vineri, martie 29, 2024

Washingtonul isi redefineste interesul pentru buna guvernare in Europa de Est

La Washington revine tema consolidarii democratiei si a statului de drept in Europa de Est. Tema a dominat audierile organizate de Sub-comisia de Afaceri Europene din Senatul American vizand securitatea energetica a Europei de saptamana trecuta, unde numele Romaniei si al Laurei Codruta Kovesi au fost rostite cu un scop foarte clar: angajamentul American in regiune si in Romania, in particular, trebuie sa continue. Desi progresele sunt vizibile, iar Romania e un partener de incredere pentru Statele Unite, lideri precum doamna Kovesi, dar si institutii ca DNA trebuie sa primeasca in continuare un sprijin sustinut. Despre consolidarea democratiei si a statului de drept s-a vorbit si in cel mai recent raport al unui think tank din Washington dedicat studiului Europei Centrale si de Est – Center for European Policy Analysis (CEPA).

Nu e nicio surpriza ca ramificatiile crizei din Ucraina se extind si in modul in care guvernele din regiune reusesc sa-si administreze afacerile interne. Atentia crescuta fata de problematica bunei guvernari arata ca proiectele si colaborarea militare din regiune nu pot si nu trebuie sa fie decuplate.

In ultimele luni, asa cum deja s-a obisnuit si publicul de la Bucuresti, una dintre ideile centrale vehiculate in Washington D.C. este aceea ca proiectul democratic in Europa de Est nu e incheiat. “Lucrurile pot in orice moment sa se inrautateasca in Europa de Est” spunea pe 14 iulie profesorul Lucan Way de la Universitatea din Toronto in cadrul unei dezbateri organizata de National Endowment for Democracy. Dezbaterea viza situatia din Ucraina, insa discursurile membrilor executivului si legislativului american care au vizitat regiunea in ultima jumatate de an au scos in evidenta foarte clar efectele corozive ale coruptiei, guvernelor captive si ale proastei guvernari. Ne place sau nu, criza ucrainiana a prezentat tarilor central si est europene oglinda a ceea ce ar fi putut sa fie in absenta integrarii Euro-Atlantice.

Implicatiile bunei guvernari

Pentru decidentii si analistii americani, discutia despre buna guvernare si coruptie in Europa de Est vizeaza doua fete ale aceleiasi monede. Pe de o parte, vorbim despre ingrijorarile legate de securitatea regionala si vulnerabilitatea statelor din regiune la campanii subversive. Iar la acest capitol este vorba in principal de pericolul pe care il reprezinta Moscova prin varietatea si eficacitatea metodelor prin care actioneaza in diferite state europene. Asa cum scrie Janusz Bugajski Kremlinul incurajeaza coruptia politica in Europa. De altfel, la nivel oficial, administratia americana (prin vocea lui Joe Biden si nu numai) a facut intr-un mod clar si deliberat legatura dintre interesele de securitate si consolidarea statului de drept, nu doar in cadrul vizitei din ianurie in regiune, dar si foarte recent, in aparitiile publice din Washington. Pe scurt, consolidarea statului de drept a devenit o problema de securitate nationala si regionala.

De cealalta parte, observatiile despre capacitatea de a guverna a statelor din Estul Europei tin de apartenenta la o comunitate de valori democratice. Chiar si cele mai recente discursuri ale Secretarului General al NATO vorbesc cel putin la fel de mult despre capacitatea statelor membre de a se ridica la inaltimea standardelor asumate, cat despre capabilitatile militare. Desi pot parea referinte simbolice, toate acestea amintesc de contextul strategic care a incurajat reformele din prima decada a perioadei de tranzitie. Ramane de vazut daca acest context strategic poate fi recreat nu doar prin actiuni diplomatice, dar si prin metode creative de a incuraja si finanta proiecte concrete la nivel de societate civila, dar si la nivel guvernamental.

Pentru Romania insa, acest context strategic reinventat este esential. Aniversarea simbolica a maturitatii post-comuniste (25 de ani de la caderea regimului communist, 10 ani de apartenenta la NATO si 7 ani de intrarea in UE) a provocat nu doar reflectia despre drumul parcurs in reforma institutiilor interne, dar si despre rolul pontential pe care Romania l-ar putea avea in politica regionala. Raportul CEPA din Washington D.C. vorbeste despre un “tipping point” sau moment crucial la care a ajuns Romania si pe care – mai ales in contextul crizei ucrainiene – Romania nu isi poate permite sa il rateze. Raportul reprezinta rezultatul dezbaterilor dintr-un grup de experti de pe ambele maluri ale oceanului ce au incercat sa raspunda printr-un set de recomandari de politici publice problemelor neincheiate ale tranzitiei, probleme ce impiedica sau incetinesc dezvoltarea politica si economica a Romaniei. Desi parte dintr-o initiativa mai larga care vizeaza si obiective de ordin strategic sau de politica energetica, acest raport se concentreaza pe eforturile care trebuie sa imbunatateasca functionarea justitiei, a institutiilor publice si a celor care reprezinta sau servesc interesele cetatenilor. Cum spunea Victoria Nuland in ianuarie la Bucuresti, preconditiile pentru a fi un aliat de baza pentru Statele Unite sunt ca Romania sa fie un stat puternic, curat si democratic.

Sectoare transformative

Raportul vorbeste despre trei arii de interes cu potential transformativ pentru intregul sistem politic si economic – statul de drept, buna guvernare si leadership-ul public – si despre zone concrete unde presiunea pentru schimbare trebuie sa continue. Aceste puncte de presiune vizeaza (1) promovarea integritatii in sistemul public, atat prin prevenirea actelor de coruptie, cat si prin consolidarea institutiilor care lupta pentru combaterea coruptiei si recuperarea bunurilor rezultate din aceasta; (2) imbunatatirea administrarii interesului public, atat prin cresterea capacitatii manageriale in institutiile publice, cat si prin continuarea reformarii intreprinderilor de stat, mai ales in sectorul energetic; si (3) cresterea transparentei si responsabilitatii la nivelul reprezentarii politice. Recomandarile nu sunt revolutionare si de cele mai multe ori vizeaza doar continuarea reformelor incepute. Faptul ca inca discutam despre probleme pe care alte state din regiune le-au rezolvat mult mai devreme, in primii ani ai tranzitiei, desi Romania a fost un scolar bun si a adoptat legi si institutii care sa semene cu cele din vest (uneori le-au si depasit), ridica semne de intrebare legate de modul in care se pot coagula toate aceste reforme.

In cea mai mare parte, acolo unde reformele au reusit sa fie sustenabile, observam un amestec de presiune externa cu actiune civica si vointa politica interne. Raportul vorbeste despre cele doua elemente din urma si in special despre cat de important ramane factorul leadership, cu cateva fire rosii care strabat studiul si recomandarile: transparenta, integritate, responsabilitatea serviciului public. Deja deloc surprinzator, tot aceste principii constituie si nucleul analizelor despre criza din estul Europei. Cred ca vom vedea din ce in ce mai multe asemenea mesaje venind dinspre Washington – iar audierile din Senatul SUA de saptamana trecuta au pus accentul pe valoarea pe care o aduce influenta si presiunea SUA – si posibil o redefinire a contextului in care va fi conceputa pe viitor asistenta pentru democratie. Felul in care Romania va profita de pe urma acestui nou context strategic va depinde in totalitate de modul in care isi rezolva problemele interne si, pe cale de consecinta, pe cele de credibilitate in plan extern.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Bun articolul dar nu stiu cati il vor citi si mai ales intelege,in masura in care o mare parte a populatiei sprijina un prim ministru care nu a ratat nici o sansa de a critica DNA,in masura in care toata clasa politica corupta se sprijina pe un eventual ajutor din partea viitorului presedinte pe nume Victor Ponta.
    Ma tem ca teoria de peste ocean nu face casa buna cu practica damboviteana la cum se vad lucrurile astazi.

  2. Da, coruptia structural e o sursa de instabilitate, si cine are nevoie de instabilitate acum?!

    Pe mine ma ingrijoreza insa posibilele derapaje ale DNA:

    – am vazut o doctorita arestata ca a luat mita o gaina
    – am vazut nu stiu ce director care ar fi luat mita acum nustiu cati ani 48 de metri cubi de ciment
    – pensionari care s-au sinucis dupa audierea la DNA

    „Avantul” DNA ar trebui totusi domolit, pana cand nu ajunge un fel de GESTAPO si pana cand nu ajunge chiar ea izvorul coruptiei si forta antidemocratica ce impune conducerea tarii.

    Acum lumea se bucura ca sunt arestati coruptii, si e firesc. Dar ma intreb, intr-o tara in care controlul civic e aproape absent si constiinta civica asisderea, nu cumva locul fostului partid communist va fi luat de acest DNA?

    Puterea absoluta corupe in mod absolut.

    Aproape toate marile dictatori si sisteme antidemocaatice din lume au inceput in aplauze.

    • 1/ Locul fostului PCR este luat de actualii politicieni, priviti ca un tot. Din pacate toti* sint colorati in nuante de maro. Daca ar fi fost diferiti intre ei, ati fi vazut alte comportamente.

      2/ Daca e de competenta DNA gaina sau mc ciment, care e problema ? Daca unul e mai slab de inger (dupa ce face porcarii) si se sinucide, de ce sa-mi pese mie ? Nu stiu daca cazurile subliniate mai sus sint reale, dar poate cimentul ala furat a prabusit un pod si au murit 2 oameni pe loc. Al treilea a fost internat dar i s-a cerut o gaina spaga, si prin urmare a mierlit-o si el fiindca n-avea decit oul.

      Orice sistem democratic are la baza respectarea legii de catre toti.

      * – exceptia confirma regula

      • Cu tot respectul, da’ şi cu teama în suflet că iar o să fiu cenzurat, îndrăznesc să vă atrag atenţia că GESTAPO-ul era una şi DNA-ul e alta. DNA-ul trebuie lăsat să-şi facă treaba şi nu „domolit” tocmai acum fiindcă, după cum vedeţi, corupţii României sunt cei care nu se domolesc, chiar cu DNA-ul la uşă. Altfel, medicii care condiţionează actul medical de tot felul de comisioane să fie legaţi mai departe, directorii care iau şpagă în metri cubi de beton să fie mai departe luaţi cu duba, iar mâna lungă a DNA-ului să-i ajungă şi pe acei pensionari care o merită. De fapt, impresia de exces e dată de nivelul extrem de ridicat al corupţiei de pe la noi, care obligă DNA-ul la program non-stop. Altfel, despre DNA, pentru moment, numai de bine. Din punctul meu de vedere poa’ să se joace de-a fraţii Earp până la loc comanda.

    • domnule dedalus; inclin sa cred ca sintetzi dintre cei majoritari azi la romanica,care nu pot deosebi intre alb si negru: daca dvs spunetzi ca respectivii au furat ,dar numa un ou si ptr asta vinovatzi nu sint hotzii, ca DNA ul,atunci avetzi o problema !
      ceea ce se poate comenta,de unde incep cercetari DNA,dar parca exista cuantumul !!?
      va temetzi ca comunistii(ei ishi zic altfel azi,ha ha) vor confisca DNA ? posibil ! ptr asta trebuie sa luptatzi,sa nu ashteptatzi ca imperialishtii sa va curetze casa !

      • Multe sute de ani in Franta multimea se aduna sa asiste la decapitari. Era un entuziasm si o placere bolnava.
        Asa e si acum, in Romania. Cred ca de fapt nu e vorba de dorinta de dreptate, ci de ura si placere bolnava, in multe cazuri.Pot inelege acest fenmen, dar nu sunt obligat sa il si applaud.

        Evidnet, orice voce care indeamna la precautie, la rezonabil, este in contra acestei dorinte de „sange si capete”.

        –––––

        Sigur ca DNA trebuie „sa-si faca treaba” – sintagma care ascunde de obicei necunoasterea a ceea ce o fi acea „treaba”.

        Dar daca este evident benefica interventia sa de exemplu in cazul presedintilor de Consilii judetene, al ministrilor samd., nu mai este deloc evidenta interventia in cazuri de o mai mica amploare. Nu inseamna ca ar tebui tolerate acelea, ci doar ca „treaba” DNA este marea coruptie.

        Asa spune si legea sa de infiintare, nu am inventat eu asta. Asta apropos de faptul ca nu as deosebi alb de negru. Tocmai ca spre deosebire de „justitiarii” din fata televixorului, cam stiu ce spune legea si stiu ca atributiile DNA nu se refera la cazuri minore.

        De acord, mergem si dupa calitatea faptuitorului, dar exista totusi o limita, cel putin din punctual de vedere al canalizarii resurselor limitate ale DNA.

        ––

        Pe de alta parte, tentatia excesului este mare. Sa amintesc aici cazul Berbeceanu. Cu cat DNA se ocupa de mai multe cazuri mici, cu atat tentatia devine mai mare.

        DNA trebuie sa se dedice marii corputii si sa ramana totusi sub control, in sens democratic.

        Acum, statul este captive intr-o masura serioasa unor grupuri de interese, pentru care se face legiferare. Nu e de acum un an, ci de la 1989 incoace.

        Problema mare este ca in golul creat de slabirea fortei de captura se oate usor strecura o astfel de forta intial benefica si laudata.

        Cati sfinti in viata cunoasteti?
        ––

        De-asta spun – si nu numai eu, o spun si americanii – ca domniei legii trebuie sa I se alature o opine publica puternica, garantie a scaderii riscului de alunecare in peronism (iarasi nu doar eu amintesc despre asta.)

        Nu s-ar fi ajuns la un asemenea grad de coruptie daca opinia publica ar fi reactionat la peliada de legi ce a facut posibil acest lucru.

        Acum suntem in cealalta extrema – din dorinta legitima de a eradica o coruptie structurala putem usor sa cadem in acceptarea unui stat politienesc.

        Credeti ca nu se poate sa avem astfel de alunecari? Dar McCarthy ce-o fi fost? Expresia democratiei?

    • Daca ne uitam cum sint selectionati, nu mai e asa sigur ca e mare nevoie de un ambasador al USA la Bucuresti. Ba, as zice, mai bine lipsa decit Colleen Bell, George Tsunis si altii ca ei ca interlocutori. Cautati-i pe youtube daca vreti sa rideti ca la Mr. Bean.

      Dupa ce ii vezi pe alesii lui Obama pentru a reprezenta guvernul american ca ambasadori nu mai ai motive sa te jenezi cu Gigi Becali, Adrian Severin, Vanghelie, Udrea, EBA, Ponta sau domnisoara de la finante.

      Washingtonul si interesul pentru buna guvernare… :-) Doar nu ati vrea sa spuna ca, preferindu-l pe unul sau pe altul in diverse functii cheie la Bucuresti, isi urmaresc DOAR propriile interese?

  3. Fara a fi anti-american (dimpotriva!) va aduc aminte ca si SUA, ca si Kremlinul, incurajeaza coruptia politica atunci cind interesul o cere. Ne place sau nu, vom reprezenta in viitorul imediat (a cita oara?) un spatiu in care cele doua super-puteri se vor confrunta.

    Ce mi-as dori din partea SUA este micsorarea nivelului de ipocrizie si de bla-bla si marirea nr de investitii; aici pot avea un cuvint urias de spus. Asa ar arata ca le pasa.

  4. Hmm, americanii prefera dictatura procurorilor asistati de judecatori dictaturii turnatorilor si mafiilor de diferite soiuri.
    Si eu o prefer. :)
    Sper ca in meciul cu puterea mafiota, corupta turnator-securistica, procuratura cu spatele bine sprijinit de unchiul Sam sa reziste si chiar sa biruie.

  5. Succesul nu vine de la Washington si nici de la gama de culori prin care Wasinghtonul vede Romania.

    Succesul poate veni de la schimbarea la fata a gindirii romanesti cumulata cu un lider integru.

    Din pacate, un asemenea process, este greu de realizat: cind gindeste poporul lipseste liderul iar cind apare liderul, doarme poporul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Corina Rebegea
Corina Rebegea
Corina Rebegea este Resident Fellow in cadrul Center for European Policy Analysis (CEPA) in Washington DC unde cerceteaza teme legate de democratie, buna guvernare si statul de drept si coordoneaza Intiativa SUA-Romania. A absolvit, prin programul de burse Fulbright, studiile de masterat in Administratie Publica la Universitatea din Syracuse, SUA, si de asemenea un Masterat in Drepturile Omului la Universitatea din Manchester, UK.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro