vineri, august 12, 2022

Vremurile, ambițiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele și noi

Războiul din Ucraina nu a făcut decît să amplifice crize globale deja existente; în condițiile unui nou Război Rece iluziile că mai este posibil modul de viață din trecut și mai pot fi menținute politicile sociale generoase, deja nesustenabile, trebuie abandonate

În perioada comunistă una din glumele din repertoriul celor cu Radio Erevan suna cam așa: la întrebarea cu cine se învecinează Uniunea Sovietică răspunsul era „cu cine vrea ea”. În debutul unui eseu publicat în Wall Street Journal despre ambițiile imperiale ale lui Putin aflăm că răspunsul de mai sus are de fapt deplină susținere la vîrful Federației Ruse. Autorul, Yaroslav Trofimov, povestește că în 2016 în cursul unei ceremonii în care erau premiați tineri geografi Vladimir Putin l-a corectat pe un copil de 9 ani care la întrebarea, pusă de președinte, „unde este capătul granițelor Rusiei?” răspunsese că în strîmtoarea Bering la limita frontierei cu Statelor Unite. „Granițele Rusiei nu au un capăt”, a spus liderul de la Kremlin, în aplauzele asistenței. La vremea respectivă replica putea fi privită drept o glumă, din categoria celor cu Radio Erevan. Acum, după invazia din Ucraina și după o sumă de alte declarații agresive făcute la Moscova nu ar trebui să mai fim la fel de siguri.

La începutul lui iunie, cu prilejul unei expoziții care marca împlinirea a 350 de ani de la nașterea lui Petru cel Mare Putin declara că prin incorporarea în Imperiul Rus a unor teritorii deținute de suedezi țarul nu a făcut decît să „recupereze ceea ce era al nostru” sintagmă care, sugera el, este perfect aplicabilă actualului conflict din Ucraina. La aceeași conferință, scrie Trofimov, unul dintre consilierii liderului de la Kremlin, Vladimir Medinsky, se lamenta că teritoriul Rusiei s-a diminuat semnificativ față de perioada în care Moscova controla o șesime din Terra, inclusiv Finlanda, Polonia și alte 14 țări.

Mulți tind să considere astfel de amenințări drept o retorică resentimentară și revanșardă, care face între altele trimitere explicită la țări ca Lituania sau Moldova ca viitoare ținte, dar „fără dinți”, mai ales după problemele întîmpinate de armata rusă în Ucraina. Alții, plecînd chiar de la declarații ale unor lideri de la Moscova, sunt convinși că Rusia nu se va opri în Donbas, chiar dacă la un moment dat se va ajunge la un acord de încetare a focului. După ce va încorpora teritoriile cucerite într-un nou district federal (publicația Meduza din Letonia scrie că deja decretul este pregătit) așa cum a făcut și cu Crimeea, își va consolida pozițiile și va pregăti un nou asalt pentru a prelua controlul asupra restului Ucrainei. De aceea, deși este inconfortabil, ar trebuie să evoluțiile de pe continent, securitatea din Europa, plecînd de la premisa în care Rusia își va urmări în continuare proiectul neo-imperial.

Fostul premier finlandez Alexander Stubb crede că Putin nu are capacitatea de a-și transpune amenințările în realitate și că în acest context ar fi o adevărată nebunie să se lanseze în noi aventuri similare. În plus, se aud adesea comparații privind PIB-ul Rusiei care este comparabil cu cel al Italiei și net mai mic decît PIB-ul combinat al statelor din UE. Însă, după cum remarca cineva, nu PIB-urile duc războaiele. În plus, determinarea și capacitatea de a îndura privațiuni și suferințe, capitol la care Rusia stă net mai bine ca Occidentul, pot fi factori decisivi, după cum s-a văzut adesea în istorie.

De aceea, alții sunt mai rezervați atunci cînd vine vorba de acest gen de predicții și estimări avertizînd că declarațiile făcute de Vladimir Putin la Munchen în 2007 referitoare la o nouă ordine mondială sau cele ale lui Xi Jinping despre Taiwan trebuie luate în serios. La urma urmei puțini s-ar fi așteptat la o invazie generalizată a Ucrainei înainte ca aceasta să se producă la sfîrșitul lunii februarie. Percepția populară din țările aflate în preajma conflictului reflectă acest sentiment. Conform unui sondaj comandat în luna mai de către think tank-ul European Council on Foreign Relations 54 procente dintre români, 53 procente dintre suedezi și 40 procente dintre germani considerau o posibilă invazie a țării lor de către Rusia o amenințare serioasă.

Dacă în ceea ce privește intențiile de moment ale Rusiei și capacitățile sale militare pot exista diferite puncte de vedere lucrurile sunt însă mai clare, există mai puține dubii, în ceea ce privește viziunea neo-imperială prevalentă printre elitele de la Moscova, pentru că nu e vorba doar de Putin. Nu e nimic nou sub soare, de-a lungul veacurilor Rusia a absorbit permanent noi teritorii pe care le-a integrat recurgînd constant la transferuri masive de populație, cu Siberia ca punct de destinație, așa cum s-a întîmplat cu tătarii în secolul al 16-lea sau cu populația din Basarabia în perioada lui Stalin. „Moscova și-a început expansiunea colonială după ce s-a eliberat în 1480 de Hoarda de Aur mongolă”, scrie Trofimov. Odată ce și-a cîștigat independența, a adoptat multe dintre metodele de război și politicile de stat care au permis odată mongolilor, un popor nomad sărac, să cucerească o mare parte din lumea cunoscută (și exponențial mai bogată și mai avansată din punct de vedere tehnologic). Transformarea orașelor care au refuzat să se supună au fost transformate în ruine, la fel cum s-a întîmplat anul acesta în Mariupol, o tactica brevetată de mongoli.

Numai că deși în țările din spațiul adiacent războiului din Ucraina problema securității și amenințarea Rusiei au ajuns în topul preocupărilor (în sudul continentului lucrurile stau diferit), după cum rezultă și din cifrele menționate mai sus, populația nu a asimilat mental și faptul că în condițiile unui nou Război Rece (să sperăm că doar Rece), viața se schimbă complet. Costurile și prioritățile se modifică radical indiferent de voința noastră. Inerțial oamenii se agață de un mod de viață existent, de fapt înainte de pandemie. Suntem acum la intersecția a trei crize majore. Criza geopolitică rezultată din competiția dintre Statele Unite și China, cea provocată de pandemie, atunci cînd prin măsuri extreme care ulterior s-au dovedit, multe dintre ele, că au fost nu doar abuzive și fără un impact în plan real ci și extrem de costisitoare în plan economic, și cea datorată războiului din Ucraina.

În timpul pandemiei s-au tipărit bani pe bandă rulantă, s-au livrat de pildă în America trilioane pentru a le împărți gratuit populației (așa numiții „bani din elicopter”). Între timp s-au rupt lanțurile de aprovizionare și pentru materiile prime dar și pentru produsele finite (avem o criză majoră în materie de semiconductori). Iar pe fondul unor decizii eronate din trecut privitoare la „bătălia cu schimbările climatice”, motivate în principal ideologic, rupte de realitate, și sub presiunea conflictului din Ucraina, prețurile la energie au explodat. Ideea că așa zisele surse energetice „regenerabile” (panouri solare, turbine de vînt), și fără energie nucleară, care stă la baza grandioaselor „green dealuri”, sunt soluția s-a dovedit naivă și contraproductivă. În plus, după cum scria Bjorn Lomborg, autorul unor cărți și articole în care, de pe poziția cuiva care fără să nege existența schimbărilor climatice critică sever soluțiile avansate în acest sens, „idea că se poate rezolva chestiunea războiului din Ucraina schimbînd dependența Occidentului de petrolul și gazele rusești cu dependența de panourile solare și bateriile chinezești, relevă cît de neserioase sunt politicile de mediu propuse”.

Iată că acum se recurge din nou la cărbune, o adevărată anatemă pînă de curînd. Însă, după cum subliniază un expert în energie, citat de cotidianul Telegraph, „dacă veți dori mai mult cărbune va trebui să plătiți mult pentru asta. Și cum gazele naturale și cărbunele au devenit mult mai scumpe trebuie să vă așteptați ca prețurile la energie să fie tot mai mari, ceea îi va afecta pe toți”. De aceea soluțiile cvasi-miraculoase propuse și la noi prin platourile televiziunilor de știri, de genul să micșorăm acciza sau TVA-ul, să plafonăm prețurile, sunt iluzorii. Evident că subvenția de 50 de bani e ca o frecție la un picior de lemn, e mai degrabă un exercițiu de PR al liberalilor ca răspuns la presiunile populiste ale partenerilor de guvernare din PSD. Plafonarea prețurilor pe termen scurt nu rezolvă nimic ci doar încarcă bugetul cu noi cheltuieli, iar pe termen lung, dacă e impusă fără compensări, duce, ca în Venezuela, la penurie și explozia pieței negre. Nici reducerea accizelor sau reducerea TVA, variante încercate inclusiv în Germania, nu au dus la nici un rezultat concret palpabil în ceea ce privește scăderea prețurilor la pompă. După cum și peste Ocean există o opoziție serioasă, chiar în interiorul Casei Albe, față de dorința președintelui Biden de a renunța temporar la taxele pe benzină și motorină. În plus, cei care cer guvernului să renunțe la o parte din acciză sau să micșoreze TVA, ceea ce ar genera pierderi semnificative la buget, nu explică de unde ar trebui luați banii pentru a crește salariile și pensiile, erodate sever de inflație, revendicări pe care de regulă, de asemenea, le sprijină.

Inflația explodată (20 procente în Estonia!, 9,1 procente în Marea Britanie, 7,9 procente în Germania, 10 procente în Olanda, 16 procente în Cehia și Slovacia – și asta la nivelul datelor oficiale pentru că în realitate cifrele sunt mai mari) face deja victime politice mai peste tot pe continent. În paralel statele, care s-au îndatorat enorm în perioada pandemiei, atunci cînd dobînzile la dolar și euro erau aproape zero, vor ajunge mai devreme sau mai tîrziu în blocaj în privința capacității de a plăti serviciul datoriei, dacă nu taie serios cheltuielile publice. Numai că dacă fac asta costul politic e letal. Am văzut asta și la noi, în 2012. De aceea, estimează de pildă cotidianul Telegraph, în 2-3 ani, indiferent de culoarea politică, nici unul dintre partidele aflate astăzi la guvernare nu va mai supraviețui la putere.

Confruntate cu această situație incredibil de dificilă pe plan mondial, guvernele plătesc prețul pentru iluzia, întărită și mai mult în timpul pandemiei că, înarmate cu „știința” (care adesea s-a dovedit incapabilă să ofere, în ciuda celor clamate, soluții reale și în ceea ce privește gestiunea pandemiei și în ceea ce privește economia) pot găsi răspunsuri pentru toate aceste crize. În Statele Unite economiștii progresiști au inventat așa numita „Teorie Monetară Modernă”, care în esență afirmă că dacă statul se împrumută intern poate tipări cîți bani are nevoie fără să genereze inflație. Iar în septembrie anul trecut, 17 deținători de Premii Nobel în Economie au publicat o scrisoare deschisă în care susțineau că nu se așteaptă la un impact inflaționist semnificativ dacă se adoptă în Congres planul bugetar de cîteva trilioane de dolari propus de administrația Biden. Numai că doar la o lună distanță, în octombrie, inflația ajunsese deja la 6,2 procente iar astăzi este peste 8 procente. Problema e că o bună parte a populației a fost învățată să aștepte aproape totul de la guvern: să rezolve pandemia, să crească salariile dar și să țină inflația sub control, etc Multe dintre aceste așteptări care erau oricum nerezonabile și în trecut. Și cu atît mai mult acum cînd mai toate certitudinile anterioare s-au evaporat.

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

  1. Ceea ce vedem ca se intimpla in aceste momente incarcate de istorie pura nu poate fi , ca aparitie , o intimplare oarecare .Statele Occidentale au conceput intrega structura politica , geografica , sociala si in ultima instanta militara , avind ca unic tel decuplarea totala a Occidentului de Rusia si de resuresele energetice ale acesteia .Costurile sunt uriase dar in final lumea Occidentala si aliatii ei vor fi parte a unui intreg sistem relational asemanator cu cel existent deja in UE .Convietuirea diferitelor etnii , ce pina mai ieri erau gard in gard cu etnici rusi , nu mai este posibila .Intreaga zona ,ce contine teritorial Donbasul ,va deveni un teren de demarcatie al civilizatiilor .In acest moment Donbasul este bombardat si de o parte si de alta .Etnicii ucrainieni , ce deja au aceasta reprezentare afisata public, nu se vor mai intorce sa locuiasca alaturi de vecinul rus cum nici etnicul rus nu va mai reface intreaga zona nefiind nicicind convins ca lucrurile nu se vor mai repeta .Separarea va fi totala .NATO adauga Suedia si Finlanda iar UE deja a acceptat Ucraina si Rep . Moldova pe drumul aderararii .Cetatenii de etnie ucraineana si moldava nu mai pot fi separati de Uniunea Europeana de nimeni .Curind Romania va primi noi structuri militare din SUA si probabilitatea ca ele sa fie dublate de forte france si germane in cadrul NATO este deja foarte mare .Nu ne-ar strica niscaiva submarine germane si france si nici citeva mii de militari din noua forta formata de catre Germania ce va contine peste 600 de mii de militari nemti .Devenim , cu voie sau fara de voie ,un bastion inexpugnabil .In acest moment razboiul dintre rusi si ucrainieni va continua cel putin pina la inceputul anului 2024 atunci cind fiecare se va aseza definitiv in pozitii de aparare pe Nipru .

    • „Salutari” de la Samuel Huntington ” The clash of civilisations”, granita pe Nipru fiind reala.
      Vom vedea ce se va intampla la masa negoierilor si care va fi „pretul pacii”

      • Chiar daca nu ne place, daca nu ma înșel Huntington punea granita dintre civilizații undeva la frontiera vestica a României. Tocmai am verificat în carte (harta 1.3) si asa este. Ciudat este ca include si Polonia în civilizația ortodoxa (sau rezoluția hârtii in editia romaneasca este f proasta?).
        Mai recent, un foarte influent hawk democrat, G. Friedman (nascut in Ungaria) punea granița dintre civilizații pe crestele Carpaților, cu Transilvania în afara restului Romaniei. De vreo 10 ani Friedman vehiculează niște terorii mai agresive decât ale lui John Bolton, în special distrugerea economiei germane, singurul competitor real pe piața industriei reale.
        Totuși teoria lui despre influenta geografiei asupra dezvoltării unei civilizații are ceva valoare, dar asta nu e nimic nou. O afirmase cu peste 300 ani în urma Montesquieu.

        • Granitele sunt relative, Romania fiind in „miezul” acestora, Ardealul fiind mult timp sub influenta catolica/protestanta .
          Granita lui Huntington porneste din zona baltica , despica Ucriana undeva la mijloc care la randul ei, vestul sub influenta catolica/prostestanta/evrei iar estul ortodox , trece pe culimile Carpatilor, prin Serbia pana la Marea Adriatica, zona balcanilor fiind la fel delimitata intre catolic si ortodox.
          Pentru dansul culturiile reprezentate prin religii sunt relevante.

          • Cred ca citim diferite surse. Atât in ediția romanesca cât și în toate hărțile online Huntington pune granița estica a civilizației occidentale la frontiera dintre Ungaria si Romania.

  2. Henry Kissinger, pe care toata lumea il stie, mai traieste, are 99 de ani, a lansat o afirmatie intrepretata si comentata controvers :” Interesele altor state nu trebuie sa corespunda celor ucraeniene”
    Totodata dansul vede mult mai problematica relatia dintre SUA si China, doua superputeri care se inarmeaza continuu, Rusia la randul ei fiind acum vlaguita de conflictul din Ucraina atat militar dar mai ales economic si avertizeaza serios asupra potentialul distrugator al omenirii si civilizatiei in cazul unui conflict militar deschis.
    Daca cel mai batran si cu experienta ministru(fost) de externe avertizeaza, la ce ne putem astepta ?
    Revenind la Europa dansul isi pune intrebarea, cum va putea arata architectura de securitate europeana, cu sau fara Rusia ? europenii daca renunta la o colaborare cu rusii acestia sunt impins in bratele chinezilor, o alianta ruso-chineza fiind greu de contrabalansat, chiar si de de NATO, NATO care este superioara in Europa, in partea asiatica a lumii contrabalansul putand fi asigurata in mare parte doar de SUA, de accea aceste temeri majore referitoare la relatia SUA-China.
    Acum vedem vedem cum se naruie multe teorii economice in fata irationalitatii prezentului, a unor lideri politici, a bancilor centrale care nu gasesc solutii.
    De fapt cea mai buna solutie pt toti si toata lumea este pacea, conflictele fiind doar pentru cativa profitabile, in fata celor aproape 8 miliarde de oameni care trebuie hraniti intr-un fel sau altul aceste jocuri politice incep sa devina extrem de periculoase, ne jucam cu focul, batranul Kissinger are dreptate.

    • Atunci plecați din Ucraina, dacă vreți pace.
      Și cred că puteți să-l luați și pe Kissinger, îi stă bine lângă Snowden.

  3. Cred că cei care se încăpățânează să fie parte din csi că și cei care simt o nevoie organica să-i cinstească pe oamenii Rusiei eterne – permițând inclusiv filmelor rusești să ruleze la Cluj în plin război făcând urat la francezi și dandu se proamericani – nu sunt inca conștienți de pericolul iminent care-i paste deocamdată Economic. Amenințarea e cat se poate de reală!
    (poi, Todor, Kisselef, Brati enii, Lankuzov și Krayowa și Serghei NikoLa esco țin clar de Rusia eterna, nu de vreo Românie)
    Deocamdată americanii nu mai permit celor care nu sunt doar cetățeni unguri rezidenți în Ungaria să călătorească fara vize la comun, pe baze etnice, in USA… Rezultă deci cresterea gradului de sabotare perversa a relației cu partenerul strategicu
    Și nu în ultimul rând, să nu uităm că Putin ia donat lui Dodo harta Moldovei Mari, iar acesta a afirmat că jumătate din Pomania îi aparține – cealalta jumătate aparținând deja maghiaroizilor, srbobulgaroilor și care ori mai fi ei, toți admiratori și iubitori de ruși dintotdeauna.

      • Cetățeniile nu cred că au prea mare importanță, cat rezidenta din acte a celui care vrea să călătorească fara vize în SUA.
        Iată și de unde și de ce numărul uriaș de autorecenzari in zonele maghiaroide, care exced oricărui criteriu în logica statistica a unui stat normal.
        Important e că vor mai fenta un deceniu statul, sabotandu l, cu complicitatea explicită a Ungariei prietene = alt Partener Strategic al vostru!

    • Suntem o insula de popor latin intr-o mare de slavi, inca de acum un mileniu si jumatate. Am stiut sa ne mentinem aici si vom reusi in continuare. Cititi Istoria ca sa stiti ce va fi, spunea Nicolae Iorga.

    • Pe tastatura latina P nu se afla lângă R, prin urmare aveti grija cum scrieti numele tarii noastre! Este Romania, cu R si nu Pomania cu „r” chirilic. Sau o fi doar autocorectorul de vina?

      Postasem in locul gresit comentariul pt vag a una

      • Nu este nici o greșeală. Numele corect al țării, atât cât este PSD la putere, nu este România, ci Pomania, de la pomană….

        • aaa, scuzati, era o gluma! fain, il reprezentati pe vag a una? faceti schimb de tastaturi?
          – din pacate se pare ca oricine ajunge la putere e fie cu pomeni fie incapabil. dar sa nu ne facem sange rau si altii stau la fel de aiurea – e tampita elita politica peste tot de ceva anisori incoace. Putem alege – ne vedem de treaba, implicandu-ne cum putem sau luam calmante? eu merg pe prima varianta.

    • De ce ar avea cineva vreodată încredere în…
      Radu, Răsvan, Mirco și Krayowa…
      in cei care defilează în bătaie de joc fata de orice Românie
      pe general rus Pavel Dimitriewici Kiselev?
      In cei eliberați și dezrobiți de ruși de atâtea ori, până în 🎁?
      In timp ce sute de mii au fost deportați și uciși de ruși!

  4. Pe tastatura latina P nu se afla lângă R, prin urmare averi grija cum scrieri numele tarii noastre! Este Romania, cu R si nu Pomania cu „r” chirilic. Sau o fi doar autocorectorul de vina?

  5. Cred ca discutarea tiparii de moneda e destul de irelevanta. La momentul actual si daca n-ar fi fost tiparita nicio bancnota in pandemie, azi tot am fi avut inflatie pt ca inflatie vine mai ales din scumpirea energiei. Cand motorina, gazul si curentul electric se scumpesc, automat toate produsele si mai ales cele de baza se scumpesc pt ca procesul de fabricatie si transportul produselor implica energie care vine din curent, gaz si motorina. Iar gazul, motorina si curentul s-au scumpit mai ales din cauza razboiului declansat de Rusia in Ucraina.

  6. Cu vituperările împotriva progresismului și a energiilor alternative eram deja obișnuit. Descopăr însă și inconsecvența autorului. După ce dumnealui enumeră ca surse ale crizelor actuale banii din elicopter, bătălia pentru supremația mondială și griparea lanțurilor de aprovizionare, toate fenomenele fiind deja vetuste, existente incă din mandatul fostului președinte american, în final dl Lăzescu cuplează strategia lui Biden cu inflația survenită într-o singură lună. Întrebarea este cum ar fi arătat lucrurile fără scrisoarea progresistilor, mai bine sau și mai rău? Dar pe termen lung? Procesele obiective care dau imediat rezultate spectaculoase într-o direcție, de obicei au efecte contrare pe termen lung. Natural, aceste procese induc si reacții în sistem, reacții care, dacă sunt lente, determină variații contrare în timp.

    În plus, totul se petrece pe fondul unor decizii eronate din trecut privitoare la „bătălia cu schimbările climatice”, rupte de realitate. Dacă e doar fundal și nu cauză, mai treacă-meargă! Dar de ce sunt rupte de realitate? Realitatea este că, mult – puțin, ele încearcă să diversifice sursele de energie și reduc dependența de toanele unui regim autocrat. Și tot realitatea arată că sursele convenționale de energie sunt cel mai probabil cauza schimbărilor climatice. Tocmai a le ignora înseamnă rupere de realitate. Deci nicidecum eronate. Ideologie este adversitatea față de ele.

    • „Realitatea este că, mult – puțin, ele încearcă să diversifice sursele de energie și reduc dependența de toanele unui regim autocrat. ”
      Nu. Nu diversifică, ci ierarhizează, in beneficiul unor regimuri autocrate. Asta-i realitatea, atât din declarațiile publice ale oamenilor verzi de la conducerea Europei, cât și a legislației introduse de aceștia. Diversificarea ar fi fost bună, dar noi vedem cum acești politruci pur și simplu au sabotat atât energia produsă de arderea carbonului (din petrol, gaze, cărbune, lemn), cât și cea nucleară, declarate pur și simplu murdare.

      • Sunteți ilogic: fără diversitate nu poate exista ierarhizare.
        Iar ierarhiile se pot face și ele după varii criterii. In cazul energiei, după disponibilitate, impact asupra mediului, eficiență, proveniența materiei prime, necesar de securizare șamd. Niciuna nu e perfecta din niciun punct de vedere și niciuna nu este pe primul loc la majoritatea criteriilor. Asta e realitatea pe care o eludează întotdeauna cei ce susțin că tocmai deciziile celor mandatați să decidă ar fi eronate.
        In rest, sunteți prost informat: verzii nu fac parte din majoritatea europeană aflată la guvernare, iar cel puțin până acum fiecare țară membra își poate stabili strategia energetică proprie. Adică, dacă România dorește sa mai instaleze încă 2 sau 4 reactoare in următorul secol o poate face, independent de ce vor nemții sa facă in țara lor. Trebuie însă să purceadă mintenaș la lucru, ca să nu depășească graficul. Uraniu aduceți tot din import? Ca la Crucea s-a închis daravela. Creste cererea, cresc și prețurile. Și dependența. Altfel nu se poate.

        • @Hantzy
          diversitatea e creata de piata;
          ierahizarea e creata de dictatura politica si suna asa: „interzicerea fabricatiei automobilelor pe benzina si motorina pana in 2035”, „interzicerea comercializarii centralelor de apartament pe gaz pana in 2026” , etc, etc;

          intelegerea logica necesita si ceva bun-simt, nu poate coexista cu fandari si acrobatii in realitati paralele putiniste

          • Partial adevărat! Ambele sunt create de piață. Transpunerea pe hârtie a ierarhiilor, de orice fel ar fi ele, este făcută de analiști. Abia utilizarea acestor clasificări este politică.
            Dar asta nu e rău! Chiar și în familie faci politică. De exemplu, carnea de porc înseamnă energie. O poți cumpăra de la supermarket, obținută de la suine crescute cu hormoni în cutia de sardele, de la țărani în piață sau carne de mistreț vânat. Pe termen lung cea mai ieftină e și cea mai nocivă. Când te decizi pentru o calitate anume ai făcut politică. Și pentru tine, și pentru ceilalți membri ai familiei. Exact asta fac și politicienii cu mandat de la alegători. De ce ar fi greșit în cazul lor?

            • ha, ha…
              De ce ar fi greșit sa incalce constitutia, daca au mandat de la alegatori ?
              Pot incalca si legile civile sau penale si legile economice, ba chiar si legile fizicii, ca au mandat;
              si mai ales daca se folosesc de puterile statului sa nu fie prinsi cu mata-n sac;
              si cu ce ar fi mai prejos dictatorii alesi aparent democratic ?

    • Diversificarea surselor de energie ? Suna foarte frumos. Ar fi, insa, o problema. Si anume ca, daca Europa doreste sa devina rezonabil de „curata” (adica minim 65 % energie nepoluanta), ar fi nevoie sa-si majoreze de cel putin 4 ori capacitatea de generare a energiei eoliene si solare. Atentie, ma refer la energia generata efectiv, nu la puterea instalata. Ei, si-aici intervine un aspect economic. Si anume faptul ca producatorii de energie au ales deja locatiile cele mai „rentabile”. Deci energia generata pana acum e cea mai ieftina posibil. De acum inainte productia de energie „curata” va necesita investitii din ce in ce mai mari. Sigur, ne putem inchipui ca producatorii de energie vor renunta la o parte din profit pentru a … salva planeta. Ne putem inchipui. Dar de la inchipuiri si pana la realitate e o cale extrem de lunga. Realitatea e ca cetatenul va plati din buzunarul personal toate investitiile alea, inclusiv pe cele care ulterior se vor dovedi nerentabile.

      • CristianS, Deși pomeniți de diversitate, discutați de fapt despre „curățenia energetică”, ceea ce e puțin altceva. :)
        Câteva puncte de reflecție pentru mai târziu:
        1. UE mizează pe neutralitate climatică, curățenia energetică e doar „nice to have”.
        2. Pe măsură ce puterea instalată a regenerabilelor crește, creste și coeficientul de utilizare a energiei astfel produse. Pe de o parte vor fi folosite ca surse primare de energie și nu vor mai fi decuplate când consumul este mic, cum se întâmplă în prezent pentru că centralele pe cărbune nu pot fi pornite și repornire rapid. Pe de altă parte se vor construi stații de acumulare a energiei astfel produse pentru a acoperi mai bine intermitențele.
        3. Nu știu ce înseamnă poziții „rentabile”. Regenerabile pot fi instalate în apropierea localităților, dar și pe vârfurile muntoase unde nu se pot construi centrale atomice, de exemplu. În orice caz distanța dintre sursele de energie și consumatori este mult mai mică ceea ce reduce pierderile de transport. În plus se poate produce direct curent continuu, evitand astfel transformari succesive care pot insemna pierderi chiar de peste 30%.

  7. ideea ca solutiile oferite de stiinta la pandemie si schimbari climatice sunt rupte de realitate imi pare cel putin exotica.
    J. Diamond ( Collapse- how societies choose to fail or survive) sintetizeaza raspunsul unei societati la probleme de mediu, si nu doar, ca depinzand de institutiile sale politice, economice si sociale, plus propriile valori culturale. Toate aceste institutii si valori vor afecta felul in care societatea in cauza gaseste solutii, sau incearca sa gaseasca solutii. Si astfel s-ar explica de ce unele societati s-au dezintegrat ( ex Maya, comunitatile vikinge din Groenlanda), altele nu, devenind prospere urmare a modului radical in care au optat sa isi revalorifice resursele (de ex. cazul Islandei)
    Tradus pt Romania, tot noi trebuie sa gasim solutii la problemele noastre, chiar daca aceste solutii sunt sau pot deveni parte integranta dintr-o proiectie la scara mai larga. Dar ramane intrebarea- totusi ce solutii cautam?
    Daca respingem valoarea stiintei in construirea lor, ce optiuni ne mai raman? Sa speram ca un lider carismatic mioritic va veni cu solutii miraculoase, eventual conturate in urma unor revelatii nocturne? In timp ce vestul pompeaza bani in tara noastra, sperand naiv ca ar exista o viziune care urmareste sa atenueze cat de cat saracia si drama ce par, stiintific vorbind, a se contura pe viitor.

    • @Io – nu ”respingem valoarea științei”, respingem politizarea științei. Respingem distorsionarea științei în scopuri politice și respingem propaganda și activismul politic bazat pe invocarea ipocrită a științei.

      Curtea Supremă a Statelor Unite tocmai a făcut ordine în cazul EPA. Doriți să susțineți că EPA făcea ”știință”? EPA e o agenție a statului care nu răspunde în fața nimănui. Lua decizii și stabilea norme arbitrare în materie de mediu, fără să răspundă în fața nimănui. La fel cum a făcut și Fauci în domeniul medical.

      Pretenția că am ști de ce unele societăți antice sau medievale s-au dezintegrat e ruptă complet de realitate. Iar Islanda e o țară cam cât Timișoara, avea 315.000 locuitori în 2011 și se crede că ar avea vreo 375.000 în prezent. Dacă locuitorii din Timișoara ar avea la dispoziție jumătate din suprafața României (Islanda are cam 100.000 kmp) ar fi destulă energie hidroelectrică pentru ei, cam asta e situația în islanda.

      • Cum nu răspunde EPA în fața nimănui, dacă tocmai s-a făcut ordine în cazul ei?
        Curtea Suprema a Statelor Unite în fața cui răspunde? O instituție a statului care ia decizii „nearbitrare” pe care le-ntoarce-n cap, mai apoi. Face ordine şi după sine însăşi, cum ar veni.

        • Într-o democrație, legile trebuie adoptate de reprezentanții aleși ai cetățenilor. Nu de niște funcționari pe care nu i-a votat nimeni, cum sunt cei de la EPA.

          Curtea Supremă nu a analizat conținutul normelor cu putere de lege emise de EPA. Curtea Supremă a stabilit că EPA nu are dreptul să emită asemenea norme.

          Curtea Supremă a Statelor Unite interpretează Constituția, așa funcționează o democrație autentică. Există o singură instituție care interpretează Constituția și Constituția e cuvântul lui Dumnezeu într-o democrație. Nu răspunde în fața nimănui. Mulțumit? :)

      • Na, că l-ai discreditat și pe Jared Diamond: cum nu s-a gândit el să compare Islanda cu Timișoara?* Tot așa cum nu te-ai gândit nici tu să compari Timișoara cu Groenlanda. Acolo teoria ta nu mai funcționează.
        * Jared Diamond a comparat două populații insulare, aflate in aceeași perioadă cam la aceeași latitudine in oceanul Atlantic și a căror structură etnică era foarte apropiată.

        Nici in cazul EPA n-ai dreptate. Știință nu se face cu majoritate de voturi, fie ele și la Curtea Suprema, Curte care este o instituție politică, cu juzi numiți și aprobați de politic. Adică, dacă într-adevăr ești împotriva politizării științei, atunci n-o să intrebi in fața cui Răspunde Arhimede sau Pitagora pentru că au îndrăznit sa enunțe legi fizice.

        • @Hantzy – există două comparații ”clasice” în propaganda progresistă:

          a) Islanda (cu o populație cât Timișoara și o suprafață cât jumătate din România) când vine vorba de energie hidrotermală. În comentariul acela nu era vorba de Groenlanda.
          b) Singapore (un oraș-stat cam de 3 ori cât Bucureștiul) când vine vorba de ”țări” de succes cu regimuri autoritariste.

          Despre ”știința” de la EPA, așa cum o înțelegi tu: Arhimede și Pitagora nu emit norme cu putere de lege. EPA trebuie să se rezume la controale privind respectarea normelor legale stabilite de Congress. Nu să stabilească ea însăși norme legale, că n-a investit-o nimeni în acest sens.

  8. Eforturile domnului Lazescu din ultima vreme ar fi demne de o cauza mai buna. Si nu numai ale dansului. Mai multi formatori de opinie romani au devenit, in ultimii ani, ecouri ale conservatorismului american de tip Fox News.

    • Și ce e rău in asta? Ai fi vrut să devină un ecou al CNN? Nu, mulțumim, sunt destui autori care nu fac altceva decât să repete aiurea aceleași clișee propagandistice de stânga si adevarul e că ne-am cam saturat de ei. Articolele dlui Lazescu, ca si cele ale dlui Crânganu sunt cam printre cele mai echilibrate și obiective articole de pe aceasta platforma.

      • Prin ricoșeu, spuneți că preferați „clișeele propagandistice de dreapta”. Tot respectul! Doar că eu nu despre asta vorbeam. M-am exprimat din poziția unui cititor al domnului Lăzescu și spuneam doar că profesioniștii din mass-media nu trebuie să fie simple ecouri ideologice (oricare ar fi ideologia).

        Din reacția domniei voastre reiese că aveți nevoie să vă săpați tranșee mai adânci.
        Observați că v-am respectatat alegerea de a folosi pluralul meiestății.

          • Dar unde vedeti Dvs. Ideologie in acest articol? Sau sunteti si Dvs dintre aceia care aud „ecouri propagandistice sau ideologice” atunci când li se prezinta o alternativă la ceea ce e mainstream? Ca din ceea ce ati comentat asta se intelege. Imi pare rau, dar nu mă ocupa de săpat tranșee, cel puțin nu în cazul unor comentarii care sunt de domeniul evidenței in ceea ce cauta sa sustina.

        • @Adi Mureșan – puteți cita un așa-zis ”clișeu propagandistic de dreapta” din articol?

          Articolul se rezumă la fapte, n-am văzut nicăieri lozinci (fie ele și de dreapta). Dar poate mi-a scăpat mie ceva.

  9. Rusia are PIB-ul egal cu al Italiei. Acesta e un lucru de foarte mare importanta. Razboaiele nu le gastiga soldatii, oricat de viteji ar fi ei. Razboaiele le castiga INDUSTRIILE. Daca nu ai in spate o industrie capabila sa produca echipamente performante si BANI, ai pierdut inainte de a incepe ceva. Pana la urma, o mare putere are trei caracteristici importante. E o mare putere POLITICA, INDUSTRIALA si MILITARA. Unde e Rusia dupa aceste criterii? Nu e de mirare ca atunci cand rusul a vrut sa se aseze la masa cea mare a fost trimis dupa tigari si bere, lucru ce la infuriat pe piticul atomic facand-ul sa se dea cu fundul de pamant ca vrea si el la masa. Dar atunci cand ai PIB-ul mic nu poti sta la masa. Ce poate face rusul acum? S-a apucat sa sparga lucruri prin casa nestiind ca asta il va costa enorm…

  10. Ca idee, am totusi impresia ca occidentalii au emis cam multi bani in doar 2 ani : SUA + 70 %, Euro-Area + 90 % (!!!)
    https://fred.stlouisfed.org/series/BOGMBASE
    https://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=123.ILM.M.U2.C.LT00001.Z5.EUR
    O crestere imensa. Bazata pe … ce anume ? A crescut productia de bunuri si servicii in SUA si Europa cu 70-80 % in doar doi ani ?!? De ce cresc preturile ? Pai cum pot fi tinute preturile in frau atunci cand sunt emise sume imense de bani fara acoperire ? Aaaa, sigur, exista si-o crestere a preturilor hidrocarburilor, insa aceasta crestere ar fi fost mult redusa daca pe piata nu erau aruncati bani cu nemiluita.

  11. Numai în România nici pandemia, nici inflația nici criza energetică nu-i va afecta nici cum pe conducătorii „în gard” pe care-i strunește Cârmaciul cel mândru. Numai el știe de ce mândru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro