luni, decembrie 6, 2021

Dezbatere Contributors.ro: WikiLeaks România – particularități și implicații

WikiLeaks-ul românesc: apariție târzie? Tabloidizarea diplomației? Dezvăluiri neașteptate sau dezamăgire? Lipsă de substanță? Implicații? Aprecierile unui fost diplomat.

WikiLeaks-ul românesc: apariție târzie ? Publicarea telegramelor americane în România – relativ târzie având în vedere viteza informației și transparența enunțată de fondatori – în urma altor state, ar putea indica atât o ierarhie cu privire la zonele de interes stabilită de criticii politicii externe ale SUA, cât și limitele imaginii Bucureștiului în arena internațională. Până și în cazul WikiLeaks nu am găsit un loc în plutonul fruntaș. În fond, ce le putem reproșa în condițiile în care nu este singurul exemplu pentru un profil internațional care a rămas înghețat în rutină și nu a găsit încă măsura potrivită pentru vestimentația post-aderare? Mă întreb – nu fără amărăciune – câți comentatori internaționali sunt interesați de liderii români sau mecanismele politice din România, stat membru NATO și UE.

Tabloidizarea diplomației? Telegramele reflectă imaginea spectrului politic românesc, precum și preocuparea pentru nuanțe aparent nesemnificative. Aș menționa doar un exemplu: cunoașterea unor detalii, chiar picanterii din viața unui lider, ar putea fi utile după verificarea acestora – desigur pe lângă alte elemente de substanță – în redactarea cv-urilor necesare în pregătirea unei vizite sau întrevederi la nivel înalt pentru a aviza propriul lider cu privire la anumite subiecte sensibile care ar putea stânjeni omologul. În acest mod se poate evita abordarea unor subiecte sau estompa dorința de a te face „remarcat” prin glume simpatice care capătă o cu totul altă conotație în funcție de interlocutor sau momentul ales. Totodată, un cadou neadecvat poate copromite o vizită și crea asperități în relațiile bilaterale. Ocaziile pentru a gafa sunt inerente. Liderii – mai ales din cadrul aceleași familii de valori – nu sunt niște roboți care se limitează strict la punctajul convorbirilor oficiale pregătit de birocrați. Un personaj neavizat ar fi poate siderat să asiste la discuții neoficiale ale liderilor, într-un moment de relaxare, al căror conținut pot surprinde nu doar o bunicuță evlavioasă. Există o serie de discuții, pe marginea sau chiar în afara agendei, în funcție de chimia dintre interlocutori și gradul de apropiere, care sunt importante nu doar din perspectiva amplificării legăturilor interpersonale – spre nemulțumirea birocraților care simt pericolul unor eventuale decizii în afara judecăților lor de valoare – cât mai ales utile în relațiile dintre state.

Dezvăluiri neașteptate sau dezamăgire? Lipsă de substanță? În demersul cu nuanțe heirupiste, demarat săptămâna trecută într-un vârtej de fum, o serie de comentatori – interesați mai degrabă de jocuri politice interne – au omis faptul că nu dispunem decât de o parte a telegramelor ambasadei SUA la București. De ce nu au fost aduse la îndemâna publicului, în același timp, toate cablogramele WikiLeaks? A degusta o felie și a aprecia că este acru sau dulce întregul produs este o soluție valabilă, de regulă, în cazul produselor culinare, nu și al celor analitice. Excesele comentatorilor de o parte și de alta sunt contraproductive, iar telegramele dau senzația unui elastic de care se tot trage. Pe de altă parte, telegramele furnizate de WikiLeaks și circulate de partea americană prin Secret Internet Protocol Router Network (SIPRNet) nu sunt din categoria „top secret”. Din perspectiva jocurilor politice interne, în absența cremei, „peștii mari” – care au furnizat probabil și substanța invocată de cei dezamăgiți după lectura telegramelor – au răsuflat ușurați, cel puțin după primul ospăț.

Mă întreb care ar fi reacțiile în situația în care publicul ar avea acces, chiar limitat, la corespondența diplomatică a ambasadei Federației Ruse. În orice serviciu diplomatic există informații clasificate în funcție de sensibilitatea datelor, așa cum și Centrala MAE și misiunile diplomatice române transmit materiale publice, infograme, telegrame secret de serviciu sau secret, potrivit claselor de secretizare (vezi Legea 182/2002 pentru o discuție mai largă privind informațiile clasificate). Pe de altă parte, corespondența diplomatică îmbracă o anumită formă în funcție de mesaj, destinatar etc.

Conține informații primare sau produse analitice, răspunde la solicitări ale Centralei sau constituie inițiative, propuneri ale misiunii diplomatice etc. Ar fi cel puțin o naivitate să credem că toate telegramele unei misiuni diplomatice, indiferent de clasa de secretizare, ajung la nivel înalt sau sunt valorificate. În orice minister al afacerilor externe există un departament de analiză care are rolul de a evalua, corobora, aprecia informațiile și elabora produse analitice. Informațiile pot fi verificate prin persoane din medii diferite sau din diverse unghiuri. Pe de altă parte, o anumită opinie exprimată de un personaj cu privire la adversari sau aliați politici interni are o anumită semnificație fiind o piesă dintr-un puzzle. Poate releva caracterul și nivelul relațiilor dintre aceștia, capacitatea de înțelegere a personajului politic sau prefigura demersuri politice ulterioare. Nu înseamnă că diplomatul care a receptat „bîrfa” respectivă este de acord cu aceasta – uneori pot fi aspecte extrem de discutabile – sau că nu există un prim filtru, cel personal, la momentul prezentării draftului telegramei șefului de departament din cadrul ambasadei sau șefului de misiune, demers premergător informării Centralei.

Discuția se pune în termeni de credibil și nu de adevărat sau fals, iar stilul sobru al unei informari nu aduce în mod automat și substanța. Ce alegem: un diplomat cu aptitudini literare sau altul mai puțin talentat? Din analiza telegramelor aduse de Wikileaks la cunoștința publicului, nu doar în România, a rezultat că diplomatul american este tentat să includă unele condimente pentru a face materialul mai atractiv. Una din principalele probleme pentru orice diplomat, inclusiv român, o constituie „cititorii”, adică destinatarii telegramelor. Și diplomații se confruntă cu o „criză” de cititori – sufocați de lipsa timpului, precaritatea cunoștințelor sau cu un grad de implicare redus – la diferite niveluri de decizie. Uneori reacția negativă la o telegramă trimisă în Centrală este mai bună decât lipsa reacției.

Implicații? Diplomația SUA nu va ieși în pierdere din afacerea WikiLeaks, dezbaterea fiind mai degrabă pentru consumul intern în statele analizate, iar parteneriatul strategic româno-american se va consolida. Lectura cablogramelor evaporă o prejudecată a mișcărilor antiamericane privind existența relațiilor de subordonare între SUA și aliați. Chiar și figurile de stil mai puțin plăcute pentru liderii români relevă o relație de egalitate și preocuparea unui partener interesat de stimularea reformei și obținerea de progrese în România și nu de cosmetizarea realității.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. In tara zvonurile confirmate, a dealtiunii etc. ce draq sa spuna nou wikileaks?!

    La orice birt de cartier se stiau de mult toate astea…

    Altfel spus, ce rost are sa arunci cu cacao in capul vidanjorului?!

  2. „Lectura cablogramelor evaporă o prejudecată a mișcărilor antiamericane…”

    Cred ca va inselati. Ala care vrea sa vada US in culori sumbre, o va vedea la fel, wikileaks i-o confirma. Cel care vrea sa vada in US exemplul de democratie, va extrage chestiile pozitive, wikileaks i-o confirma.

  3. Este foarte bine ca astfel de articole fixeaza subiectul dintr-o anumita perspectiva. Din punctul meu de vedere nimic nu trebuie neglijat, daca americanii scoliti la universitati prestigioase au considerat ca sunt relevante chiar si barfele, atunci cu siguranta acestea sunt relevante. De ce? Pentru ca releva nivelul de cultura politica si democratica al clasei politice romanesti. Poate nu v-ati dat seama dar nici un oficial american nu relateaza discutii purtate in foaierului Ateneului sau al Operei sau al unor gale de caritate.

    Exista foarte multe informatii la care publicul, pana acum, nu a avut acces, de exemplu cea referitoare la comertul cu arme in care Patriciu s-ar fi implicat – potrivit procurorilor. Ca un personaj care face afaceri cu petrol si arme este interesant pentru americani, nu-i nici o noutate, dar nici nu l-au absolvit de calificarea drept oligarh.

    Nu este cazul nici sa tabloidizam, nici sa minimizam importanta telegramelor. Ele reprezinta un fel de lectura la care publicul larg niciodata nu a avut acces. Lectura releva un fel de filozofie, un fel de actiune, o altfel de lume care nu este scenariu holywoodian, este chiar realitatea care ne influenteaza viata de zi cu zi.

  4. wikileaks? fleoshc…
    cu mult mai consistente sunt stenogramele sedintelor birourilor pemanente ale haitelor cu pretentii de partide. Si e valabila si pt alte state.
    Antiamericanii din ro, adica majoritarii, au acum mai multa apa la moara. Sustinatorii actualei administratii americane exulta. Poate din simpla coincidenta actualul chirias de la White-House si-a anuntat candidatura abia dupa ce „dezvaluirile” au facut inconjurul lumii. In rest… de subliniat ca partea referitoare la ro a venit abia la sfarsit. Iar inaltimea fizica a actualului „premier” ii depaseste importanta. Optimistii ar putea invoca zicala cu repetentii care vor fi, candva, premianti. O fi adevarata. Adica, din intamplare, s-o fi materializat vreodata. La fel cum, la apelul de seara, s-au facut avansari pana la gradul de general.
    Cred c-ar fi interesant si un wikileaks in vrs rusa. Dar sa precizeze la fiecare telegrama in ce conditii a fost transmisa, recte, inainte sau dupa consumarea ratiei de vodca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Manuel Donescu
Manuel Donescu este avocat, expert în relații internaționale, fost diplomat cu misiuni permanente la Tokyo și Beijing

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro