miercuri, aprilie 21, 2021

… Vreau o tara ca afara! Inlauntru.

… New Orleans – Indianapolis – New York – Strasbourg –Viena – Deva – Orastie. Avioane, TGV-uri, autobuze, taxiuri. Caldura mare. Bere rece. Din difuzoare montate pe Dacii rablagite rasuna “Veau o tara ca afara!” Zic oamenii astia ceva.

Spune-se ca romanii n-au fost niciodata mai polarizati. Nimic mai fals. Vrem cu totii « o tara ca afara ». Din punctul asta de vedere, suntem uniti in cuget si-n simtiri.

Istoria nu are simtul ridicolului.

Sa recapitulam : Tara e tara pentru ca defineste/imprejmuieste un spatiu care, la randul sau, il defineste/imprejmuieste pe locuitor. (Heidegger comentandu-l pe Holderlin : « In chip poetic lcouieste omul pe acest pamant.) Tara noastra, precum viata lui Kundera, e intotdeauna in alta parte. Tara noastra ravneste sa fie o alta tara. Romania ravneste sa nu mai fie Romanie. Inlauntrul ravneste la exterior. Asta da romanitate : sunt roman pentru ca vreau sa fiu altfel ; ca afara. Neamt, probabil.

Vreau o tara ca afara. Una normala, in care avioanele si autobuzele vin la timp, plagiaturile te cufundan intr-o mare de rusine, masinile nu te calca pe trecerea de pietoni, si-n general prostia se pastreaza in limitele suportabilului.

Daca vrei o tara « ca afara », te comporti in consecinta : Iti iei doctoratul pe bune ; daca semnezi pe liste de intelectuali, te asiguri mai intai ca ai macar Bacalureatul ; cand faci pipi, faci in pisoar, nu plimbi jetul pe langa ; nu te scobesti in nas in public, etc. Simplu spus, daca vreti sa fiti romani, incetati sa mai fiti romani. Ca romanul nu s-a nascut doar poet. Romanul s-a nascut, dintotdeauna, in alta parte.

Romanul e roman tocmai pentru ca nu vrea sa fie roman. Vrea o tara ca afara.

Asta e culmea patriotismului : sa fii pentru ca nu vrei sa fii

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. nu cred ca majoritatea vrea, intradevar, ca afara.
    cred ca doar ii place ideea.
    ca exemplu:
    trupa vank cinta:
    „Vreau o tara ca afara
    Sa nu ma traga nimeni pe sfoara”
    la un miting usl.

  2. Si nu traversezi pe rosu sau intre treceri. Atentie la aruncarea vinei exclusiv asupra posesorilor de automobile – un reflex comunist pur.

  3. Pai, nu sintem noi pentru contra?!
    (Putin cam fortata argumentatia, dle Fumurescu. „Vrem o tara ca afara” are alt inteles decit cel pe care il rastalmaciti nitel, desi cu talent si mult adevar uneori.)
    Insa, bat in retragere si recunosc ca unii chiar ar vrea o tara ca afara, dar fara efort. Dupa stramosescul „sa ni se dea”.

  4. Un articol care rezuma excelent atitudinea noastra, ca natie.
    (aproape) Toti vrem schimbare, dar niciunul nu este dispus sa inceapa.
    Si de ce am face-o? E mult mai usor sa o asteptam, revoltati, de la altii. Nu?

  5. Asteptam sa apari.Ce facem ca sa avem o tara ca afara?Noi astia anonimi.Ne curatam casele si curtile,ne ducem sa muncim in fiecare zi,ne dam copii la scoli si-i invatam ca scoala iti deschide mintea,petrecem cu prietenii daca ii avem,iubim,ne certam,traim.Ne respectam.Ne respectam…dar nu mai acceptam hoti dovediti,prosti,mincinosi.Si daca ne mai invadeaza zilele prea multa vreme,sa se pazeasca.Ne-am saturat.

    • Mi se pare ca in sloganul asta pagubos (si cumva rusinos pt. noi toti, nu?!) e ceva muuuuult mai grav. Probabil ati vazut ca e slogan electoral, scris urias in spatele tuturor mitingurilor, arabescurilor si coregrafiilor USL, Nu e socanta duplicitatea asta, ma scuzati, jegoasa?! Pai, s-au intrecut sa ne convinga ca e nedrept de rea coana Europa, ca intransigenta ei e :nashpa:, ca nu sunt bine informati si bine intentionati…Pe scurt, sa ne mai scuteasca astia de Afara, ca e urat si necinstit ce fac., nu sunt de urmat caci iata, nu sunt obiectivi. Si la doua zile dupa aceste spume anti:Afara”, isi aleg acest slogan…
      Cata duplicitate scarbosa, cata lipsa de coerenta si ce sef de campanie au ales, de-a facut asa o nefacuta: critici cu spume acel Afara (in sensur recunoscut al vorbei) si dupa o saptamana recunosti ca e un model de urmat, la care ravnim cu mic cu mare…
      O fi ok pt.sustinatorii lor?! Ei chiar nu sesizeaza nici macar gafele groase?! Fracturile grave in discursul lor turbat?!

  6. Textul e bun, chiar prea bun pentru cea ce sustine. Asta pentru ca eu nu vreau o tara ca afara. Odata, de mult, inca inainte de a ne fi intalnit, m-am gandit si eu la asta. Pe urma mi-a trecut. Am fost afara si mi-am dat seama ca de tine insuti n-ai unde sa te ascunzi la nesfarsit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Deocamdată avem două stele la impactul cu Europa. Și o intrebare de la Bruxelles: Voi nu aveți nicio ambiție?

Printr-o ciudată potrivire, miercuri 14 aprilie, taman când mașinăria noastră politică intra pe contrasens, de undeva de pe lângă Bruxelles ne venea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro