vineri, mai 20, 2022

Zece proiecte pentru noul ministru al Sanatatii

Am ajuns in situatia absurda ca dupa 10 ani in care banii alocati sanatatii s-au dublat, ajungand la circa 30 miliarde de lei, la sfarsitul lui 2016 sa fie returnati la buget aproape 1 miliard de lei – oricare ar fi motivul.

Iata ca desi toti sa plang ca nu sunt destui bani in sanatate, ei exista, dar sunt folositi ineficient.

Asa ca haosul din reglementare, dezordinea din finantare, lipsa prioritatilor in bugetare si risipa si neglijenta in executie vor continua pana ce nu vor fi luate niste masuri serioase. Nu corective, paleative sau exercitii de imagine, ci masuri care ar putea insemna o schimbare serioasa, durabila si moderna a sistemului. Romania trece prin toate crizele prin care au trecut majoritatea celorlalte tari din Europa in domeniul sanatatii. Cele 10 proiecte propuse pot evita alte crize.

Regandirea finantarii / administrarii fondului de sanatate.

Modelul din prezent bazat exclusiv pe finantarea din contributii obligatorii care asigura intreaga populatie a dat faliment deja in multe tari, care au fost obligate sa adopte formule hibrid.

Trebuie gasita o alta solutie pentru finantarea / administrarea fondului de sanatate, sau poate nici nu trebuie constituit un fond de sanatate.

Trimiterea la domiciliul fiecarui asigurat a notei de plata cu serviciile de care a beneficiat.

Fara ca acesta sa aiba obligatia de plata, ci pur si simplu sa vada cat au costat serviciile medicale sau medicamentele de care a beneficiat. Se demonteaza mitul politicianist ca sanatatea e gratuita, si de ce nu, masura ar putea servi ca cea mai buna preventie – vazand cat costa sa fi bolnav, mai bine investesti mai mult sa fi sanatos.

Deductibilitatea asigurarilor personale de sanatate.

S-a vorbit recent de deductibilitatea abonamentelor de sanatate, o idee de la care se poate pleca – chiar este de conceput ca un spital judetean sa vanda pachete de abonamente pentru sa zicem, angajatii a trei mari fabrici din judet.

Nici nu ar fi necesar un administrator pentru serviciu, de exemplu bancile de retail ar putea prelua / opera decontarile.

E masura de la care poate porni preventia in sanatate, descentralizarea in finantare si competitia reala intre serviciile publice si operatorii privati.

Management privat / privatizare la spitalele judetene si municipale.

Finalmente va trebui sa acceptem o forma sau alta de privatizare a spitalelor publice, solutia reala pentru a le eficientiza si face transparente si competitive. Altfel, indiferent despre ce alte forme de management vorbim, endogamia, oligocratia si nepotismul vor continua sa sugrume mediul spitalicesc.

O solutie neconventionala de privatizare + finantare: ce-ar fi sa listam la BVB zece dintre cele mai importante spitale din tara?

Regandirea proiectelor spitalelor regionale.

Spital National de Referinta da, spitale regionale de tip “mamut” – mai bine ne mai gandim. Indatoreaza infernal statul pentru urmatorii 30 de ani, dotarea devine extrem de costisitoare, administrarea este un calvar, transportul angajatilor in afara oraselor o misiune imposibila. Nu degeaba tarile cu traditie spitaliceasca si operatorii privati renunta la mega-structuri si prefera solutii mono- sau oligo-specialitati. Mai bine banii sunt folositi pentru reabilitarea profunda a spitalelor existente.

Scutirea de impozit pe salarii la medici.

Am mai vorbit despre asta. Cand un medic primar de retea va castiga 5000 Euro / luna, unul specialist 4000, si toti ceilalti in jur de 2000, atunci vom discuta despre ramanerea medicilor in tara si alt tip de relatie medic – pacient.

Fabrica de medici. Dublarea locurilor in facultatile de medicina.

Romania este deja o sursa credibila de medici pentru Europa. O baza academica ce ar putea forma 10.000 medici pe an ar propulsa Romania in randul celor mai importanti fabricanti de resurse in medicina, intr-o Europa care are nevoie de asa ceva ca de aer.

Standardizarea achizitiilor din spitale.

Nu licitatii nationale: licitatiile nationale fac statul captiv la anumiti furnizori care, experienta din alte tari a demonstrat, sunt incapabili sa se tina de conditiile contractuale. Standardizarea tarifelor si costurilor de achizitie este o metoda validata de control a cheltuieilor si de evitare a oricaror suspiciuni.

Strategia nationala a medicamentului.

Am mai scris si despre asta. In maximum 5 ani nu va mai exista nici un interes de a fabrica medicamente in Romania si vom deveni dependenti de importuri. In conditiile in care celelalte tari europene au gasit mijloace de a subventiona si proteja productia locala.

O strategie nationala a medicamentului creaza certitudini pentru sistemul sanitar dar si pentru furnizori, industrie, cercetare-dezvoltare, proprietate intelectuala, etc.

Informatizarea totala a sistemului sanitar.

Automatizarea completa a relatiei dintre administratorii, jucatorii si beneficiarii din sistemul sanitar.

Aplicatii pentru orice priveste sanatatea – cand sa mergi la medic, cand sa iti faci analizele, cand sa iti duci copilul la vaccinare, sa nu uiti sa iti iei medicamentele, sa nu uiti sa te speli pe maini chiar – se poate, pentru ca suntem tara care se lauda cu cei mai buni IT-isti si cel mai rapid internet.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Am si eu cateva idei, putine dar fixe, toate izvorate din cei aproape 20 de ani de medicina la stat -dimineta pana la 13 si dupa amiaza in privat.
    1.Privatizarea asistentei medicale, cu exceptia serviciilor de urgenta-asta insemnand smurd/ambulanta si CPU/UPU din spitale -este SINGURA metoda de crestere a nivelului asistentei medicale
    Vor fi guri care spun ca e nefezabil, vor fi costuri mari ptr. pacienti, mor pacientii infata spitalelor ptr. ca nu-si permit o operatie etc. Bull shit! Statul,care este el, poate deconta o parte din nota de plata a pacientului, sa zicem la fel ptr.toti ca sa nu incepem discutia care e pensionar, salariat etc.Restul pacientul sa plateasca din buzunarul propriu sau sa se asigure.Bani vor fi .Important e sa se munceasca in Romania ca bani vor fi.Sunt si aacuma.Vezi miliardul returnat
    2.Pana nu avem concurenta intre furnizorii de servicii medicale nu avem cum sa crestem nivelul asistentei medicale
    3.Pana nu avem o piata a fortei de munca in sanatate nu avem cum sa tinem medicii si asistentele in tara.S-a spus de medici ca pleaca dar si mai mult pleaca asistentele medicale
    4.In maxim 10 ani, daca privatizam asistenta medicala prindem Occidentul de la urma.Poate nu cu salariile, dar cu calitatea serviciilor medicale da.
    Acum puteti sa ma injurati.Aia care sunteti 45% din 40% prezenta la vot

    • @ Dr.mihai bratescu (30/12/2016 la 10:39)

      „………..daca privatizam asistenta medicala prindem Occidentul de la urma.Poate nu cu salariile, dar cu calitatea serviciilor medicale da.”

      Referirea la „Occident ” este foarte generala/generica si mie care – traiesc in una din tarile din G7 – nu-mi spune nimic: o fi cel din UK, Franta, Germania, Iatalia, Canada, USA sau Japonia ?

      Multumesc.

  2. „Modelul din prezent bazat exclusiv pe finantarea din contributii obligatorii care asigura intreaga populatie a dat faliment deja in multe tari…”?!

    Întrebări:

    1. Modelul din Romania este bazat exclusiv pe contributii obligatorii? Nu există posbilitatea asigurărilor private si nu exista deductibiltate fiscală pentru sumele asigurate?

    2. Puteti exemplificacu cateva tari în care exista o finantare exclusiv bazata pe contributii obligatorii și în care sistemul a dat faliment?

  3. 1. Exclusiv cand ne referim la CNAS care, finanteaza practic toate serviciile – finantarea de la BG prin MS acopera programe speciale. Cadrul legal de asigurari private exista (incomplet), nu se poate aplica. Sa nu confundam asigurarile private cu abonamentele de sanatate.
    Trebuie regandite finantarea, administrarea si serviciile decontate de fondul de sanatate
    2. Germania, Olanda. dupa ce au dat faliment au fost obligate sa mearga pe alta finantare. Acolo dealtfel si-au demonstrat limitele si licitatiile nationale

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro