duminică, noiembrie 27, 2022

Zece hohote de râs sau formula remaniată a guvernului Dăncilă

În ultimii ani ai dictaturii comuniste, să fi fost prin 1987 sau 1988, Secția română a Teatrului de Stat din Oradea a introdus în repertoriu o piesă de dată recentă a comediografului Tudor Popescu. Se chema “Zece hohote de râs” și era o succesiune de pilule deloc îngăduitoare la adresa realităților contemporane.
Teatrul primise din partea forurilor ideologice dreptul de reprezentare, regizorul Alexandru Darie a montat un spectacol de-a dreptul exploziv, probabil că cineva din instituție sau din afară avusese grijă să înștiințeze comisia de vizionare că va trebui să dea dovadă de maximă exigență și vigilență revoluționară drept pentru care Comitetul județean de partid era reprezentat de însăși secretara cu probleme de propagandă. Venise și un cenzor din partea Consiliului Culturii și Educației Socialiste.
Deși comicul spectacolului era desăvârșit, eu, aflat fraudulos în sală, -mă invitase regizorul care, de altfel, mă prevenise că s-ar putea să asistăm la unica reprezentație- nu am auzit nici un singur hohot de râs ieșit din gâtlejul „forurilor responsabile”. Mi s-a povestit mai apoi că obiecțiile acestora au fost nenumărate, dar că cel mai tare enervase o pilulă anume. Aceea în care două prietene ce s-au întâlnit pe neașteptate își destăinuiau una alteia de unde și-au făcut aprovizionarea. Găsiseră ciorapi la farmacie, pixuri la magazinul de pantofi, lenjerie de corp într-o papetărie, câte ceva de-ale gurii într-o prăvălie specializată pe produse metalo-chimice. “Ați văzut un astfel de haos în comerțul socialist?” a întrebat, enervată foc, propagandista șefă după care a decis amânarea premierei. Aceasta avea să iasă la public la câteva luni după aceea, mutilată. Din cele zece hohote de râs promise nu au mai rămas decât opt și acelea intens coafate. Desigur, “căzuse” pilula pe care am rezumat-o în rândurile de mai sus.
Mi-am amintit de piesa lui Tudor Popescu și de spectacolul lui Alexandru Darie în formula în care am avut șansa de a-l vedea în cerc restrâns doar cel mult 30 de persoane zilele trecute. Atunci când am aflat numele unora dintre cei care au fost propuși de CexN al PSD spre a face parte din formula remaniată a guvernului Dăncilă. Italienista Lia Olguța Vasilescu propusă la Transporturi, profesorul de educație fizică și fotomodelul Ilan Laufer trimis să gestioneze banii uriași pe care îi învârte Ministerul Dezvoltării, un ins care s-a apucat de facultate la 36 de ani și având o figură de kolhoznic desemnat pentru ministerul Muncii, matematicianul Daniel Breaz cocoțat în fruntea Ministerului Culturii și Identității Naționale. Mi-l și imaginez pe dl. Breaz întrebând, vizitând un Teatru, unde sunt birourile actorilor, așa cum jur că a făcut-o un inginer forestier numit mai demult să conducă o instituție de spectacole ori mirat tare de ce sunt atâția violoniști în componența unei orchestre simfonice. Nu s-ar putea eficientiza munca, adică să rămână trei care să cânte mai tare? -se putea întreba spiritul riguros și cu morală provizorie precum aceea a iezuiților din Provincialele lui Pascal, spirit pe care sunt mai mult ca sigur că îl posedă rectorul universității din Alba Iulia. Așa suna o replică de mare efect din schița lui Viorel Cacoveanu Inspecție la filarmonică. Fac această precizare pentru ca, nu cumva, Doamne ferește, să fiu acuzat de plagiat la stârpirea cărora sunt mai mult ca sigur că va veghea d-na Ecaterina Andronescu, așa cum a făcut-o și în 2012 în cazul Victor Viorel Ponta. Închei, așadar, comentariul de azi exprimându-mi satisfacția că cei care lucrăm în învățământ am avut noroc. Ne-a avut bunul Dumnezeu în paza lui. Căci- cine știe?- altminteri CexN putea să desemneze drept ministru de resort un cofetar,un patiser sau o fostă frizeriță. E drept, doamna Andronescu a pornit cu stângul. Cu o rectificare bugetară negativă. Treziți-vă, doamnă!
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. De ce oare trebuie sa mai punem astfel de intrebari.Eu nu mi le mai pun. Stiu inca din perioada 1948-1989 o maxima. ,,Cine stie joaca, cine nu, invara pe altii.” Se mai spunea atunci : ,,Fie om cat e prost, mintea-i vine dupa post.” Asa ca lucrurile vor continua . Nimic nu se va shimba atata vreme cat ,, competenta” vine la pachet cu apartenenta la partid si,de multe ori si cu ,, contributia” la sustinerea financiara a acestuia. Cum sa ne explicam ,, rotarea cadrelor”? De ce oare atunci cand au fost propuse au fost ,, competente”, bine pregatite ca sa ocupe functia incredintata de partid, ca dupa cateva saptamani sau luni,tot acelasi partd, sa constate ca nu sunt capabili?

    • Atunci sa adaugam o alta butada din aceeasi vreme:

      – De ce se face rotatia cadrelor?
      – Ca sa nu roada soarecii sacul …

  2. Cu hohotele de ris ne vom alege. Vestul nu discuta de fringhie in casa spinzuratului cind e vorba despre comunism.
    Intr-un articol alaturat:
    „Cum a fost întâmpinată cartea de intelectualii de stânga din Franța?”

    – „În tăcere, n-au vorbit despre ea, nu există această carte pentru ei. Sunt trist că lucrurile stau așa, mi se pare că e o reacție stupidă din partea lor. Sunt oameni inteligenți, deci este o greșeală morală din partea lor.”
    Fara discutie, „oameni inteligenți”, in niciun caz cu studii precare, incaltati in slapi ori stirbi.
    NB,
    se zicea pe atunci ca, tot la o asermenea vizionare, citiva ac tivisti s-au aratat scandalizati cerind cenzurarea spectacolului. Unul dintre ei, Maurer se zice, ca era mai dezghetat, a intervenit: sa lasam lumea sa mai si rida, ca doar cu atit se va alege. E un fel de supapa de presiune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carti noi

 Colocviu la NEC:  Languages of Hospitality. The Legacy of André Scrima in Lebanon 24 noiembrie a.c. Se poate urmări prin intermediul aplicației Zoom.

André Scrima(1925-2000), monah ortodox de origine română, a viețuit pentru mai bine de trei decenii în Liban (1961 – 1991), între mănăstirea ortodoxă antiohiană Sfântul Gheorghe, din localitatea druză Deir-el Harf și Beirut, unde a predat la Universitatea Saint-Joseph și la Universitatea Saint Esprit, Kaslik.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro