miercuri, decembrie 8, 2021

„Weaponization” – un cuvant care poate induce in eroare

Jargonul militar înviorează limba și o face mai dură. Este tentant mai ales când  scopul e să sune alarma în privința atitudinii Rusiei față de vecinii săi. Dar s-ar putea ca, într-un context greșit, termenii de specialitate să inducă în eroare.

Un termen mult utilizat este “războiul hibrid”, care amestecă forța armelor convenționale cu alte mijloace care nu țin de armată. Un alt cuvânt preferat este “weaponised”. Rusia a transformat totul în armament, de la informații la exportul de energie trecând prin corupția vizând un anume scop, și chiar prin migrație, potrivit aprecierii generalului Philip Breedlove, comandantul demisioar al forțelor NATO.

Folosirea acestui limbaj are problemele ei, după cum remarcau recent doi respectați comentatori. Pe blogul “War on the Rocks” (“Războiul la gheață”), analistul pe teme de apărare Michael Kofman afirmă că Occidentul nu a înțeles ideea  “războiului hibrid”. Departe de a fi principalul plan al Kremlinului, el a fost pus la punct de analiștii ruși ca să explice acțiunile Occidentului, mai ales în privința “revoluțiilor colorate”, sprijinite din afară, organizate prin social media și susținute prin sancțiuni sau compensații.

Mai mult, ideea potrivit căreia Rusia ar fi șters linia dintre pace și război revine și ea în prim-plan. Cine a scris asta?

Războiul politic înseamnă folosirea tuturor mijloacelor aflate la dispoziția unei națiuni, mai puțin a războiului, pentru a-și atinge obiectivele de interes național… Ele se întind de la acțiuni pe față, cum ar fi alianțele politice, măsurile economice și propaganda “albă”, până la niște acțiuni sub acoperire cum ar fi sprijinul “prietenesc” din afară, armele psihologice “negre” și chiar încurajarea rezistenței subterane în statele ostile.

Autorul nu este un strateg militar rus oarecare, ci George Kennan, cel mai mare strateg  al “războiului rece” (scuze, dr. Kissinger).

Mai mult, Kofman susține că atacul Rusiei împotriva Ucrainei nu e nici pe departe un exemplu clasic de război hibrid. Ocuparea Crimeii s-a făcut mai ales cu forțe armate obișnuite, care și-au scos însă “matricola”: un subterfugiu, nicidecum o nouă doctrină militară. Folosirea unor forțe neconvenționale în estul Ucrainei a surprins autoritățile de la Kiev cu garda jos; dar le fel s-a întâmplat cu celelalte acțiuni. Rusia testează de fapt războiul adevărat – cum ar fi atacurile-surpriză din nordul Europei. Concentrându-ne atenția asupra unor amenințări senzaționale de propagandă și subversiune, scăpăm de fapt din ochi adevăratul pericol, pentru care suntem încă extrem de nepregătiți.

O altă critică la adresa jargonului la modă vine din partea lui Mark Galeotti, profesor britanic care se specializează în probleme legate de serviciile de informații și de securitate rusești. După părerea lui, daca vedem orice problemă din Occident ca fiind rezultatul unei “weaponization” ruse, exagerăm rolul Kremlinului în problemele noastre și distorsionăm cadrul analizei. În felul acesta imităm abordarea Rusiei, pentru care orice acțiune a Occidentului este un plan ostil, determinat de “rusofobie”. Galeotti vrea ca, în schimb, să rezistăm “contagioaselor tentații de caricaturizare” și unei politici pe care el o consideră “ineficient beligerantă”.

Asta scapă din vedere esențialul. Occidentul are într-adevăr numeroase slăbiciuni  pentru care nu se poate decât autoînvinui. Problema e că Rusia le exploatează cu abilitate, profită de ocazii și se adaptează imediat. Nu are nevoie de un plan general. Trebuie doar să vrea să-și asume riscurile, să accepte greutățile economice și să mintă cu nerușinare în privința acțiunilor ei. Departe de a fi dură în mod inutil, politica noastră este încă marcată de timiditate și de o gândire optimistă – exemplificată prin eșecul nostru de a opri fluxul banilor murdari din Rusia să ne inunde sistemul financiar.

Kofman are dreptate să afirme că nu prea sunt noutăți în lumea strategiei. Ceea ce îi  scapă din vedere este însă faptul că, în comparație cu Occidentul, Rusia este cu adevărat avantajată prin modul în care se folosește de afaceri, de presă, de spionaj, de diplomație și de forța militară pentru a-și atinge un unic obiectiv strategic. Am pierdut cultura securității de pe vremea ‘războiului rece’ care ne apăra. Nu știu cum ne-o vom recâștiga.

Traducerea: Mihaela Danga

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Rusia nu are nevoie de planuri cit timp se gasesc destule cozi de topor:
    ” Vicecancelarul german indeamna UE sa actioneze in vederea ridicarii sanctiunilor impuse Rusiei”.
    Daca mai luam in seama propunerile lui Juncker (si ale altora), Rusia trebuie primita in UE si chiar in NATO.

  2. Daca iei un ciocan in mana si lovesti un bolovan, sunt doua variante: fie resimti un soc in coada ciocanului, dar spargi bolovanul, fie nu spargi bolovanul (eventual, doar il ciobesti), iar ciocanul ricoseaza inapoi si devine greu de stapanit. Daca bolovanul e mic, ai sanse sa-l spargi. Daca e mare, cel mult il ciobesti.
    Rusia loveste, e drept, dar as zice ca nu-i nici baros, nici pickhamer. Poate ciobi bolovanul, posibil in mai multe locuri, dar nu cred ca-l poate sparge.

    Cineva o sa gaseasca (sau a gasit deja) antidoturile „razboiului hibrid”. Un soft antivirus distruge virusii cunoscuti. E drept, pot fi inventati „virusi” noi, dar, daca un niciun virus nou nu sparge „bolovanul”, acesta din urma devine din ce in ce mai imun, mai puternic.

    Cred ca-i important si de partea cui este timpul. Cred ca este o cursa de fond, nu una de viteza si cred ca va invinge „alergatorul” care stie sa-si conserve resursele. E posibil ca rezistenta la loviturile de ciocan sa fie suficienta, pentru victorie.

  3. Autorul citează din Kennan doar ce-i convine. Ar fi putut spune şi că părintele doctrinei îndiguirii se opunea extinderii NATO în Europa de Est. El ne-a lăsat o profeţie ca Hari Seldon: extinderea NATO va provoca o criză, şi atunci iniţiatorii extinderii vor zice: „Noi întotdeauna v-am spus că aşa sunt ruşii.”
    https://www.foreignaffairs.com/articles/russia-fsu/2014-08-18/why-ukraine-crisis-west-s-fault
    Exact asta vedem că se întâmplă acum. Şi Kennan o fi fost în slujba Rusiei? :)
    Galeotti are dreptate. Suspectarea Rusiei de planuri grandioase şi comploturi la adresa Occidentului are drept cauză paranoia rusofobă, nu o analiză lucidă a situaţiei.
    Prin blocarea aderării Ucrainei la UE şi NATO Rusia şi-a atins obiectivele. Nu mai urmează nimic, indiferent cât de surprinşi ar fi aceia care au în minte „lecţia de la Munchen”. Rusia n-are nici o treabă cu UE şi cu NATO.

    • @ CID
      Hmmm… amuzant!… eu ma gandeam ca Rusia e ciocanul, care incearca, in fel si chip, sa sparga „bolovanul” Occidentului. Ma rog, puteti privi lucrurile si cum va convine dumneavoastra.
      Logica simpla ne spune ca cel care se agita mai tare e cel in criza de timp. Eu cred ca timpull e de partea anacondei, care-si strange inelele incet, cu fiecare expiratie a prazii.
      Cred ca nu combustibilii fosili sunt resursele viitorului. Fosfatii, pamanturile rare, chiar apa potabila vor face legea, in 20-30 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

Noi ipocrizii climatice și criza energetică

În decembrie 2020, Adam Anderson, CEO-ul companiei Innovex Downhole Solutions din Houston, Texas, a încercat să facă un gest frumos pentru angajații...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro