Adrian BORZA, freelancer, Valea Lungă, Alba

Mihai-Cristian SAVA, student, Hunedoara

Sanda SCUBLI, Carei

Sergiu MUSTĂŢEA, inginer, Ford Detroit (SUA)

Tamara DUBB, Târgu Mureş

Mihai KARDOS, liber profesionist, Lugoj

Nicolae MIHUŢ, inginer, Orăştie

Remus MUNTEANU, Fundaţia Bolyai, Cluj-Napoca

Ildikó MESTEŞAN, Cluj-Napoca

Dorin Petru LUPAS, sculptor, Deva

BALÁZS J. Attila, consilier judeţean, Târgu Secuiesc

Cornel MITUŢ, Bucureşti

Lia BACULEA, Târgu Mureş

Ovidiu-Alex CRIŞAN, toboşar pentru Calling Memphis şi Wild Angels, profesor, Cluj Napoca

GAZDAG Sándor, avocat Mediaş

Adrian FĂTU, Poole, Dorset

Valentin CHIRIŢA, manager firmă, Cluj-Napoca

Sebastian MANOLESCU, masterand arheologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Claudiu PURDEA, masterand, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Irina OZSVATH, arhitect Mediaş

Daniel ICHIMESCU, inginer, Cluj-Napoca

Florina POP, jurnalist, Cluj-Napoca

Mihai PELIGRAD, jurist, Sibiu

Waldemar Alexander MEGERLE, asociat firmă şi colecţionar, Lugoj

Oliver MEGYESI, profesor de geografie, Călan

Dr. Ştefan TUDOR, istoric/germanist, Sibiu

Letiţa POP, inginer, Hunedoara

Bogdan BARA, avocat, Haţeg

Dr. Alexander GOLDIŞ, medic stomatolog, Germania

Doru GÎNJU, inginer, Bucureşti

MORA Attila, inginer, Deva

Adrian BURLACU, Hunedoara

Dorin GEORGESCU, artizan, Buzău

Lăcrămioara MUSTĂŢEA, Brad

GILYEN Piroska, Cluj-Napoca

Dragoş SCARLAT, student istorie, Universitatea Bucureşti

Maria MOVILĂ, Sfântu Gheorghe

Armin MAURER, grafician, Sighişoara

Marian COMAN, arhitect, vicepreşedinte la „Fundaţia Dacica”

Mircea Maximilian TIVADAR, administrator la „Union Armenian of Romania”, Cluj-Napoca

Michelle MUSTĂŢEA, Toronto

KÜRTI Barna, Zalău

Irina BĂLAN, „Asociaţia 37”, Bucureşti

Claudiu COMAN, pr. Ioneasa, Suceava

Petruţa BANIŢĂ, restaurator pictură murală, Școală Liberă Waldorf, Bucureşti

Marius BACIU, programator producţie, Turda

Daniela DOBRE, Budapesta

Valentina GIURGIU, economist, Hunedoara

Coralia JIANU, fost muzeograf la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, Glasgow, Scoţia

Corina BIBIRI, Bucureşti

Anamaria STREZOIU, farmacist, Bucureşti

Ana Mihaela ADAM, artist plastic, Timişoara

Dr. Cristian DANIEL, diplomat, Târgu Mureş

Adrian OLARU, profesor, Luduş

Mihai MELIŢĂ, profesor, Bucureşti

Oleg DIMITRIU, inginer profesor, Târnăveni

Mădălina ODOVICIUC, Suceava

Dan Simion GRECU, medic psihiatru, Deva

Daniel IANCU, Târgu Neamţ

Nora OPREAN, bibliotecară, Cluj-Napoca

Ioan-Lucian STOICA, inginer, Alba Iulia

ÖTVÖS Ildikó, Cluj-Napoca

Zoltán SZÉKELY, Hunedoara

Mihai CIOBANCA, jurist, Rupea

Constantin MĂRĂSCU, TVR Timişoara

Lia PANDEA, asistent medical, registered Nurse, la Haven Bay Care Centre, Ireland

Daniel LĂCĂTUȘ, jurnalist şi scriitor, Călan

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Cind eram inca in cimpia muncii, la cocernul nemtesc am avut o intilnire cu o firma olandeza. Niste titi f. simpatici. La masa, la cap. small talk, m-au intrebat de unde sunt originar, numele ma trada. Am recunoscut spasit ca vin din Romania.
    Marea mi-a fost mirarea sa ascult o adevarata prelegere despre bisericile fortarete din Romania, tipul fusese ca privat o perioada in Ro si lucrase la salvarea acestora.
    Dupa citeva zile mi-a trimis pe E-mail mai multe informatii.

    Spre rusinea mea nu auzisem de asa ceva, m-am simti extrem de nasol, sa vina olandezii si noi!?

    • Sint cumva intr-o situatie similara. Calatoresc de mic (multumita parintilor), sint foarte putine locuri din tara pe care sa nu le fi vizitat, despre care sa nu fi citit si aflu despre lucruri interesante din punct de vedere istoric, cultural, religios, geografic/geologic etc abia dupa ’90. Ok, explicabil cumva.
      Dar sa ma trezesc in tari straine (doar un exemplu, culegeri de folclor vechi banatean facute de un etnolog american pe care le gasesc pe site-ul unei universitati americane – am ajuns accidental acolo „sapind” dupa Efta Botoca) sau chiar pe-aici ca interactionez cu oameni (mai, or fi sorosisti si astia…) care cunosc despre cite-un loc din Romania mult mai mult, mai bine, mai sistematizat si mai corect decit mine? N-am astfel de gelozii, i.e. ca Io-s roman si aia nu-s, insa nu poti sa nu te miri si cumva sa le multumesti pentru ca fac pentru tara ta si implicit pentru tine ceea ce ar trebui sa fie pe lista prioritara de activitati ale oficialitatilor.
      Sentimente similare pentru celalalt articol aparut azi aici, cel privitor la Maramures si Tarnave. Cu multumiri semnatarilor si initiatorilor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro